Connect with us

Prin Oras

Mișcarea ca mod de viață: Ciclismul câștigă tot mai mult teren în rândul clujenilor

Diana Petrescu

Published

on

În ultimii ani, tot mai mulți clujeni lasă mașina acasă și folosesc bicicleta pentru a se deplasa prin oraș. În timp ce unii aleg acest mijloc de transport alternativ pentru a nu pierde timpul zilnic în traficul aglomerat, alții fac această alegere pentru mișcare sau din plăcere, pentru a se relaxa. Oricare ar fi motivul, această tendință este în creștere și a dus la nevoia de a avea cât mai multe piste pentru biciclete amenajate în Cluj-Napoca.

În planul de Mobilitate Urbană 2021-2030 al municipiului Cluj-Napoca este prevăzut un proiect-fanion prin care orașul se va conecta de localitățile limitrofe printr-un culoar velo-pietonal. Acest proiect este cerut de clujeni pentru a încuraja cât mai mult folosirea mijloacelor de transport nepoluante.

Proiectele de reabilitare a străzilor din oraș cuprind crearea unei infrastructuri velo sau modernizarea celei existente. Conform unei analize care a circulat în social media în luna aprilie a acestui a, realizată de Andrei Florin, un locuitor din Cluj, cele mai apreciate piste de biciclete sunt, în prezent, cele de pe străzile Avram Iancu, Horea, George Barițiu, drumul Sfântu Ioan și Făgetului. Acestea oferă o siguranță sporită celor care le utilizează, pentru că sunt corect delimitate și marcate, dar și pentru că au fost construite între carosabil și trotuar, fără a diminua spațiul de deplasare pentru pietoni sau mașini.

În prezent, există piste de biciclete în aproape toate cartierele orașului, dar sunt prevăzute pentru viitor și proiecte pentru infrastructură velo acolo unde nu există conectivitate între piste.

Pe malurile Someșului și în zona Parcului Central au fost amenajate piste pentru deplasare, iar în Parcul Iulius, Armătura, Între Lacuri 1 și în Baza Sportivă Gheorgheni sunt piste pentru agrement.

Bicicletele clujenilor, parcate în siguranță

Primăria a găsit soluții și pentru parcarea bicicletelor în condiții de siguranță. În cartiere au fost construite aproape 1.000 de parcări securizate pentru biciclete, dotate cu echipamente de supraveghere video. Parcările se află în interiorul unor structuri metalice, independente energetic, care pot adăposti fiecare câte 50 de vehicule pe două roți, iar accesul se face cu ajutorul unor carduri emise de primărie.

Cel mai de anvergură proiect pentru infrastructura velo va cuprinde realizarea unui traseu pentru biciclete pe culoarul verde albastru, pe malul Someșului, de la Apahida și până la Gilău. Acest proiect are ca scop încurajarea mișcării pe două roți și renunțarea la mașină în oraș și localitățile din vecinătate.

 

Investiții private în infrastructură pentru biciclete

O parte dintre investitorii privați au înțeles necesitatea unei infrastructuri velo și au recurs la construirea de piste de biciclete în cadrul proiectelor lor.

Grupul Iulius este cunoscut pentru investițiile de utilitate publică făcute odată cu realizarea proiectelor din portofoliu. Compania a investit în ultimii ani aproximativ 170 milioane de euro în spații verzi, infrastructură, soluții de mobilitate și conectivitate, dar și piste de biciclete în cadrul proiectelor din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava.

Viitorul proiect pe care grupul Iulius îl va realiza pe fosta platformă Carbochim va beneficia de peste 700 metri de piste de biciclete în interiorul proiectului și, totodată, vor fi amenajați 2.500 metri de piste pe întreg perimetrul, pe străzile adiacente.

Pista din interiorul proiectului va trece prin parc și va merge paralel cu râul Someș. Va fi o pistă de agrement și se va conecta cu restul pistelor care vor fi amenajate în proximitate. Experiența pe două roți în viitorul proiect mixed-use va fi una inedită, în special datorită modului în care va fi amenajat noul parc. Peste 700 de arbori maturi și aproximativ 100.000 plante decorative vor fi parte din cele 5,2 hectare de spații verzi ce vor fi amenajate în proiect.

În planul companiei este prevăzută și construirea a două pasarele pietonale, care vor lega proiectul de Parcul Armătura și strada Nădășel.

Strada Câmpul Pâinii va fi amenajată tot de cei de la Iulius, astfel încât se va transforma într-o stradă cu patru benzi și va dispune de piste de biciclete pe ambele sensuri, pe toată lungimea, până la intersecția cu strada Porțelanului, piste care vor face legătura cu strada Paris.

În zonă există deja piste pe strada Porțelanului, însă fără continuitate. Cartierul Iris este conectat de zona centrală prin străzile Nădășel și Alexandru Sahia. Prima dintre ele nu dispune momentan de infrastructură velo, iar pe cea de a doua există piste doar pe o porțiune. Așadar, investiția Iulius va realiza o infrastructură velo integrată și dezvoltată pentru zona de nord a orașului.

Planul companiei Iulius este acela de a reda clujenilor o zonă din oraș prea puțin valorificată în ultimele decenii, printr-un proiect care include funcțiuni multiple, de la mall la office și de la spații culturale la un nou parc, inclusiv prin crearea de soluții de mobilitate și conectivitate cu întregul oraș.

Facebook Comments Box

Prin Oras

Un colț de nostalgie pe strada Bolyai din Cluj

Stefan Petre

Published

on

Mergând pe strada Bolyai din Cluj, am fost martor la o scenă care părea desprinsă dintr-o altă epocă. Soarele strălucea blând, învăluind orașul într-o lumină caldă, iar pe o bancă, un bătrân stătea calm, pierdut în paginile unui ziar. Nu era absorbit de ecranul unui telefon, cum ne-am obișnuit să vedem la cei mai mulți trecători. În schimb, răsfoia un ziar, un obicei ce pare din ce în ce mai rar în zilele noastre.

Într-o eră în care tehnologia domină viața de zi cu zi, imaginea acestui bătrân cu ziarul său în mână părea să fie o fereastră către o lume care se stinge încet, dar nu fără a lăsa o urmă profundă în inimile celor care au trăit-o. Ziarele tipărite, odată omniprezente, dispar treptat, la fel ca și cei care le citesc. Este o pierdere nu doar a unui mediu de informare, ci și a unui ritual, a unui moment de liniște și reflecție pe care îl oferea cititul unei pagini tipărite.

Această scenă m-a făcut să reflectez la frumusețea vremurilor trecute, la un timp în care oamenii se conectau mai mult cu lumea din jurul lor, în moduri mai simple și mai tangibile. Îmi amintesc de diminețile în care mirosul de cerneală proaspăt tipărită umplea aerul, iar cititul unui ziar era o parte integrantă a rutinei zilnice.

Privind acest bătrân, am simțit o liniște profundă, o formă de reconectare cu o lume pe care o pierdem. Împărtășesc această imagine cu voi, nu doar ca pe o simplă observație, ci ca pe o invitație la reflecție. În mijlocul agitației cotidiene, poate ar trebui să ne acordăm timp să ne bucurăm de lucrurile simple, să ne deconectăm de la ecrane și să redescoperim micile plăceri ale vieții, așa cum era cititul unui ziar pe o bancă însorită.

 

Foto/Sursa: Marosan Csaba

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Haos și Întârzieri pe Aeroport Marți! Două Avioane Destinate Aeroportului din Cluj Deviate la Sibiu

Stefan Petre

Published

on

Două avioane care trebuiau să aterizeze pe Aeroportul Internațional din Cluj au fost redirecționate către Sibiu, marți dimineața. Această schimbare neprevăzută a creat haos pe aeroport, generând întârzieri semnificative pe parcursul întregii zile. Pasagerii afectați se confruntă cu disconfort și modificări de program, iar autoritățile aeroportuare se străduiesc să gestioneze situația și să minimizeze impactul asupra călătorilor.

„PE SCURT: din cauza vizibilității reduse, două avioane care aveau ca destinație aeroportul “Avram Iancu” din Cluj-Napoca aterizează pe aeroportul din Sibiu.

Cele două avioane operează zborurile TAROM RO641 București – Cluj Napoca și Ryanair FR9548 Paris BVA – Cluj Napoca.

De asemenea, un avion al Wizz Air care operează un zbor de repoziționare de la Roma spre Cluj-Napoca așteaptă în aer îmbunătățirea condițiilor meteo.

După realimentare, cele două avioane care au aterizat la Sibiu vor decola spre Cluj-Napoca.
Din acest motiv, mai multe zboruri care trebuiau să decoleze de la Cluj-Napoca în dimineața zilei de marți, 8 octombrie 2024, au întârzieri notabile”, anunță cei de la BoardingPass.

Dragi clujeni, pregătiți-vă pentru o zi lungă! Întârzierile cauzate de redirecționarea zborurilor și condițiile meteo nefavorabile se vor întinde, cel mai probabil, pe tot parcursul zilei. Răbdarea va fi cheia!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Orasul Tau

Cluj, Piața Unirii în anii ’40: O călătorie în timp către inima orașului de odinioară

Stefan Petre

Published

on

Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.

Farmecul arhitecturii interbelice

La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.

Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.

Vremuri de război și schimbări

Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.

Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.

O fereastră către trecut

Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.

Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.

Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.

(Sursa foto: Clujul și clujenii)

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite