Conform indexului T.R.A.I., realizat de Storia, platforma de anunțuri imobiliare lansată de OLX, Brașov, Oradea și Cluj-Napoca sunt orașele din România unde locuitorii se simt cel mai în siguranță. Dintre cele mai sigure zece cartiere din țară, șapte sunt situate în Cluj-Napoca. Orașele care au primit un scor mai redus în privința siguranței sunt Tulcea, Ploiești și Brăila. Indexul, accesibil pe trai.storia.ro, adună date obiective de la Google Traffic, Google Places, Airly și Storia, precum și date subiective de la locuitorii din cartierele incluse pe platformă.

Dintre cele mai sigure zece cartiere din țară, șapte sunt situate în Cluj-Napoca. Cartierul Andrei Mureșanu este considerat foarte sigur (scor 92,9), urmat de Orizont din Buzău (91,7) și cartierele Grigorescu (91,3) și Europa (91,3) din Cluj-Napoca. Alte cartiere percepute ca foarte sigure sunt Gruia (90,7) și Colonia Borhanci (90,4) din Cluj-Napoca, urmate de cartierul Scriitorilor din Brașov (90,4), Zorilor (90,3) și Bună-Ziua (90,3) din Cluj-Napoca și Valea Cetății din Brașov (90,2).

„Pentru a completa datele obiective furnizate de T.R.A.I., am dorit să aflăm și părerea locuitorilor cu privire la alți indicatori importanți, precum percepția lor asupra siguranței. Orașe precum Brașov, Oradea, Cluj-Napoca și Sibiu au obținut scoruri foarte ridicate în ceea ce privește nivelul siguranței, Cluj-Napoca remarcându-se cu șapte cartiere incluse în top 10. Conform datelor analizate, chiar și orașele cu scoruri mai scăzute au obținut peste 60 de puncte (dintr-un punctaj maxim de 100), indicând astfel că sunt, totuși, orașe destul de sigure. Un alt aspect interesant care a reieșit din datele noastre este că persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani se simt, în general, mai în siguranță (scoruri de peste 78), în timp ce persoanele de peste 65 de ani au prezentat, în medie, un scor puțin mai redus (74,7)”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Cartierele care au obținut scoruri mai scăzute în ceea ce privește percepția siguranței sunt Gara de Nord din București (scor 52,8), cartierul Vest din Tulcea (53,3) și Hotvon din Baia Mare (54,2). Alte cartiere cu scoruri mai reduse includ Bulevardul București din Ploiești (55,9), CET din Constanța (56,1), Transilvaniei din Buzău (56,7), Mihai Bravu din Ploiești (57,3), cartierul Palas din Constanța (57,4) și Ferentari din București (58,1).

Studenții de la Facultatea de Construcții, din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, au ocazia de a studia evoluția unui șantier de mare amploare, încă din fază incipientă. Oportunitatea de a face practică direct pe șantier este posibilă printr-un parteneriat între mediul universitar și grupul IULIUS, compania care dezvoltă un proiect mixed-use de reconversie urbană de mare amploare pe fosta platformă a fabricii Carbochim. Recent, grupuri de profesori și studenți au mers în vizite de studiu pe șantier, acolo unde se lucrează la conservarea și modernizarea fostei clădiri administrative și se desfășoară lucrări de dezmembrare a vechilor hale, care se aflau în diferite stadii de degradare.

Acest parteneriat marchează angajamentul ambelor părți de a susține educația de calitate și inovația tehnologică în rândul viitorilor ingineri. Demersul se va concentra pe transpunerea cunoștințelor teroretice în practică, oferind studenților oportunități unice de a se implica în procese reale de construcție și dezvoltarea de proiecte și de a învăța direct de la profesioniști din industrie. Această colaborare va include stagii de practică, interacțiuni directe cu specialiștii și alte activități educative, care le vor permite studenților să-și dezvolte abilitățile și să înțeleagă mai bine cerințele pieței muncii. 

Astfel de vizite s-au desfășurat recent, de către grupuri de profesori și studenți de la Facultatea de Construcții, pe șantier fiind lucrări de conservare și modernizare a fostei clădiri administrative Carbochim (clădirea de cărămidă), care, alături de o hală cu valoare de patrimoniu (hala cu arcade), vor fi integrate în viitorul proiect de reconversie urbană, cu funcțiuni culturale și de susținere a inițiativelor locale. Totodată, sunt în desfășurare lucrări de dezmembrare a vechilor construcții, aflate în diferite stadii de degradare, conform autorizațiilor obținute, proces care este, de asemenea, oportunitate de studiu pentru multiple specializări.

,,Considerăm că vizitele tehnice desfășurate pe platforma industrială Carbochim reprezintă o oportunitate pentru comunitatea academică a Facultății de Construcții din Cluj-Napoca, cadre didactice și studenți, care, pentru prima dată, au avut șansa de a asista la demolarea controlată a unor clădiri industriale. În cadrul vizitelor am avut, de asemenea, oportunitatea de a vedea lucrări de intervenții la fațada și sistemul structural al clădirii reper ,,Uzina Carbochim”. Vizitele reprezintă o experiență complexă, profesională, dar și de viață pentru cadrele didactice și viitorii ingineri, studenții de azi ai Facultății de Construcții din Cluj-Napoca. Anual organizăm pentru studenți vizite de studiu la obiective industriale, rezidențiale, lucrări în infrastructura  transporturilor și lucrări hidrotehnice, însă la operațiuni de demolare a construcțiilor nu am participat până acum. Cu bucurie, am regăsit absolvenți ai Facultății de Construcții din Cluj-Napoca implicați în proiectarea, expertizarea, demolarea și execuția lucrărilor noi”, a declarat Prof.dr.ing. Daniela Lucia Manea, decanul Facultății de Construcții din cadrul UTCN.

La acțiunile de pe șantier vor participa studenți din anii de studiu II – IV, de la specializările  Construcții civile, industriale și agricole, Inginerie și management, Măsurători Terestre și cadastru, Căi ferate, Drumuri și poduri. Vizitele se fac în grupuri restrânse, de maximum 15 studenți, însoțiți de profesori, atât din motive de siguranță pe șantier, cât și pentru o mai bună interacțiune cu inginerii și profesioniștii care lucrează pe utilaje.

Proiectul de reconversie urbană este unul puternic ancorat în comunitatea locală, conceptul său fiind realizat pe baza consultării clujenilor, sub diferite forme. Demersul investițional, ce se ridică la peste jumătate de miliard de euro, are ca scop redarea către comunitate a unei părți a orașului, sub forma unui proiect-destinație, accesibil tuturor. Un proiect cu funcțiuni culturale, de business, shopping, entertainment, cu integrarea a 52.000 mp de spații verzi amenajate, cu spații pentru evenimente în aer liber, și realizarea de infrastructură care susține mobilitatea urbană cu toate mijloacele de transport. Parteneriatul cu mediul universitar reprezintă continuarea unei implicări active în comunitate, un obiectiv cheie în strategia de sustenabilitate a grupului, care presupune o dezvoltare pluridisciplinară a proiectelor.

,,Astfel de parteneriate sunt benefice prin prisma rezultatelor pe care le au atât pe termen scurt, ca oportunitate de studiu, dar și pe termen lung, pentru că susțin formarea profesioniștilor de mâine. Prin  această colaborare, studenții pot să experimenteze încă de pe acum activitatea pe care o vor practica după terminarea studiilor, într-un mediu similar cu cel în care vor activa. Experiența din dezvoltarea celorlalte investiții realizate ne-a dovedit că transferul direct de cunoștințe de la specialiști către studenți reprezintă un avantaj în formarea tinerilor, uneori ajungând să fie colegi în construirea acelorași proiecte. Viziunea noastră este de a dezvolta acest proiect împreună cu întreaga comunitate, colaborând pe mai multe paliere, astfel încât să implicăm cât mai mulți clujeni în demers. Parteneriatul cu UTCN este un pas în această direcție, însă dezvoltăm numeroase colaborări participative cu mediul universitar, cultural și artistic”, a spus Sorin Guttman, Project Manager al proiectului de reconversie urbană IULIUS la Cluj.  

Astfel de parteneriate dintre grupul IULIUS și mediul universitar sunt active în toate orașele în care compania a dezvoltat proiecte – Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava, creând oportunități multiple pentru tineri și nu numai, de la programe de internship în cadrul grupului, concursuri de artă, workshop-uri în rândul companiilor multinaționale prezente în clădirie de birouri, modernizarea unor laboratoare, târguri de job-uri etc., până la susținerea inițiativelor organizate de instituțiile de învățământ.

Proiectul de reconversie urbană a fostei platforme industriale Carbochim se află în etapa finală de avizare. Află mai multe despre demers pe www.partedincluj.ro!

Clădirea-reper a “Uzinei Carbochim”, cel mai mare producător de abrazive din România și un simbol al istoriei industriale a Cluj-Napoca, va fi reabilitată și integrată în cel mai mare proiect mixed-use de reconversie urbană din România, realizat de IULIUS. Lucrările au început și implică măsuri ample pentru aducerea la parametri de siguranță și rezistență, având în vedere clasificarea imobilului cu risc seismic. Aceasta este una dintre clădirile cu valoare ambientală care vor fi păstrate și utilizate pentru spații de coworking, alături de hala cu arcade, ce va deveni un centru cultural. Concomitent, au început lucrările de dezafectare a celorlalte hale de pe fosta platformă industrială.

Despre parcursul fostei platforme Carbochim discută Viorel Popoviciu – Directorul General al Carbochim SA, Szabolcs Guttmann – arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice, Ștefan Dimitriu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie Cluj, și alții – vizionează video-ul aici:

Grupul IULIUS propune un proiect investițional de peste jumătate de miliard de euro la Cluj-Napoca, transformând fosta platformă industrială Carbochim în cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România. Doar o treime din cele 13 hectare erau utilizate de fabrică, restul fiind ocupat de construcții degradate, fără activitate de peste 25 de ani. Zona va fi redată comunității sub forma unui spațiu accesibil, interactiv și prietenos cu familia, având un caracter cultural, de divertisment și educativ.

Producătorul de materiale abrazive Carbochim, cel mai mare pe piața de profil din România și una dintre puținele fabrici active după privatizare, a fost relocat în hale adaptate proceselor industriale și a beneficiat de investiții de peste 5 milioane de euro pentru retehnologizare.

Clădirea de cărămidă, imaginea Carbochim, construită între 1949 și 1952, cu o suprafață de aproximativ 2.320 mp pe patru niveluri, va fi recompartimentată și amenajată la interior, păstrând fațada istorică. Lucrările vor respecta autorizația de construire nr. 541 din 29.06.2023, implicând reparații și tratamente pentru conservarea cărămizii.

Pentru o abordare corectă a întregii zone, au fost realizate multiple studii istorice, arhitecturale și de rezistență a structurii, utilizând scanări 3D și probe de materiale. Expertizele au indicat riscul seismic al imobilului, determinat atât de vechime, cât și de soluțiile tehnologice utilizate în anii ’50. „Restaurarea este un demers amplu, dată fiind starea precară a clădirii, conform expertizelor tehnice. Deși ne-am dorit să includem și alte elemente reprezentative, precum turnurile de evacuare gaze, acestea nu pot fi păstrate din cauza problemelor structurale”, a explicat Sorin Guttman, Project Manager al proiectului de reconversie urbană IULIUS.

În această perioadă, se desfășoară și lucrările de dezafectare a halelor degradate de pe fosta platformă, în conformitate cu autorizațiile de demolare obținute. Demersul este coordonat de compania BS Recycling, utilizând tehnologii moderne pentru limitarea impactului asupra mediului și confortului vecinătăților.

Istoria adusă în prezent

Clădirea de cărămidă este unul dintre cele două imobile valorificate în cadrul proiectului de reconversie urbană al companiei IULIUS. A doua clădire, hala cu arcade, va fi transformată într-un centru de arte performative, definind peisajul din Piața 1 Mai.

Conceptul ansamblului mixed-use este unic în sud-estul Europei, integrând funcțiuni culturale, de retail, office și entertainment, conectate printr-o grădină urbană amplă. Proiectul, întins pe peste 13 hectare, este proiectat și construit conform celor mai ridicate standarde de sustenabilitate, contribuind la revitalizarea orașului prin:

• Două clădiri industriale păstrate și convertite în spații culturale și de susținere a inițiativelor locale
• Un centru de live arts și sală de spectacole, în parteneriat cu sectorul cultural
• 52.000 mp de spații verzi, conectate cu parcurile Feroviarilor și Armătura
• Amenajarea malului Someșului pentru accesibilitate publică și păstrarea cadrului natural
• Un proiect family-friendly, cu branduri high-end, concepte de family entertainment și edutainment
• Spații de birouri premium și de susținere a antreprenoriatului local
• Investiții de utilitate publică, inclusiv un nou pod rutier peste Someș, modernizarea străzilor adiacente, pasarele pietonale și infrastructură velo
• Peste 1.600 de locuri de parcare pentru biciclete și 900 de locuri pentru mașini electrice
• Până la 4.800 de locuri de parcare subterane și supraterane

Proiectul se află în etapa finală de avizare. Află mai multe pe partedincluj.ro.