Connect with us

Prin Oras

Doi isteti s-au tamponat la Cluj, demonstratie de putere

Maria Costea

Published

on

În Cluj-Napoca, șoferul unui autobuz a intrat într-un autoturism, provocând un accident care a atras atenția comunității online. Internauții au comentat pe larg cazul, sugerând că accidentul ar fi putut fi intenționat.

Acolo e interzis pentru mașini, doar autobuzele pot circula, eu cred ca intenționat a intrat în mașină mica sa îl învețe minte”, a zis un clujean.

Facebook Comments Box
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cultura

Geniul uitat al Transilvaniei: Cum a schimbat Bolyai János lumea cu o singură descoperire!

Kadar Zoltan

Published

on

Bolyai János – Geniul din Transilvania care a revoluționat geometria

„Acum nu mai pot spune nimic, decât atât: din nimic, am creat o nouă lume, una diferită.”
Aceste cuvinte, scrise de Bolyai János în toamna anului 1823 într-o scrisoare adresată tatălui său, au rămas emblematice pentru contribuția sa extraordinară la matematică. Pe 27 ianuarie 1860, se stingea din viață unul dintre cei mai mari matematicieni ai lumii, supranumit „Copernicul geometriei” și una dintre cele mai ilustre figuri ale științei transilvănene.

Un geniu născut în inima Transilvaniei

Bolyai János s-a născut pe 15 decembrie 1802 la Cluj, în Imperiul Habsburgic, și a crescut în Târgu Mureș, unde tatăl său, Bolyai Farkas, era profesor de matematică la Colegiul Reformat. Încă din copilărie, János a manifestat o inteligență excepțională, fiind pasionat de știință, filozofie și muzică. A fost un polimat autentic, dar adevărata sa vocație a fost matematica.

Descoperirea care a schimbat lumea

Într-o epocă în care sistemul geometric al lui Euclid era considerat de necontestat, Bolyai János a avut curajul să își pună întrebări și să caute răspunsuri acolo unde alții nu au îndrăznit. El a demonstrat că geometria euclidiană nu este singura posibilitate și a creat o nouă teorie revoluționară – geometria neeuclidiană. În 1832, și-a publicat descoperirile în lucrarea Appendix, anexată la cartea tatălui său, Tentamen.

Această descoperire a fost ignorată inițial, însă, fără să știe, Bolyai János nu era singur în această căutare. La mii de kilometri distanță, matematicianul rus Nikolai Lobacevski dezvoltase idei similare. Ulterior, recunoașterea internațională a venit, iar munca lui Bolyai a fost considerată una dintre cele mai importante contribuții la matematică. Aceasta a pus bazele teoriilor utilizate astăzi în relativitatea generală a lui Einstein și în fizica modernă.

Un destin tragic și o recunoaștere postumă

Deși ideile sale au deschis noi orizonturi în știință, Bolyai János nu a primit recunoașterea cuvenită în timpul vieții. A trăit retras, dezamăgit de faptul că lumea matematică nu i-a apreciat imediat munca. A murit la vârsta de 57 de ani, pe 27 ianuarie 1860, în Târgu Mureș.

Astăzi, numele lui Bolyai János este sinonim cu inovația și gândirea revoluționară. În memoria sa, numeroase instituții, premii și străzi îi poartă numele, iar moștenirea sa continuă să inspire matematicieni și oameni de știință din întreaga lume.

Bolyai János a demonstrat că limitele cunoașterii pot fi depășite prin curaj, perseverență și o minte liberă. Din nimic, a creat un nou univers matematic, schimbând pentru totdeauna felul în care înțelegem spațiul și geometria.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Clujul în anii ’40: O privire în trecut

Stefan Petre

Published

on

Anii 1940 au fost o perioadă de transformări profunde pentru Cluj, un oraș aflat la răscrucea evenimentelor istorice. În urma Dictatului de la Viena din 1940, Clujul a fost cedat Ungariei, iar acest fapt a influențat viața locuitorilor și dezvoltarea orașului.

În această perioadă, centrul orașului păstra eleganța arhitecturală interbelică, cu bulevarde largi și clădiri impunătoare. Piața Unirii era un punct de întâlnire pentru clujeni, iar străzile erau animate de tramvaie și de forfota negustorilor. În același timp, universitatea, aflată sub administrație maghiară, atrăgea studenți și profesori din diverse colțuri ale Europei.

Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus noi schimbări, iar în 1945, Clujul a revenit României. Populația, afectată de război și de schimbările politice, și-a continuat însă viața, adaptându-se noilor realități. Fotografiile din arhiva *Clujul și clujenii* surprind aceste momente esențiale ale istoriei orașului, păstrând vie amintirea unei epoci pline de provocări.

Sursa foto: Facebook Clujul si Clujenii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Senzațional! Ciobanul care a învins o armată și a scris istorie pentru Cluj!

Kadar Zoltan

Published

on

Eroul uitat al Clujului: Legenda ciobanului Donath, salvatorul cetății

În inima Transilvaniei, Cluj-Napoca păstrează una dintre cele mai fascinante legende locale – povestea ciobanului Donath, bărbatul care, cu prețul vieții, ar fi salvat orașul de o invazie otomană. De-a lungul secolelor, această poveste a devenit un simbol al curajului și devotamentului față de comunitate.

Legenda spune că, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, armatele otomane pregăteau un plan ingenios pentru a cuceri Clujul: intenționau să sape o trecătoare prin Dealul Hoia, în zona cunoscută astăzi sub numele de „Tăietura Turcului”. Scopul lor era de a devia cursul Someșului, privând orașul de principala sa sursă de apă și forțând astfel locuitorii să se predea.

Într-o zi, în timp ce își păștea oile pe deal, ciobanul Donath a observat mișcările suspecte ale otomanilor și a înțeles imediat pericolul. Fără să stea pe gânduri, a alergat spre cetate pentru a-i avertiza pe locuitori. Efortul uriaș și emoția l-au copleșit, iar după ce și-a îndeplinit misiunea, Donath s-a prăbușit și a murit, asemenea mesagerului legendar din bătălia de la Marathon.

Avertismentul său a fost crucial: clujenii s-au mobilizat, au atacat trupele otomane și au reușit să-și apere orașul. În semn de recunoștință, comunitatea a ridicat o statuie în onoarea sa. Monumentul, realizat în stil baroc în anii 1740, îl înfățișează pe Sfântul Donatus, protectorul viticultorilor și apărător împotriva furtunilor și grindinei.

De-a lungul timpului, statuia a fost mutată, iar pentru o perioadă a fost aproape uitată într-o grădină privată. Astăzi, restaurată, poate fi admirată în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

Deși legenda ciobanului Donath nu este la fel de cunoscută ca alte povești istorice, ea rămâne o mărturie a spiritului de sacrificiu și a importanței acțiunii decisive în fața pericolului. Povestea sa are asemănări izbitoare cu cea a mesagerului grec Pheidippides, care a alergat de la Marathon la Atena pentru a anunța victoria grecilor, sacrificându-și viața.

Astfel, Donath rămâne un simbol al vigilenței și al curajului, iar numele său dăinuie în memoria colectivă a clujenilor, amintindu-le că uneori, un singur om poate schimba soarta unui întreg oraș.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite