IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.
În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.
IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice
IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.
Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.
Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.
În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.
Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.
Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Mergând pe strada Bolyai din Cluj, am fost martor la o scenă care părea desprinsă dintr-o altă epocă. Soarele strălucea blând, învăluind orașul într-o lumină caldă, iar pe o bancă, un bătrân stătea calm, pierdut în paginile unui ziar. Nu era absorbit de ecranul unui telefon, cum ne-am obișnuit să vedem la cei mai mulți trecători. În schimb, răsfoia un ziar, un obicei ce pare din ce în ce mai rar în zilele noastre.
Într-o eră în care tehnologia domină viața de zi cu zi, imaginea acestui bătrân cu ziarul său în mână părea să fie o fereastră către o lume care se stinge încet, dar nu fără a lăsa o urmă profundă în inimile celor care au trăit-o. Ziarele tipărite, odată omniprezente, dispar treptat, la fel ca și cei care le citesc. Este o pierdere nu doar a unui mediu de informare, ci și a unui ritual, a unui moment de liniște și reflecție pe care îl oferea cititul unei pagini tipărite.
Această scenă m-a făcut să reflectez la frumusețea vremurilor trecute, la un timp în care oamenii se conectau mai mult cu lumea din jurul lor, în moduri mai simple și mai tangibile. Îmi amintesc de diminețile în care mirosul de cerneală proaspăt tipărită umplea aerul, iar cititul unui ziar era o parte integrantă a rutinei zilnice.
Privind acest bătrân, am simțit o liniște profundă, o formă de reconectare cu o lume pe care o pierdem. Împărtășesc această imagine cu voi, nu doar ca pe o simplă observație, ci ca pe o invitație la reflecție. În mijlocul agitației cotidiene, poate ar trebui să ne acordăm timp să ne bucurăm de lucrurile simple, să ne deconectăm de la ecrane și să redescoperim micile plăceri ale vieții, așa cum era cititul unui ziar pe o bancă însorită.
Două avioane care trebuiau să aterizeze pe Aeroportul Internațional din Cluj au fost redirecționate către Sibiu, marți dimineața. Această schimbare neprevăzută a creat haos pe aeroport, generând întârzieri semnificative pe parcursul întregii zile. Pasagerii afectați se confruntă cu disconfort și modificări de program, iar autoritățile aeroportuare se străduiesc să gestioneze situația și să minimizeze impactul asupra călătorilor.
„PE SCURT: din cauza vizibilității reduse, două avioane care aveau ca destinație aeroportul “Avram Iancu” din Cluj-Napoca aterizează pe aeroportul din Sibiu.
Cele două avioane operează zborurile TAROM RO641 București – Cluj Napoca și Ryanair FR9548 Paris BVA – Cluj Napoca.
De asemenea, un avion al Wizz Air care operează un zbor de repoziționare de la Roma spre Cluj-Napoca așteaptă în aer îmbunătățirea condițiilor meteo.
După realimentare, cele două avioane care au aterizat la Sibiu vor decola spre Cluj-Napoca. Din acest motiv, mai multe zboruri care trebuiau să decoleze de la Cluj-Napoca în dimineața zilei de marți, 8 octombrie 2024, au întârzieri notabile”, anunță cei de la BoardingPass.
Dragi clujeni, pregătiți-vă pentru o zi lungă! Întârzierile cauzate de redirecționarea zborurilor și condițiile meteo nefavorabile se vor întinde, cel mai probabil, pe tot parcursul zilei. Răbdarea va fi cheia!
Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.
Farmecul arhitecturii interbelice
La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.
Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.
Vremuri de război și schimbări
Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.
Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.
O fereastră către trecut
Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.
Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.
Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.