Connect with us

Prin Oras

DIN NOU: Spitalele Regionale se mişcă-n vorbe guvernamentale şi-n hârtii. Dacă se făceau din vorbe, erau gata încă din anul în care au fost promise prima dată că în doi ani sunt gata

Alex Campian

Published

on

Ce bine-mi pare c-ați luat țeapă!

În 32 de ani, s-a construit cap-coadă, în România, doar un singur spital. De aici pornim orice discurs care se azvârle pe gură ca promisiune de către guvernanţi. Şi de la miliardele de mărci, dolari, ECU, euro aruncate pe Apa Sâmbetii pe aparatură scumpă de la mâna a treia cumpărată de nouă să zacă în subsolurile spitalelor care se mai ţin în picioare doar că sunt zidurile impregnate de viruşi şi bacterii ucigaşe.Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că cele trei spitale regionale din România (Cluj, Iași, Craiova) intră pe făgașul normal. Contractul pentru proiectare a fost semnat deja pentru Iași, iar în lunile următoare urmează să fie semnate și cele pentru Craiova și Cluj.”Sunt 3 spitale regionale, e vorba de Iași, Craiova și Cluj. Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează pentru această lună să se semneze și pentru Cluj și Craiova. Renunțăm sau nu știm să folosim resurse pe care le avem la îndemână, pe care nu le avem la îndemână”, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.Da, ştim cu toţii că sunt trei spitale regionale – din cele ba cinci, ba şapte, promise pe parcursul a 18 ani. Deocamdată este NICI UNUL.Ştim şi că se renunţă şi că nu se folosesc resurse pe care le avem la îndemână dacă politicianul român nu întrevede şi nu are la îndemână posibilitatea unui parandărăt pentru sine, sau pentru amicii săi. Aşa că mai bine să se piardă şi să se irosească – aşa cum s-au pierdut toate resursele negociate de la momentul aderării României la Uniunea Europeană (2007) şi până astăzi.Deocamdată suntem doar în faza atât de plăcută oricărui politician: poza cu pixul în mână semnând diverse hârtiuţe care mai pun “pe făgaş” o investiţie. Pe alt făgaş decât cel promis iniţial, cândva, dar, totuşi, pe un făgaş. Are lumea ce auzi, ce privi, au boschetarii de presă cu ce să-şi umple site-urile de “ştiri”.Şi se adânceşte făgaşul pentru etapa următoare: cea cu studiile de pre, prin, post fezabilitate – să se mai umple conturile amicilor de bani şi sertarele administraţiilor locale de inutile hârtii valabile un an, doi – apoi se reia de la capăt pusul investiţiei pe făgaş.Dar ca să vedeţi ce informat este ministrul Sănătăţii şi cum i se citeşte fila cu informaţii lui Rafila… zice acesta (azi, data stelară, 8 decembrie 2021) că: “Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează pentru această lună să se semneze și pentru Cluj și Craiova.”Şi noi, ăştia din Cluj rămânem să ne întrebăm ce ni s-a comunicat în data de 11 noiembrie 2021 de către Consiliul judeţean Cluj (citez): “A fost semnat contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în valoare de 305 milioane de euro pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență Cluj.””Având asigurate atât terenul necesar cât și finanțarea, iar procedurile de proiectare fiind în curs, suntem încrezători că obiectivul medical va fi finalizat în termenul stabilit”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.Cam aşa stăm cu comunicarea între Centru şi Teritoriu, în chiar interiorul unui minister cum este cel al Sănătăţii: nu ştie stânga ce face dreapta.În mai 2016, “tehnocratul” Vlad Voiculescu devenea cel de-al 28-lea ministru al Sănătăţii, care promitea construirea Spitalul Regional de Urgenţă de la Cluj. La fel ca şi pentru ceilalţi 28 de predecesori ai săi (cu tot cu interimari), şi acesta a promis că va face din acest obiectiv o prioritate a mandatului său.Cinci ani mai târziu şi patru miniştri mai târziu (Bodog, Pintea, Costache, Tătaru), Voiculescu devenea al 32-lea ministru al Sănătăţii care “rezolva” dintr-un pocnet de degete, Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. N-a fost să fie. Cîţu, Mihăilă, Cseke şi acum Rafilla devine al 36-lea ministru care ne spune… am văzut că nici el nu ştie ce ne spune…În ceea ce priveşte Clujul, proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.Din 2004 s-au opintit să-l facă din vorbe: Cinteză, Nicolăescu, Balzac, Videanu, Cseka, Ritili, Cepoi, Ponta, Arafat, Bănicioiu, Achimaş-Cadariu, Voiculescu, Bodog, Pintea, Costache, Tătaru, Voiculescu, Cîţu, Mihăilă, Cseke şi, acum, Rafilla. De la toţi am auzit: “îl vom face”, “îl vom drege”, “constituie o prioritate”, „construcţia va demara în cel mai scurt timp posibil” şamd. Prioritate au fost doar banii pe actualizarea studiilor de fezabilitate, studii care la timpul lor au fost făcute dar s-au rătăcit, s-au stricat, sau au fost uitate în cine ştie ce sertar din Ministerul Sănătăţii sau din Consiliul Judeţean Cluj.Şi, gata!PS: Pentru uituci, un mic istoric al declaraţiilor ministeriale ale ministeriabililor. Era cât pe ce să avem cel puţin din 2011 Spital Regional de Urgenţă la Cluj. Dar, la ce ne-ar fi folosit? Aşa nu avem nici unul, dar pot da declaraţii şi câştiga publicitate şi alţi miniştri ai Sănătăţii.”Avem ca prioritate construcţia spitalului regional de la Cluj. Costurile totale se estimează în jurul sumei de 1,5 milioane de euro”, spunea în martie 2011 ministrul Sănătăţii Cseke Attila, care a stat aproape doi ani în fruntea ministerului între decembrie 2009 şi august 2011.“Îmi doresc ca licitaţia privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din Floreşti să demareze în primul trimestru al anului viitor (…) sunt proiectele făcute, studii de fezabilitate şi aşa mai departe”, spunea în ianuarie 2012 ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau (august 2011 – aprilie 2012)Vasile Cepoi (mai 2012 – octombrie 2012) declara la acea vreme: “Speranţa mea este că vom reuşi în acest an să demarăm această acţiune (…) Dacă lucrările vor porni în acest an, în maxim trei ani Spitalul Regional de Urgenţe Cluj va putea fi predat la cheie”. Raed Arafat (noiembrie 2012 – decembrie 2012), la fel ca şi restul miniştrilor, a spus despre Spitalul Regional Cluj că “este o urgență și rămâne o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii”. „Ceea ce este clar este că realizarea spitalelor regionale sunt priorități pentru Iași și Cluj. Este normal ca Clujul să fie o proritate având în vedere modul cum este organizat spitalul în foarte multe clădiri”, spunea la acea vreme Arafat. Contabilul peltic, Eugen Nicolăescu (cu două mandate între august 2005 – decembrie 2008 şi între decembrie 2012 şi februarie 2014) spunea încă din martie 2008 că lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă Cluj vor începe “în vară”.În februarie 2014 a venit la şefia Ministerului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu care a rezistat până în noiembrie 2015. “Acest spital se va face, au fost negociate fondurile europene, banii sunt în buget pe Programul Operaţional Regional. În două-trei săptămâni lansăm upgradarea de studii de fezabilitate la nivelul nevoilor anului 2015. Cât de curând se va da drumul la licitaţie şi cred că în 3 ani să fie finalizat. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro “, spunea la acea vreme Bănicioiu.Patriciu Achimaş-Cadariu şi-a început scurtul mandat (noiembrie 2015 – mai 2016) cu următoarea declaraţie: “Doresc ca demararea construcției celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova să constituie una dintre prioritățile mandatului meu”.Şamd. vai de capul ei de Ţară! 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom