Connect with us

Prin Oras

TOP 33 salarii din DSP Cluj, instituția de care nu știa nimeni înainte de COVID. Cât câștigă directorul și cât încasează un inspector

Alex Campian

Published

on

TOP 33 salarii din DSP Cluj, instituția de care nu știa nimeni înainte de COVID. Cât câștigă directorul și cât încasează un inspector

Despre Direcția de Sănătate Publică (DSP) Cluj nu știa nimeni aproape nimic înainte de pandemia de COVID-19. Și pe bună dreptate. Pentru că funcționarii publici din această instituție rar comunică despre activitatea și scopul existenței lor.Ce rol are fapt o direcție de sănătate publică? Ne explică Ordinul 1078 din 2010: „este un serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică, subordonat Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local, care realizează politicile și programele naționale de sănătate, elaborează programe locale, organizează structurile sanitare, evidențele statistice pe probleme de sănătate, precum și de planificare și derulare a investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate”.Nimeni nu știe ce fac toată ziua în spatele ușilor, cât muncesc de fapt și dacă se justifică sau nu salariile pe care le încasează. Ceea ce știm sigur este că odată cu izbucnirea pandemiei, funcționarii din DSP Cluj au început să muncească mult. În sarcina lor intră rapoartele privind numărul de cazuri, anchetele epidemiologice, informarea populației cu privire la COVID etc.Mihai Moisescu, directorul DSP Cluj a declarat pentru Ziar de Cluj că în momentul începerii pandemiei avea 82 de angajați, deși numărul posturilor aprobate era de 106. După creșterea volumului de muncă din cauza pandemiei, s-au aprobat 101 posturi, dar psoturile suplimentare sunt temporare. El spune că și așa personalul este insuficient și are noroc cu cei aproximativ 20 de voluntari (medici rezidenți, farmaciști și alte profesii) care ajută în această perioadă.Ziar de Cluj vă prezintă top 33 salarii ale angajaților DSP Cluj. Este mult este puțin un salariu de 6.000 – 7.000 lei/lună pentru un inspector? Este justificat ca un șef de birou să încaseze 6.000 lei/lună?Moisescu Mihai: director executiv: 87.567 lei => un salariu lunar de 7.297 leiDeaconu Adina Maria – inspector superior: 86.994 lei => un salariu lunar de 7.249 leiDomocoș Angela – director executiv adjunct economic: 86.255 lei => un salariu lunar de 7.187 leiJurj Adriana – inspector: 81.679 lei => un salariu lunar de 6.806 leiPătcaș Silvia-Maria – inspector: 81.352 lei => un salariu lunar de 6.779 leiHodârnău Alina – inspector superior: 81.203 lei => un salariu lunar de 6.766 leiCriste Corina – inspector superior: 76.195 lei => un salariu lunar de 6.349 leiAndreica Lucia Mihaela – inspector: 73.219 lei/an => un salariu lunar de 6.100 leiHorea Simona – inspector superior: 70.135 lei => un salariu lunar de 5.844 leiSimon Zanfira – șef birou: 69.714 lei => un salariu lunar de 5.809 leiGaloș Liviu – inspector sanitar: 68.559 lei => un salariu lunar de 5.713 leiPop Alexandrina Laura – inspector: 68.441 lei => un salariu lunar de 5.703 leiMarchiș Gabriela Olivia – inspector superior: 67.630 lei => un salariu lunar de 5.635 leiBan Lăcrămioara – inspector superior: 67.478 lei => un salariu lunar de 5.623 leiSuciu Celina – inspector: 66.504 lei => un salariu lunar de 5.542 leiSzekely Eugen Tiberiu – inspector: 66.452 lei => un salariu lunar de 5.537 leiOltean Georgeta Alina – consilier superior: 64.249 lei => un salariu lunar de 5.354 leiVasile Rodica Liliana – consilier superior: 62.317 lei => un salariu lunar de 5.193 leiSandu Laura Ana Maria – inspector superior: 61.784 lei => un salariu lunar de 5.148 leiNicula Maria – auditor superior: 58.592 lei => un salariu lunar de 4.882 leiLăpușan Anca Georgiana – inspector superior: 57.834 lei => un salariu lunar de 4.819 leiBaga Eva-Hainalka – consilier superior: 56.744 lei => un salariu lunar de 4.728 leiGarba Corina Georgeta – consilier superior: 56.735 lei => un salariu lunar de 4.727 leiHoza Rădița Floare – consilier superior: 56.623 lei => un salariu lunar de 4.718 leiJeler Adina – consilier superior: 56.591 lei => un salariu lunar de 4.715 leiSandu Roxana – inspector superior: 56.359 lei => un salariu lunar de 4.696 leiBorodi Gabriela Cristina – consilier superior: 56.098 lei => un salariu lunar de 4.674 leiButyka Elisa Simona – consilier achiziții publice: 55.837 lei => un salariu lunar de 4.653 leiCiurtin Raluca Cornelia – consilier superior: 55.311 lei => un salariu lunar de 4.609 leiGușatu Cristina Dana – consilier juridic: 55.220 lei => un salariu lunar de 4.601 leiPop Letiția – consilier: 52.687 lei => un salariu lunar de 4.390 leiBulgaria Sabina Juliana – referent superior: 40.270 lei => un salariu lunar de 3.355 leiDordai Sebastian – referent principal: 33.303 lei => un salariu lunar de 2.775 lei

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

GALERIE FOTO: Noile grădini urbane unesc comunitățile – Un nou parc va fi realizat în nordul Clujului pentru evenimente culturale, relaxare și conectare cu natura

Dani Muresan

Published

on

Cluj-Napoca este cunoscut pentru dimensiunea sa culturală vibrantă și dinamică, pentru diversitatea sa istorică, pentru mediul academic de prestigiu, pentru inovația în diverse domenii și pentru faptul că este un important hub IT în Europa. În plus, Cluj-Napoca este un oraș aflat într-o continuă și rapidă dezvoltare. Orașul este bogat în spații verzi unde natura și urbanul se întrepătrund armonios, parcurile sale fiind adevărate oaze de liniște și frumusețe, perfecte pentru evenimente memorabile în aer liber și pentru relaxare.

Parcuri și spații verzi

Cel mai cunoscut parc este Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, cu o vechime de peste 180 de ani, fiind unul dintre primele parcuri publice din Europa Centrală și de Est. Un alt parc foarte îndrăgit de clujeni este Iulius Parc, situat în proximitatea Iulius Mall Cluj. Acesta este renumit atât pentru zona sa de promenadă și pentru lacul Gheorgheni, unde se pot închiria hidrobiciclete, cât și pentru infrastructura sa bine pusă la punct pentru organizarea diverselor evenimente în aer liber.

Evenimente în aer liber

În luna iunie, Iulius Parc a găzduit Street Food Picnic, ediția specială de vară a Street Food Festival, un eveniment ce a atras mii de iubitori de experiențe culinare memorabile și distracție. Vara este plină de evenimente în aer liber, care continuă să atragă participanți dornici de interacțiuni spontane și autentice. De exemplu, de vineri, 5 iulie, Iulius Parc găzduiește cea de-a opta ediție a „Movie Nights”, unde, până în septembrie, cinefili de toate vârstele se bucură pe înserat de cele mai apreciate pelicule recente. În plus, spectacolele de teatru de păpuși, organizate în fiecare joi seara în lunile iulie, august și începutul lui septembrie, au devenit o tradiție îndrăgită. Accesul este gratuit, iar „scena” din parc este mereu ocupată de un spectacol, un concert, un târg, o expoziție sau o sesiune de yoga.

Regenerare urbană și noi parcuri

Proiectele de regenerare urbană au transformat spațiile betonate în parcuri moderne și spații de socializare. Orașele Iași și Timișoara, prin proiectele Palas și Iulius Town, au creat adevărate centre de socializare. Investițiile în aceste grădini urbane, dar și în Iulius Parc, realizate de compania Iulius, au depășit 18 milioane de euro, acoperind 130.000 mp de natură, cu mii de arbuști și arbori maturi aduși din Italia și aclimatizați în România.

Proiecte de viitor

În nordul Clujului, pe fosta platformă Carbochim, se conturează un nou proiect propus de grupul Iulius, ce include amenajarea de spații verzi de peste 5 hectare. Acestea vor integra cei peste 700 de arbori maturi pregătiți în pepinieră, relocați de pe fosta platformă și aduși din Italia. Printre atracțiile acestui nou parc se numără o grădină japoneză, un loc inedit unde vizitatorii se pot deconecta de ritmul cotidian. Pe lângă spațiile de relaxare, parcul va găzdui evenimente în aer liber, spectacole, seri de film și multe alte activități pentru întreaga familie, similare cu cele din Iulius Parc.

Acest proiect, cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România, va include și funcțiuni culturale, precum un centru de arte performative și o sală de spectacole. În plus, va oferi spații office, diverse magazine, facilități sportive și zone de entertainment. Investiția, estimată la peste jumătate de miliard de euro, va aduce și soluții moderne pentru infrastructura auto, velo și pietonală din zonă, inclusiv un nou pod rutier cu patru benzi și două pasarele pietonale peste râul Someș, piste velo, sensuri giratorii, și stații de transport public modernizate.

Cluj-Napoca continuă să se dezvolte rapid, oferind locuitorilor și vizitatorilor săi o combinație unică de cultură, natură și inovație. Parcurile și proiectele de regenerare urbană contribuie semnificativ la creșterea calității vieții, transformând orașul într-un spațiu vibrant și atractiv pentru toți.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Mișcarea ca mod de viață: Ciclismul câștigă tot mai mult teren în rândul clujenilor

Diana Petrescu

Published

on

În ultimii ani, tot mai mulți clujeni lasă mașina acasă și folosesc bicicleta pentru a se deplasa prin oraș. În timp ce unii aleg acest mijloc de transport alternativ pentru a nu pierde timpul zilnic în traficul aglomerat, alții fac această alegere pentru mișcare sau din plăcere, pentru a se relaxa. Oricare ar fi motivul, această tendință este în creștere și a dus la nevoia de a avea cât mai multe piste pentru biciclete amenajate în Cluj-Napoca.

În planul de Mobilitate Urbană 2021-2030 al municipiului Cluj-Napoca este prevăzut un proiect-fanion prin care orașul se va conecta de localitățile limitrofe printr-un culoar velo-pietonal. Acest proiect este cerut de clujeni pentru a încuraja cât mai mult folosirea mijloacelor de transport nepoluante.

Proiectele de reabilitare a străzilor din oraș cuprind crearea unei infrastructuri velo sau modernizarea celei existente. Conform unei analize care a circulat în social media în luna aprilie a acestui a, realizată de Andrei Florin, un locuitor din Cluj, cele mai apreciate piste de biciclete sunt, în prezent, cele de pe străzile Avram Iancu, Horea, George Barițiu, drumul Sfântu Ioan și Făgetului. Acestea oferă o siguranță sporită celor care le utilizează, pentru că sunt corect delimitate și marcate, dar și pentru că au fost construite între carosabil și trotuar, fără a diminua spațiul de deplasare pentru pietoni sau mașini.

În prezent, există piste de biciclete în aproape toate cartierele orașului, dar sunt prevăzute pentru viitor și proiecte pentru infrastructură velo acolo unde nu există conectivitate între piste.

Pe malurile Someșului și în zona Parcului Central au fost amenajate piste pentru deplasare, iar în Parcul Iulius, Armătura, Între Lacuri 1 și în Baza Sportivă Gheorgheni sunt piste pentru agrement.

Bicicletele clujenilor, parcate în siguranță

Primăria a găsit soluții și pentru parcarea bicicletelor în condiții de siguranță. În cartiere au fost construite aproape 1.000 de parcări securizate pentru biciclete, dotate cu echipamente de supraveghere video. Parcările se află în interiorul unor structuri metalice, independente energetic, care pot adăposti fiecare câte 50 de vehicule pe două roți, iar accesul se face cu ajutorul unor carduri emise de primărie.

Cel mai de anvergură proiect pentru infrastructura velo va cuprinde realizarea unui traseu pentru biciclete pe culoarul verde albastru, pe malul Someșului, de la Apahida și până la Gilău. Acest proiect are ca scop încurajarea mișcării pe două roți și renunțarea la mașină în oraș și localitățile din vecinătate.

 

Investiții private în infrastructură pentru biciclete

O parte dintre investitorii privați au înțeles necesitatea unei infrastructuri velo și au recurs la construirea de piste de biciclete în cadrul proiectelor lor.

Grupul Iulius este cunoscut pentru investițiile de utilitate publică făcute odată cu realizarea proiectelor din portofoliu. Compania a investit în ultimii ani aproximativ 170 milioane de euro în spații verzi, infrastructură, soluții de mobilitate și conectivitate, dar și piste de biciclete în cadrul proiectelor din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava.

Viitorul proiect pe care grupul Iulius îl va realiza pe fosta platformă Carbochim va beneficia de peste 700 metri de piste de biciclete în interiorul proiectului și, totodată, vor fi amenajați 2.500 metri de piste pe întreg perimetrul, pe străzile adiacente.

Pista din interiorul proiectului va trece prin parc și va merge paralel cu râul Someș. Va fi o pistă de agrement și se va conecta cu restul pistelor care vor fi amenajate în proximitate. Experiența pe două roți în viitorul proiect mixed-use va fi una inedită, în special datorită modului în care va fi amenajat noul parc. Peste 700 de arbori maturi și aproximativ 100.000 plante decorative vor fi parte din cele 5,2 hectare de spații verzi ce vor fi amenajate în proiect.

În planul companiei este prevăzută și construirea a două pasarele pietonale, care vor lega proiectul de Parcul Armătura și strada Nădășel.

Strada Câmpul Pâinii va fi amenajată tot de cei de la Iulius, astfel încât se va transforma într-o stradă cu patru benzi și va dispune de piste de biciclete pe ambele sensuri, pe toată lungimea, până la intersecția cu strada Porțelanului, piste care vor face legătura cu strada Paris.

În zonă există deja piste pe strada Porțelanului, însă fără continuitate. Cartierul Iris este conectat de zona centrală prin străzile Nădășel și Alexandru Sahia. Prima dintre ele nu dispune momentan de infrastructură velo, iar pe cea de a doua există piste doar pe o porțiune. Așadar, investiția Iulius va realiza o infrastructură velo integrată și dezvoltată pentru zona de nord a orașului.

Planul companiei Iulius este acela de a reda clujenilor o zonă din oraș prea puțin valorificată în ultimele decenii, printr-un proiect care include funcțiuni multiple, de la mall la office și de la spații culturale la un nou parc, inclusiv prin crearea de soluții de mobilitate și conectivitate cu întregul oraș.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

CARBOCHIM, CIFRĂ DE AFACERI DE 34,2 MILIOANE DE LEI ÎN 2023

Stefania Heinz

Published

on

CARBOCHIM S.A., cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 34,21 milioane de lei. Rezultatul este comparativ celui din 2022, în condițiile în care fabrica a parcurs anul trecut un proces amplu de relocare și retehnologizare. Demersul a presupus atât mutarea în hale noi, cât și achiziționarea de utilaje moderne și montarea de panouri fotovoltaice. Aproximativ 12% din cifra de afaceri reprezintă activitatea de export. CARBOCHIM S.A. continuă investițiile în eficientizarea liniilor tehnologice și estimează o creștere a valorii producției în următorii ani cu până la 20%.

 

În anul 2023, CARBOCHIM S.A. a înregistrat o cifră de afaceri de 34,21 milioane de lei (aproximativ 7 milioane de euro). Rezultatul reflectă o menținere a nivelului activității, în condițiile în care anul trecut s-a desfășurat un proces de relocare și modernizare, fără întreruperea producției. „În anul 2023, activitatea firmei s-a desfășurat într-un macromediu economic dificil, generat de o serie de factori externi, care au impactat piața la nivel general, nu doar pentru noi. În plus, pentru noi a fost un an complex, de recalibrare a activității ca urmare a procesului de relocare și retehnologizare. Rezultatele financiare ne confirmă anduranța pe care CARBOCHIM S.A. o are în piață, după o experiență de 75 de ani”, a declarat Viorel Popoviciu, Director General CARBOCHIM S.A.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Producătorul clujean de produse abrazive profesionale deține o stabilitate pe piață, atât la nivel intern, cât și internațional. „La nivelul anului trecut, exportul a reprezentat circa 10% din totalul activității, însă noi considerăm că procentul este mai mare, deoarece am făcut și export indirect, prin firme multinaționale care au filiale în România și își fac o parte din achiziții de aici. În acest context, cred că ajungem undeva la 12% export din totalul cifrei de afaceri. Aproximativ 15% din exporturi merg către Elveția și cam tot atât în Polonia, țări în care avem clienți de peste 7 ani. În principal, produsele noastre ajung în industria prelucrătoare”, a explicat Viorel Popoviciu. Produsele CARBOCHIM S.A. ajung în cea mai mare pondere în Polonia, Ungaria, Germania, Anglia și Elveția, însă se exportă și către Italia, Belgia, Istrael, Irlanda și Canada.

 

Retehnologizare și energie verde

 

În prezent, secțiile de corpuri abrazive cu liant ceramic și corpuri abrazive cu liant organic și discuri de debitat funcționează în noua locație din Bulevardul Muncii nr. 18, în timp ce secția de abrazivi pe suport este în Strada Orăștiei. În ambele locații au fost instalate utilaje moderne, precum cuptoare pentru uscare și ardere automatizate, mult mai eficiente atât din punct de vedere al productivității, cât și al consumului de energie (consum redus cu până la 50%), instalații de dozare automată a granulelor abrazive și o presă de 300 de tone (înlocuiește patru prese vechi de peste 50 ani). Investiția în mutare și modernizare s-a ridicat la aproximativ 5 milioane de euro, iar alte 2 milioane de euro vor fi alocate în următorii ani spre eficientizarea liniilor de producție.

 

Ca parte a aceluiași demers, s-a implementat instalarea de panouri fotovoltaice, pentru diminuarea consumului și costurilor, dar și pentru a atinge noi parametri de sustenabilitate. Pe clădirea de pe Bulevardul Muncii au fost instalate aproximativ 920 de panouri, cu o producție anuală estimată de 448 MWh. Astfel, economia de energie ar urma să ajungă la aproximativ 18%, iar 230.000 kg de CO2 ar urma să fie eliminate în fiecare an.

 

„Procesul de relocare și retehnologizare este unul important pentru susținerea competitivității, permițând optimizarea întregului flux de producție, creșterea calității produselor, dar și o reducere semnificativă a costurilor de operare. Credem că vom înregistra un consum cu circa 40% mai redus. De asemenea, ne-am orientat spre dezvoltarea de produse abrazive care sunt folosite în industriile: auto, rulmenți, cuțite, metalurgie și altele. Pe baza îmbunătățirilor aduse pe toate planurile, anticipăm pentru următorii doi ani o creștere cu 20% a afacerii. Estimăm că vom putea ajunge la o creștere a profitului din activitatea de bază cu circa 50%, raportat la același volum de producție ca și în anii precedenți”, a spus Viorel Popoviciu.

 

Până în 2023, fabrica a funcționat pe fosta platformă industrială situată în Piața 1 Mai, un areal mult prea mare pentru nevoile actuale ale fabricii și care însemna o presiune financiară și de operare dificil de gestionat. Mutarea și retehnologizarea a fost un obiectiv îndelungat al CARBOCHIM S.A., pentru că vechea platformă necesita îmbunătățiri capitale și era utilizată doar în proporție de 30% din suprafața totală de aproximativ 14 hectare, restul fiind spații reziduale, care generau pierderi auxiliare.

 

Despre CARBOCHIM

Fabrica CARBOCHIM a fost înființată în anul 1949. După 1990, fabrica a fost privatizată prin cumpărarea acțiunilor de către management împreună cu angajații, iar din ianuarie 2020 aceasta a fost preluată de Grupul IULIUS, prin societatea Carbo Europe SRL (77,7% din acțiuni).

CARBOCHIM S.A. este, în prezent, cel mai mare producător de abrazive profesionale din România. Adresându-se unor piețe extrem de variate, CARBOCHIM S.A. urmărește să ofere cele mai bune produse, fabricate în baza unor tehnologii moderne, având implementat și certificat un sistem de management integrat calitate-mediu în conformitate cu cerințele standardelor ISO 9001:2015 și ISO 14001:2015.

CARBOCHIM S.A. produce corpuri abrazive cu liant ceramic, bachelitic, magnezitic și elastic, discuri abrazive de debitare și debavurare, dar și abrazivi pe suport de hârtie, pânză și nețesut, utilizate atât în industria prelucrătoare și construcții, cât și cu uz general.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite