Connect with us

Prin Oras

Castelul Kemeny – Banffy din Luncani s-a degradat și a fost furat bucată cu bucată până a ajuns o ruină. Proprietarii actuali nu au bani pentru restaurare – FOTO

Alex Campian

Published

on

Castelul Kemeny – Banffy din Luncani s-a degradat și a fost furat bucată cu bucată până a ajuns o ruină. Proprietarii actuali nu au bani pentru restaurare – FOTO

Castelul Kemeny – Banffy din satul Luncani, comuna Luna este unul dintre multele monumente istorice din județul Cluj care se dărâmă încet dar sigur din cauză că fie nu sunt bani pentru restaurare fie nu există interes.Aflat acum în proprietatea a două ONG-uri, castelul a ajuns o adevărată ruină, fără acoperiș și fără geamuri. Clădirea s-a degradat din cauza lipsei lucrărilor de restaurare, dar și a numeroaselor furturi. Oamenii au furat cam tot ce se putea fura. În ultima perioadă, s-a furat tâmplăria pentru a fi folosită pentru foc în locuințe.În loc de acoperiș, castelul este acoperit acum cu folie. Sticla de la geamuri nu mai există deloc. Tot folia este cea care protejează cât de cât clădirea.“Acolo se fac acum doar lucrări de protejare a clădirii. Apa de ploaie s-a infiltrat foarte mult și a stricat și mai mult imobilul. Am primit aprobare de la Protecția Monumentelor pentru a face lucrări de conservare cu folie sus. Atât se face acum. Dacă nu am fi făcut nimic iarna asta s-ar fi stricat și mai mult. Cei de la Comisia de Monumente care au fost la fața locului ne-au spus că dacă nu facem ceva urgent pică jos de tot clădirea. Oamenii au furat lemne, grinzi, tot cu ce se putea face foc și atunci a picat partea de structură”, au declarat, pentru Ziar de Cluj, reprezentanții Asociației Voluntare Castel Banffy, unul dintre proprietarii clădirii.Pentru modernizare se așteaptă avize, bani și aprobare proiect cu fonduri europene. Deocamdată nu sunt nici bani și nici avize.Asociația Voluntară Castel Banffy deține 25% din castel, iar restul este deținut de un alt ONG.Despre lipsa banilor știe și Primăria Luncani. Mai multe detalii nu cunoaște conducerea comunei fiind vorba despre o proprietate privată.„Pe vremea lui Ceaușescu acolo era sediul CAP-ului și era cât de cât populat și îngrijit, dar după 1990 a început să se degradeze. Asociația Voluntară Castel Banffy nu dispune de așa fonduri să facă lucrări. Ei de prin 1992 au concesionat-o de la familia Banffy, dar din păcate nu au reușit să facă nimic și acum am auzit că s-au înțeles cu încă un ONG să se apuce de lucrări. Mai multe detalii nu știu pentru că sunt privați”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Aurel Giurgiu, primarul comunei Luna.În 1268 a avut loc prima atestare documentară a terenului pe care se află castelul și aparținea familiei Gerendi. În 1597, pe motiv de trădare, familia Gerendi pierde domeniul și castelul. În 1630, Boldizsar (Baltazar) Kemeny cumpără castelul și moșiile aferente de la Gabriel Josika.În 1861 survine decesul lui Samuel Kemeny, ultimul bărbat al familiei Kemeny. Începe procesul de succesiune. În 1867, în urma procesului, castelul revine Iosefinei Kun, căsătorită cu Wilhelm Klebelsberg. Ulterior, este moștenit de familiile Zichy și Banffy.În 1944, castelul este ocupat în luna septembrie de trupele rusești care încearcă să atace trupele germane aflate dincolo de Arieș. În 1949, membrii familiei Banffy sunt evacuați forțat din castel de către noile autorități comuniste. Ulterior, aici se stabilește sediul CAP-ului. În aceasta perioadă, o mare parte din clădirile anexe sunt demolate.În 1990, familia Ștefan (Istvan) Banffy reintră în posesia castelului și a unor loturi funciare aferente.Potrivit wikipedia.org, întreaga avere a fost lăsată moștenire de Ștefan Banffy în anul 2003 Asociației Voluntare Castelul Banffy din satul Luncani, condusă de filantropul de origine austriacă Gerhart Spitzer.În documentul de transmitere a proprietații, încheiat în data de 10 octombrie 2003, baronul Ștefan Banffy și soția lui Elisabeta și-au cedat dreptul de proprietate asupra castelului de la Luncani, compus din 44 de camere, alte două case și un teren de 10 hectare situate în aceeași localitate.În plus, baronul și-a cedat bunurile mobile, respectiv cele 53 de tablouri și câteva zeci de piese de mobilier de epocă. În schimb, a primit asigurarea existenței pe tot restul vieții și “înmormântarea cu toată cinstea, după datinile locale”. Castelul pe care Ștefan Banffy l-a donat Asociației Voluntare a fost transformat într-un centru pentru copii cu handicap, dar ulterior centrul a fost mutat în altă parte.Ștefan Banffy a murit în 4 ianuarie 2006 la Cluj-Napoca. El dorea să se înființeze la Luncani un muzeu al familiei, cu obiecte care au aparținut strămoșilor săi.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite