Connect with us

Prin Oras

„Cluj-Napoca – în topul orașelor cu soluții virtuale la probleme actuale!” Pasajul Tăietura Turcului e ca și făcut, într-o nouă randare postată pe Facebook de primarul Boc

Alex Campian

Published

on

„Cluj-Napoca - în topul orașelor cu soluții virtuale la probleme actuale!” Pasajul Tăietura Turcului e ca și făcut, într-o nouă randare postată pe Facebook de primarul Boc

Trecerea peste calea ferată din zona Tăietura Turcului contribuie substanțial la blocarea traficului într-o zonă ce colectează, ca o pâlnie, mii de mașini care circulă dinspre Baciu, Dâmbul Rotund, Iris, Gară, Centru și Grigorescu.Strada în pantă Tăietura Turcului, care leagă strada Donath din cartierul Grigorescu și strada Tudor Vladimirescu din Dâmbul Rotund, este traversată de o cale ferată cu barieră, în spatele căreia autoturismele formează cozi ce mai apoi se scurg lent spre Grigorescu și Dâmbul Rotund, înclinația mare a acestei străzi și cele două benzi înguste (una pe sens) contribuind din plin la formarea de ambuteiaje.Un pasaj peste calea ferată ar fi prevenit blocajele inerente trecerii cu barieră și, coroborat cu lărgirea străzii, ar fi reprezentat o soluție eficientă de fluidizare a traficului în zonă. Însă, la fel ca în restul orașului, înainte de a fi implementate soluții pentru deblocarea traficului rutier, au fost ridicate pe stradă blocuri-turn, care au agravat problemele existente. În anii în care municipalitatea promitea pasaj peste calea ferată, dezvoltatorii tăceau și făceau. Blocuri.Emil Boc a promis construirea pasajului și în calitate de premier, în anul de grație 2008. De făcut, Primăria a făcut ce se pricepe cel mai bine: un studiu de fezabilitate, de 500 000 de lei, pe care l-a cedat CFR-ului, care a preluat povara construirii pasajului în cadrul unui proiect mai amplu, de modernizare a liniei feroviare Cluj-Oradea, care mai include încă 9 pasaje, 34 de poduri, 4 tuneluri și 22 de stații. În cadrul acestui proiect, pasajul ar trebui realizat până în anul 2026.Încrezător în decizia sa, Emil Boc nu a exclus totuși posibilitatea ca acest proiect să nu fie executat, până la urmă, de către CFR, edilul declarând, în februarie 2020, că Primăria va prelua realizarea proiectului în eventualitatea în care Căile Ferate Române nu ne vor rezolva problema pasajului de pe Tăietura Turcului.Dar, în 13 decembrie 2021, primarul Boc a anunțat triumfal, pe pagina sa electorală de Facebook, că „pasajul de la Tăietura Turcului a intrat în procedura de licitație”:„Un alt proiect major al Clujului avansează decisiv în direcția realizării lui. Pasajul Tăietura Turcului este parte a proiectului de modernizarea a căii ferate de la Cluj-Napoca la Episcopia Bihor. Primele două tronsoane din acest proiect, care cuprind și Pasajul Tăietura Turcului, au fost scoase la licitație la sfârșitul săptămânii trecute. Informația a fost confirmată și în cadrul dezbaterii consacrate „Anului European al Căii Ferate” la care am participat în calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România.Studiul de fezabilitate cu privire la Pasajul Tăietura Turcului a fost realizat de către Primăria Cluj-Napoca și a fost inclus în proiectul general de modernizare a căii ferate Cluj-Episcopia Bihor. Proiectul orașului nostru are o valoare de peste 20 milioane de euro și are asigurată finanțarea din fondurile europene.Alte proiecte importante care se află în faza avansată de pregătire sunt:- Legarea Clujului la Autostrada Transilvania- Centura Metropolitană a Clujului- Metroul- Trenul Metropolitan- Spitalul Regional de Urgență.”Tradusă, din vocabularul politico-administrativ liberal clujean, expresia „în fază avansată de pregătire” înseamnă: „în fază de randări pe calculator”, „în faza de studii de fezabilitate”, „în faza de promisiuni electorale”.Emil Boc a și postat, așa cum ne-a obișnuit, o randare cu Pasajul Tăietura Turcului, de care este posibil, până la urmă, să ne bucurăm (doar virtual):Comentatorii de pe Facebook au remarcat, sub randarea futuristică a primarului: „Cluj-Napoca – în topul orașelor cu soluții virtuale la probleme actuale!”Vă redăm și alte comentarii din Clujul virtual ”smart”:„Capitala Metaverse-ului”, a proclamat un clujean.„La finalul studiului se va constata că nu mai are unde trece pasajul de blocurile construite în zonă”, consideră Sergiu Khan.„O să beau o săptămâna lângă acel pasaj. Doamne ajută, Emile!”, i-a transmis primarului Rus Gabriel Sorin, probabil, pe modelul cetățeanului turmentat.„Domnule primar Emil Boc, vreau să vă mulțumesc pentru tot ce faceți pentru noi, se vede dezvoltare și modernism, în tot ce se construiește, randările sunt din ce în ce mai faine, mai bine făcute, nu se compară cu ce aveați în perioada 2004-2008, să nu mai zic de 2012-2016… Cele mai faine și mai bune randări! Cât mai multe proiecte de infrastructură pentru oraș și, dacă îmi permiteți, vă rog să le faceți mai colorate, să fie așa, mai spre desene animate, să le placă la copii”, a scris Lucian Nicolae Zsiga.„În câți zeci de ani ar fi gata? Poate niciodată, am 25 de ani, dar nu cred că apuc să o văd și pe asta”, a comentat Alexandra Mureșan.„Pe hârtie și în video sunteți cei mai buni. Practica vă omoară”, a remarcat Crina Demian.„Cred că pe fundalul prezentării era mai potrivită tema sonora de la X Files”, a scris Anca Dinu.„Nu ați fost în stare să terminați podul de pe Porțelanului, de câțiva metri, și visați pasaje”, a comentat Sergiu Pintilie.„Aia cu Spitalul de Urgență e tare, de 30 de ani se tot face. Vreau să fac o programare la gerontologie, dacă mai apuc”, a scris Nicu Mîrza.Doar câteva comentarii dintr-o avalanșă a neîncrederii în promisiunile primarului care, la al cincilea mandat, montează dale pietonale și băncuțe cu USB, plantează platani (din care ne atacă tigri) și ne prezintă randări cu proiecte de o anvergură demnă de Casa Poporului. Numai că poporul vrea infrastructură din fier beton, nu din biți.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite