Connect with us

Prin Oras

Castelul Kemeny – Banffy din Luncani s-a degradat și a fost furat bucată cu bucată până a ajuns o ruină. Proprietarii actuali nu au bani pentru restaurare – FOTO

Alex Campian

Published

on

Castelul Kemeny – Banffy din Luncani s-a degradat și a fost furat bucată cu bucată până a ajuns o ruină. Proprietarii actuali nu au bani pentru restaurare – FOTO

Castelul Kemeny – Banffy din satul Luncani, comuna Luna este unul dintre multele monumente istorice din județul Cluj care se dărâmă încet dar sigur din cauză că fie nu sunt bani pentru restaurare fie nu există interes.Aflat acum în proprietatea a două ONG-uri, castelul a ajuns o adevărată ruină, fără acoperiș și fără geamuri. Clădirea s-a degradat din cauza lipsei lucrărilor de restaurare, dar și a numeroaselor furturi. Oamenii au furat cam tot ce se putea fura. În ultima perioadă, s-a furat tâmplăria pentru a fi folosită pentru foc în locuințe.În loc de acoperiș, castelul este acoperit acum cu folie. Sticla de la geamuri nu mai există deloc. Tot folia este cea care protejează cât de cât clădirea.“Acolo se fac acum doar lucrări de protejare a clădirii. Apa de ploaie s-a infiltrat foarte mult și a stricat și mai mult imobilul. Am primit aprobare de la Protecția Monumentelor pentru a face lucrări de conservare cu folie sus. Atât se face acum. Dacă nu am fi făcut nimic iarna asta s-ar fi stricat și mai mult. Cei de la Comisia de Monumente care au fost la fața locului ne-au spus că dacă nu facem ceva urgent pică jos de tot clădirea. Oamenii au furat lemne, grinzi, tot cu ce se putea face foc și atunci a picat partea de structură”, au declarat, pentru Ziar de Cluj, reprezentanții Asociației Voluntare Castel Banffy, unul dintre proprietarii clădirii.Pentru modernizare se așteaptă avize, bani și aprobare proiect cu fonduri europene. Deocamdată nu sunt nici bani și nici avize.Asociația Voluntară Castel Banffy deține 25% din castel, iar restul este deținut de un alt ONG.Despre lipsa banilor știe și Primăria Luncani. Mai multe detalii nu cunoaște conducerea comunei fiind vorba despre o proprietate privată.„Pe vremea lui Ceaușescu acolo era sediul CAP-ului și era cât de cât populat și îngrijit, dar după 1990 a început să se degradeze. Asociația Voluntară Castel Banffy nu dispune de așa fonduri să facă lucrări. Ei de prin 1992 au concesionat-o de la familia Banffy, dar din păcate nu au reușit să facă nimic și acum am auzit că s-au înțeles cu încă un ONG să se apuce de lucrări. Mai multe detalii nu știu pentru că sunt privați”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Aurel Giurgiu, primarul comunei Luna.În 1268 a avut loc prima atestare documentară a terenului pe care se află castelul și aparținea familiei Gerendi. În 1597, pe motiv de trădare, familia Gerendi pierde domeniul și castelul. În 1630, Boldizsar (Baltazar) Kemeny cumpără castelul și moșiile aferente de la Gabriel Josika.În 1861 survine decesul lui Samuel Kemeny, ultimul bărbat al familiei Kemeny. Începe procesul de succesiune. În 1867, în urma procesului, castelul revine Iosefinei Kun, căsătorită cu Wilhelm Klebelsberg. Ulterior, este moștenit de familiile Zichy și Banffy.În 1944, castelul este ocupat în luna septembrie de trupele rusești care încearcă să atace trupele germane aflate dincolo de Arieș. În 1949, membrii familiei Banffy sunt evacuați forțat din castel de către noile autorități comuniste. Ulterior, aici se stabilește sediul CAP-ului. În aceasta perioadă, o mare parte din clădirile anexe sunt demolate.În 1990, familia Ștefan (Istvan) Banffy reintră în posesia castelului și a unor loturi funciare aferente.Potrivit wikipedia.org, întreaga avere a fost lăsată moștenire de Ștefan Banffy în anul 2003 Asociației Voluntare Castelul Banffy din satul Luncani, condusă de filantropul de origine austriacă Gerhart Spitzer.În documentul de transmitere a proprietații, încheiat în data de 10 octombrie 2003, baronul Ștefan Banffy și soția lui Elisabeta și-au cedat dreptul de proprietate asupra castelului de la Luncani, compus din 44 de camere, alte două case și un teren de 10 hectare situate în aceeași localitate.În plus, baronul și-a cedat bunurile mobile, respectiv cele 53 de tablouri și câteva zeci de piese de mobilier de epocă. În schimb, a primit asigurarea existenței pe tot restul vieții și “înmormântarea cu toată cinstea, după datinile locale”. Castelul pe care Ștefan Banffy l-a donat Asociației Voluntare a fost transformat într-un centru pentru copii cu handicap, dar ulterior centrul a fost mutat în altă parte.Ștefan Banffy a murit în 4 ianuarie 2006 la Cluj-Napoca. El dorea să se înființeze la Luncani un muzeu al familiei, cu obiecte care au aparținut strămoșilor săi.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Prin Oras

Anunțul care a stârnit controverse în Cluj: o casă dărăpănată din Grigorescu oferită spre locuire gratuită

Stefania Heinz

Published

on

Un anunț postat recent pe rețelele de socializare a reușit să stârnească un val de reacții și discuții aprinse în rândul clujenilor. Mesajul suna aparent simplu, dar a generat atât curiozitate, cât și controverse:

„Ofer găzduire gratuită pentru 6 luni într-o casă bătrânească din cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca. Există apă, curent, centrală pe gaz, se plătesc doar cheltuielile și se face curățenie în curte. Detalii în privat.”

Deși intenția pare una binevoitoare, oferind unei persoane sau unei familii o soluție temporară de locuire, clujenii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii au lăudat gestul, considerându-l o dovadă rară de generozitate într-un oraș unde chiriile au devenit aproape inaccesibile. Alții, însă, au criticat oferta, susținând că locuința este „dărăpănată” și că anunțul ascunde o formă subtilă de exploatare sau „muncă mascată” sub pretextul găzduirii gratuite.

Cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai căutate din Cluj-Napoca, este cunoscut pentru liniștea și proximitatea față de Someș, dar și pentru prețurile ridicate ale proprietăților. Tocmai de aceea, ideea unei case oferite gratuit — chiar și una veche — a atras atenția rapid.

Fotografiile (acolo unde au fost distribuite) ar arăta o casă modestă, cu urme vizibile ale trecerii timpului, dar locuibilă. Mulți internauți au spus că ar fi dispuși să accepte o astfel de ofertă, mai ales în contextul economic actual.

În timp ce unii cer autorităților să verifice condițiile în care se face oferta, alții speră ca astfel de inițiative să se înmulțească, oferind o șansă celor aflați în dificultate.

Indiferent de intenția reală a celui care a postat anunțul, acesta a reușit să pună pe masă o discuție importantă pentru comunitate: cât de greu este, de fapt, să găsești un acoperiș deasupra capului în Cluj-Napoca în 2025?

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Apel la donare de sânge – Hai să-l ajutăm împreună pe Balogh Eduárd! ❤️

Stefan Petre

Published

on

Dragi Părinți, Cunoscuți și Prieteni, 🙏

La solicitarea medicilor, Asociația Părinților Báthory face un apel către toți cei care pot ajuta prin donare de sânge.

🧒 Balogh Eduárd, băiețelul de 12 ani rănit grav în accidentul de pe strada Avram Iancu, se află în prezent internat la secția de terapie intensivă neurochirurgie pediatrică (ATI Neurochirurgie) și are urgent nevoie de sânge (grupa A2).

Totuși 👉 donatorii de orice grupă sanguină pot ajuta!
Fiecare donare contează, iar fiecare gest de solidaritate poate face o diferență uriașă.


🩸 Informații importante pentru donatori:

📍 Unde se poate dona:
La orice centru de donare din Cluj sau din țară.

🩹 Ce trebuie să menționați:

„Pentru Balogh Eduárd, internat la ATI Neurochirurgie – Cluj.”

🕒 Până când se poate dona:
➡️ Vă rugăm să faceți donarea până cel târziu joi, 9 octombrie.


Fiecare picătură de sânge înseamnă o șansă reală la viață. ❤️
Prin gestul tău, îl poți ajuta pe Eduárd să lupte și să se întoarcă acasă sănătos.

Mulțumim din inimă tuturor celor care aleg să se implice,
pentru timpul, empatia și sprijinul acordat! 🙏

Asociația Părinților Báthory

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom