Connect with us

Prin Oras

Dacă în loc de „Istoria României” s-ar preda „Istoria românilor”, poate am avea mai puţini patrioţi de duzină

Alex Campian

Published

on

Ce bine-mi pare c-ați luat țeapă!

Nu trebuia un sondaj de opinie să faci profilul simpatizantului AUR, era suficient să le citeşti agramatismele pentru a şti cu cine ai de a face.Repetenţi la viaţă, chit că viaţa nu are sesiune de toamnă.60% dintre ei au la bază liceul sau o postliceală, 30% n-au mai ajuns la liceu – s-au pierdut undeva între muncile câmpului şi spartul seminţelor pe stadion. Mulţi şi-au încercat norocul pe la „Anglea” sau „Italea”. 40% se declară angajați, 32% sunt fără nici o ocupație. Şi nu e nici o noutate că majoritar, 80%, sunt împotriva certificatului verde la locul de muncă și 65% împotriva vaccinării.Acestea sunt rezultatele unui sondaj Avantgarde făcut prin metoda interviurilor telefonice, în rândul celor 18% care declară că votează AUR. Şi chiar dacă are o marjă de eroare cam mare, de 3, 4%, este relevant. Cum vă ziceam, e vremea altui gen de derbedei să ocupe agenda publică: a celor fără şcoală, fără ocupaţie. Mersul la sală şi urlatul la galerie nu e ocupaţie.Dar altceva mă nelinişteşte: 30% dintre aceşti dezaxaţi ideologic sunt din Transilvania şi Banat, faţă de 24% din Moldova şi 45% din Muntenia, Dobrogea, Oltenia.Asta înseamnă să eşuezi în Istorie.Luată la bani mărunţi, „Istoria României” este un fel de isterie despre mari domnitori în scenografia lui Sergiu Nicolaescu. Ce este Transilvania pentru un regăţean şi pentru 30% dintre votanţii AUR din punctul de vedere a îndoctrinării ceauşist-naţionalisto-securistice? Este „leagănul” marilor conducători „români”: Burebista, Decebal, Gelu, Glad şi Menumorut, peste care au venit ungurii pe cai din Asia şi i-au „cucerit”, mişeleşte. Este „inima” pe care, după aproape 1000 de ani, am reuşit să o „recâştigăm”. Însă ungurii sunt revanşarzi şi revizionişti. Şi abia asteaptă momentul prielnic pentru a ne „lua” Ardealul.Practic, toate discuţiile şi argumentele pro şi contra dintre extremiştii români şi cei maghiari privitor la Transilvania, se rezumă la „cine a fost primul”? După peste un mileniu de convieţuire, să te întrebi cine a fost primul şi să-ţi faci din asta scop în viaţă, asta este doar o dovadă de singurătate istorică… De neadaptare. De popoare mici şi nebăgate în seamă.Câţi români “halitori de unguri” ştiu că familii princiare ardelene au condus şi în Ungaria, Polonia, Cehia? Câţi oare ştiu că prin secolul XVII Transilvania „noastră” era arbitrul politic şi militar în Europa Centrală? Câţi oare ştiu că prima unire politică şi cu documente a celor trei ţări române nu a fost făcută de Mihai Viteazul în 1600, ci de Sigismund Bathory în 1595? Pentru că acestea erau regulile medievale unanim recunoscute: relaţia senior-vasal. Sigismund Báthory era seniorul, iar Mihai Viteazul şi Aron Vodă (ulterior Ştefan Răzvan) erau vasalii lui. Locţiitorii lui în acele teritorii.Timp de sute de ani românii şi maghiarii au avut relaţii extrem de strânse. Şi pentru a afla adevărul trebuie să citeşti printre rânduri sau să cauţi surse istorice alternative. Ce aflăm citind cu atenţie în cărţile de istorie? Păi, aflăm că ambele state româneşti de peste munţi au fost înfiinţate de maghiari sau cu sprijin maghiar.Tradiţia orală spune că Ţara Românească a fost înfiinţată de Negru Vodă, descălecătorul din Ardeal şi există documente sau teorii istorice româneşti care susţin că dinastia Basarabilor, vasală a regatului maghiar, era de origine cumană, probabil veniţi din Ardeal. Şi fiind Basarabii de origine turcică, cu tenul mai închis la culoare, de aici şi denumirea de Negru Vodă.La Moldova e extrem de clar: voievodul Dragoş a fost trimis de regatul maghiar peste munţi să înfiinţeze o marcă de apărare (adică Dragoş avea rangul de marchiz) în Nordul Moldovei de azi. Apoi, alt voievod maramureşean de origine română s-a răsculat, a trecut munţii şi a înlăturat familia Dragoşeştilor din Moldova. Aceasta s-a reîntors în Ardeal (fiind cunoscută ca familia princiară Dragffy) şi a continuat să fie fidelă regatului maghiar, mulţi reprezentanţi ai ei având funcţii extrem de importante în Transilvania. Şi ulterior mulţi conducători au păstrat relaţiile cordiale dintre cele trei principate, găsind sprijin sau luptând împreună împotriva turcilor.Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Dracul, Vlad Ţepes, Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Matia Corvinul, Petru Rareş, Mihai Viteazul, Radu Şerban, Sigismund Bathory, Gabriel Bethlen sunt doar câţiva dintre aceşti mari conducători ai celor trei principate, care au avut o viziune politică mai largă decât teritoriul condus la un moment dat şi care au coalizat forţe comune în lupta împotriva ţărilor ostile.În vremuri de restrişte conducătorii munteni se retrăgeau spre graniţa cu Ardealul sau chiar în Ardeal, aşteptând sprijin de la partenerii lor maghiari. Mircea Cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul au făcut asta. Ştefan cel Mare a fost ajutat la Vaslui de un contingent de 4000 de secui. Acest număr era imens pentru acele vremuri.Gândiţi-vă că, la Călugăreni, Mihai Viteazul avea o oaste de cca 10-12.000 de soldaţi. 4000 de secui reprezentau, probabil, cea mai importanta forţă militară a secuimii acelor vremuri. Şi s-au dus să lupte pentru o ţară „străină”. Tot secuii au fost principalii aliaţi ai lui Mihai Viteazul.Iancu de Hunedoara a coordonat lupta comună a maghiarilor, românilor, sârbilor şi a altor neamuri creştine împotriva turcilor. Atât voievozii munteni cât şi cei moldoveni au fost recompensaţi cu domenii importante în Ardeal pentru diferite servicii aduse Ungariei şi Transilvaniei. Făgăraşul, Almaşul, Severinul, Ciceul, Cetatea de Baltă au fost zone stăpânite de voievozii valahi în Transilvania şi Banat. Există de asemnea extrem de multe documente istorice care vorbesc despre privilegii economice acordate de conducători negustorilor din ţările vecine.Mai putem vorbim azi de „argumentele istorice” cum că românii şi maghiarii au o duşmănie de sute de ani? Nu! Istoric vorbind, este demonstrat faptul că românii şi maghiarii au fost parteneri sute de ani şi că au avut legături extrem de strânse. Au fost şi destule conflicte între maghiarime şi valahi, dar nu cred că acestea au depăşit, ca număr, conflictele dintre Moldova şi Ţara Românească. Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş au fost la un moment dat cei mai mari duşmani, iar în acelaşi timp Vlad Ţepeş era în relaţii cordiale cu ungurii, iar Ştefan cel Mare ataca împreună cu turcii Ţara Românească…Duşmănia româno-maghiară a fost mai mult pe hârtie şi a apărut, din cauza intereselor politice, abia undeva prin secolele XVIII-XIX, când ambele naţiuni din Ardeal erau, de fapt, sub dominaţie habsburgică. Iar aceştia aplicau cu deosebit succes principiul „dezbină şi stăpâneşte”.Pentru că austriecii au fost direct interesaţi ca revoluţionarii români şi maghiari să nu se înţeleagă. „Duşmanul duşmanului meu este prietenul meu”.Transilvania a fost tot timpul autonomă sau independentă de regatul maghiar. Şi o bună parte din timp a avut o relativă autonomie şi în cadrul Imperiului Habsburgic.Abia după înfrângerea catastrofală a austriecilor din 1866 şi crearea statului dualist Austro-Ungaria, în 1867, Transilvania a fost alipită forţat Ungariei. Deci, de-a lungul istoriei, numai vreo 50 de ani Transilvania a făcut parte integrantă din Ungaria, în restul perioadei fiind o provincie cu o largă autonomie, cu reguli proprii, cu o elită proprie, mult timp cu o armată proprie.În România se predă materia denumită „Istoria României”. Ar trebui să se predea „Istoria românilor”.Şi atunci n-am mai avea parte de tot felul de indivizi căţăraţi pe Tricolor în Parlamentul României.Şi, gata!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom