Connect with us

Prin Oras

Despre cât de greu mi-e să cred că la Cluj mai suntem capabili de realizarea unui proiect de sute de milioane de euro. Nu, nu vorbesc despre celebrul metrou

Alex Campian

Published

on

Hai să-l batem pe Danileț. Dar nu chiar așa, să-i rupem maxim un picior, eventual

Ieri am publicat un articol despre o licitație în valoare de 200.000 de lei pe care Ministerul Sănătății a atribuit-o unei firme din Iași, FLAROM ADVERTISING, pentru ca societatea să ajute populația să conștientizeze că la Cluj se va construi Spitalul Regional de Urgență – promis de prea mulți ani. Este de notorietate faptul că un proiect de o asemenea anvergură, care ar urma să primească o finanțare 305 mil. € prin Banca Europeană de Investiții, trebuie să aibă cuprins și un buget de promovare. De altfel, Uniunea Europeană a pus această clauză la toate proiectele europene: promovarea realizării acestora și sublinierea faptului că sunt bani europeni cheltuiți. Plăcuțele cu proiectul, suma, executantul și finanțatorul țin de ceea ce toți am vrut: transparența pe cheltuirea banilor publici. Însă acest contract cu firma de publicitate, în valoare de aproape 50.000 de euro, merge pe termosuri, sacoșe, lanterne frontale, pixuri și agende. Mai mult acesta pare să fie punctul zero al demarării proiectului, pentru că licitația acesta are ca scop semnarea contractului „NR. 1”. Explicam acolo că firma o sa facă și o conferință de presă, o să contracteze ziare pentru reclamă, o să dea suveniruri cu „Spitalul Regional de Urgență Cluj” (un fel de să avem amintire cu ceva ce încă nu se construiește, cam ca brichetele din campaniile electorale), dar și obligația de a pune pe picioare un site dedicat proiectului, care să funcționeze în perioada 31 mai 2022 – decembrie 2023. Insist puțin pe acest aspect, cu propunerea unui scenariu inspirat din istoria cu realizarea proiectelor importante cu fonduri europene plină de eșecuri.Primul contract vizează achiziția de suveniruri, servicii de publicitate, afișe și site de promovare. Urmează un contract pentru finanțarea propriu-zisă (în octombrie s-a semnat doar negocierea cu Banca Europeană de Investiții, a nu se confunda că suma de 305 milioane de euro e bătută în cuie). Apoi cel cu firma/firmele care se apucă de construit spitalul. Eh, la asta cu atribuirea contractului de realizare a clădirii or să apară contestații la procedură. O să vina Consiliul Național de Soluționare al Contestațiilor care aprobă sau respinge contestația. În caz că respinge, CONTESTATORUL se adresează instanței de judecată să își încerce norocul și acolo (la instanța de fond și apoi la instanța superioară pentru apel, în caz că nu câștigă). În cazul în care i se dă curs contestației din fașă, cel CONTESTAT se va adresa instanței în încercarea de a păstra contractul de atribuire (la instanța de fond și apoi la instanța superioară pentru apel, în caz că nu câștigă).  Eh, după vreo doi ani cât timp durează etapa de mai sus vine campania electorală de la localele din 2024, unde se schimbă președinți de la consilii județene și primării. Abia după rezultatele electorale, dacă jocurile politice rămân tot pe culorile de azi (PNL + PSD + UDMR) se poate da un ordin de începere a lucrărilor. Dacă nu, gen iese AUR majoritar în România și vrea restart, continuitatea proiectului poate să fie pusă serios în pericol (repet, acest scenariu este inspirat din istoria Clujul, par example: realizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor).Să zicem că toate-s bune și firma desemnată se apucă de construirea spitalului, șansele ca informațiile din studiile de fezabilitate să fie întocmai cu ce se găsește în teren sunt minime. Deci: act adițional, cheltuieli suplimentare, lucrări suplimentare, etc.La rețetele pentru astfel de proiecte mai apare un ”ingredient”: compania poate să întâmpine probleme (să zicem datorii din alt proiecte sau schimbarea manageriatului) și se îndreaptă spre insolvență și faliment. Ce ar însemna asta? Ciu-ciu terminat de construit Spitalul Regional de Urgență Cluj și luatul de la capăt cu rezilierea contractului, implicit organizarea unei noi licitații. În tot acest timp, tipa de la Iași cu contractul ei de aproape 50.000 de euro și-a făcut treaba: până în 2023, prin site-ul pentru proiect, conferințe de presă, comunicate în ziare, termosuri, sacoșe și alte suveniruri v-a convins că se face Spitalul. Mi-aș dori ca cele de mai sus să nu ajungă să fie bifate pe măsură ce trece timpul. Apropo, vedeți că mai sus, ca o idealistă ce sunt, nici n-am inclus posibilitate de șpăgi, abuz în serviciu și alte fapte de corupție – simptome care apar foarte des la astfel de proiecte (gen cum a fost cu pista de la Aeroportul Cluj-Napoca). Tot electoratul din Cluj și județele vecine își dorește realizarea acestui proiect care reprezintă încă un examen pe care clasa politică și firmele care vor avea șansa să prindă contractul îl pot pica fără repercusiuni. La fel cum s-a întâmplat și cu Cartierul Tineretului, realizat după mai bine de 10 ani. Însă, în România, CUVÂNTUL e tot ce contează, faptele sunt îngropate tot cu ajutorul lui și cu pasatul culpei. Va las cu link-uri pe care le-am publicat la sfârșitul anului trecut, niște exemple care m-au făcut să îmi exprim opinia de mai sus: Zece ani sau 74 de termene pentru MENȚINEREA contractului prin care trebuia construit CARTIERUL LOMB. Lecția la care politicul local a excelat: DIVERSIUNEAMinciuna de 61,8 milioane de euro și beneficiarii ei: politicieni și afaceriști clujeni: Cartierul nevăzut al tinerilor clujeni 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite