Connect with us

Prin Oras

Troleibuze noi pentru reclamă și autobuze second hand pentru zona metropolitană

Alex Campian

Published

on

Troleibuze noi pentru reclamă și autobuze second hand pentru zona metropolitană

Chiar dacă pare a fi o glumă, administrația Boc nu a ezitat să-și facă reclamă cu troleibuzele noi care urmează să fie introduse pe traseele din oraș, uitând intenționat să amintească de autobuzele second hand pe care le achiziționează pentru zona metropolitană, acolo unde locuiesc cetățeni „de mâna a doua”. În condițiile în care tot mai mulți clujeni sunt nevoiți să-și achiziționeze sau să închirieze o locuință în cuca măcăii, așa numita „zonă metropolitană” a Clujului, de fapt zone dormitor, dotate exclusiv cu blocuri fără alte utilități, permise de altfel de Serviciul de Habarnism, pardon, Urbanism din cadrul administrației Boc, edilul clujean nu pierde nici o ocazie de a-și face reclamă cu noile achiziții în materie de transport public, troleibuze ce vor deservi exclusiv zona de centru a municipiului Cluj-Napoca – eventual și cartierul Zorilor sau măcar împrejurimile străzii Louis Pasteur, denumită mai nou și „strada primarului virtual” – dar omite cu bună știință să pomenească de cei peste 300.000 de euro aruncați pentru hârburile second hand ce trebuie să aducă la muncă și să ducă înapoi la culcare, în blocurile dormitor, clujenii care locuiesc în zona periferică a orașului „comoară”.„Am achiziționat 50 de troleibuze, 34 au deja recepția făcută. Anul viitor vor intra în circulație, după ce se înmatriculează. La începutul anului viitor vom anunța noi trasee, vor apărea trasee noi. Acum se lucrează la CTP, m-au informat. Le-am spus să valideze fiecare traseu pe care le propun. Deci, veți vedea trasee noi de troleibuz. Felicit echipa domnului Neag, nu degeaba sunt cea mai bună echipă de transport public din România”, declara edilul clujean la finalul lui 2019, la un post de radio prietenos, mai degrabă a batjocură decât a informare. Nu de alta, dar cele 50 de troleibuze trebuiau să intre în circulație în anul 2019, conform bugetului alocat, nu să fie în testare pe noile trasee din 2020. Cât despre echipa domnului Neag, la care face referire Boc, probabil se referă la controlorii CTP, despre a căror lipsă de educație am scris în repetate rânduri. Sau poate Emil Boc face trimitere la marea echipă a „famigliei” Neag, din aceeași Companie de Transport Public…CITEȘTE ȘI: Marea famiglie a Companiei de Transport Public: rude, cumetri și tovarășiÎn schimb, fără a face prea multă gargară pe seama unei achiziții atât de reprobabile, din bani publici, la finalul lui octombrie 2019, Primăria spărgea peste 300.000 de euro pentru autobuze second hand. Care trebuie să acopere zona periferică a orașului. CITEȘTE ȘI: INADMISIBIL: Primăria lui Boc sparge peste 300 de mii euro pe autobuze second hand pentru cetățeni „de mâna a doua”Haideți că le știți… Sunt autobuze din alea de tip vechi, care mai circulă și acum prin Cluj, la care francezii au renunțat în anii 80. Din păcate, nu e nici o glumă.Iar în vreme ce Consiliul local aproba noul regulament pentru taximetre, care prevede ca toate mașinile de taxi să fie cel puțin euro 5, cele 10 autobuze la mâna a doua achiziționate de Primăria Cluj-Napoca sunt Euro 3.Mai mult chiar, noile autobuze, care sunt de fapt vechi, achiziționate din bani publici, vor acoperi zona metropolitană a Clujului:acest aspect relevă modul în care administrația locală împarte zonele din oraș, cartierele și periferiile în zone ecologice, zone zero și zone unde poluarea nu trezește interesul nimănui.Astfel, în centrul municipiului Cluj-Napoca circulă autobuze electrice, pentru că aici locuiesc baștanii orașului, iar în cartierele mărginașe și zona metropolitană locuiesc cetățeni „de mâna a doua”, care pot circula cu autobuze second hand. „Floreștiul este parte a Clujului, eu pe cei din Florești îi consider clujeni, la fel ca și cei din Baciu sau din Apahida care lucrează în Cluj, sunt ai noștri și contribuie la ceea ce înseamnă dezvoltarea Clujului. Nu avem competență administrativă asupra Baciului, Floreștiului sau Apahidei. Noi avem o lege din 1968 de pe vremea lui Ceasușescu de organizare administrativ teritorială, dar asta nu înseamnă că nu putem gândi în termeni metropolitani”, decara recent Emil Boc la un post de radio local.Ce înseamnă pentru municipalitatea clujeană a „gândi în termeni metropolitani”?Potrivit caietului de sarcini, autobuzele cumpărate la mâna a doua trebuie să aibă o vechime de utilizare de cca 8 ani, capacitate de transport a 150 de persoane – să aibă unde se înghesui cetățenii de la periferie, iar emisiile poluante nu trebuie să depășească limitele Euro 3.Cu alte cuvinte, poluare cât încape…„Autobuzele vor trebui să aibă o durată de funcționare de cel puțin 8 ani, fără a fi nevoie de reparații ample. Autobuzele vor fi echipate cu motoare turbo diesel. Din punct de vedere al emisiilor poluante acestea nu trebuie să depășească valorile limită prevăzute de normele Euro 3. Motoarele trebuie să fie în stare bună de funcționare și să se încadreze în consumurile specifice de combustibil, ulei, să fie curate, fără pierderi sau scurgeri de ulei ori alte lichide, să aibă o funcționare corespunzătoare, fără trepidații, șocuri bătăi sau alte zgomote. Scaunele pentru pasageri să fie fără rupturi, fisuri și vor avea tapițeria curată, fără tăieturi, rupturi, zone descusute sau dezlipite”, se menționează în caietul de sarcini.Astfel, autobuzele cumpărate de municipalitate la mâna a doua nu trebuie să aibă anul de fabricație anterior anului 2005, cu o lungime totală între 17 și 18 metri, iar viteza maximă va fi 70 km/h.Oricum, în condițiile traficului inuman din Cluj-Napoca, viteza nici n-ar mai trebui să reprezinte un criteriu. Valoarea contractului pentru cele 10 autobuze second hand este de 1.515.000 lei.Astfel, administrația locală continuă să facă reclamă din cele câteva autobuze electrice care circulă exclusiv prin zona centrală, dar în același timp cumpără autobuze second-hand pentru cetățenii din zona metropolitană, unde poluarea nu încape în nici un fel de socoteală, întrucât cetățenii sunt „de mâna a doua”. Taximetrele vor trebui să fie dotate cu motor euro 5, iar autobuzele aflate în circulație pot fi sustrase oricărui regulament și oricărei legi privind poluarea, astfel încât motorul acestora poate fi și euro 3.
Iar asta în condițiile în care ultimul tip de motor adoptat este euro 6. Prin urmare, nu puteți decât să vă uitați cu jind la autobuzele electrice care circulă a reclamă prin zona centrală a orașului, eventual din cartierul primarului Boc până în centru, ca să nu aibă probleme șeful Neag cu șeful Boc, în rest numai publicitate.Pentru cetățeni periferici, pardon, metropolitani, bune sunt și autobuzele second…
 

Source link

Facebook Comments Box

Orasul Tau

Cluj, Piața Unirii în anii ’40: O călătorie în timp către inima orașului de odinioară

Stefan Petre

Published

on

Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.

Farmecul arhitecturii interbelice

La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.

Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.

Vremuri de război și schimbări

Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.

Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.

O fereastră către trecut

Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.

Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.

Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.

(Sursa foto: Clujul și clujenii)

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Reprezentanța Ford în Clujul anului 1930 – Povestea lui Nicolae Brudan Poruțiu

Maria Costea

Published

on

prezența unui brand auto atât de renumit precum Ford era un simbol al modernității și al avansului tehnologic. Această poveste este legată indisolubil de viața și activitatea unui om de excepție: Nicolae Brudan Poruțiu.

Născut în anul 1888 în satul Nandra, comuna Bichiș, județul Mureș, Nicolae Brudan Poruțiu a avut un parcurs plin de provocări și realizări. Provenit dintr-o familie modestă, a urmat școala confesională în localitatea natală și apoi „școala de stat model urban din comuna Bichiș”. În anul 1902, tânărul Nicolae a decis să-și continue studiile la școlile din Blaj, un adevărat centru al culturii și educației românești. Din păcate, lipsa resurselor financiare l-a forțat să renunțe la studii, ceea ce l-a determinat să-și îndrepte privirea către noi orizonturi.

În 1907, asemenea multor români din acea perioadă, Nicolae Brudan Poruțiu a decis să-și încerce norocul în „țara tuturor posibilităților” – America. Experiența de peste ocean a fost una definitorie pentru el. Acolo și-a schimbat numele în Nicholas B. Perry-Poruțiu, nume sub care avea să devină cunoscut în anii următori. Prin muncă asiduă și perseverență, el a reușit să obțină cetățenia americană și a devenit un adevărat exemplu de succes al emigrantului român.

În timpul Primului Război Mondial, între 1917 și 1919, Nicholas B. Perry-Poruțiu s-a alăturat armatei americane, contribuind la eforturile de război. Această experiență i-a adus atât recunoaștere, cât și un nou statut social. Însă dorul de țară și aspirația de a contribui la dezvoltarea României l-au determinat să se întoarcă pe meleagurile natale.

În 1921, Nicholas B. Perry-Poruțiu a revenit în România ca reprezentant al Uzinelor Ford, stabilindu-și sediul la Cluj. La acea vreme, Ford era deja un brand auto de renume mondial, iar prezența sa în România, prin intermediul lui Nicholas B. Perry-Poruțiu, a reprezentat un adevărat pas înainte pentru industria auto românească. Reprezentanța Ford din Cluj a adus nu doar mașini moderne pe străzile orașului, ci și noi locuri de muncă, know-how tehnologic și o deschidere către lumea occidentală.

Nicolae Brudan Poruțiu, devenit un om de afaceri respectat și un promotor al modernității în Transilvania, a reușit să creeze legături între două lumi: cea a Americii, țara care l-a adoptat și i-a oferit oportunități, și cea a României, țara pe care nu a încetat niciodată să o iubească. Reprezentanța Ford din Cluj nu era doar un showroom pentru mașinile americane, ci și un simbol al progresului, al tehnologiei de vârf și al spiritului întreprinzător.

Astfel, Nicolae Brudan Poruțiu rămâne o figură marcantă în istoria orașului Cluj și în povestea introducerii industriei auto în România. Prin munca sa, a deschis calea pentru dezvoltarea unei piețe auto moderne în Transilvania și a demonstrat că, indiferent de obstacolele întâmpinate, visurile pot deveni realitate cu perseverență, dedicare și viziune.

 

Sursa foto: Clujul si Clujenii Facebook

Facebook Comments Box
Continue Reading

Comunicat de presa

Clujenii își doresc noi branduri în oraș. RIVUS, noul proiect de regenerare urbană al Iulius va aduce experiențe și retaileri în premieră – Sondaj IRES

Stefania Heinz

Published

on

54% dintre clujenii cu vârsta cuprinsă între 18 – 35 de ani spun că există un brand preferat pe care și l-ar dori în Cluj-Napoca, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de IRES în octombrie 2023. Sondajul evidențiază și faptul că locuitorii sunt dornici de soluții noi, cât mai variate, pentru petrecerea timpului liber, cu focus pe entertainment, activități sportive în aer liber și manifestări artistice și culturale, aspecte ce au stat la baza conceptului de proiect propus de IULIUS pentru reconversia unei foste platforme industriale din Cluj-Napoca.

RIVUS, proiectul de reconversie urbană de pe fosta platformă Carbochim a primit recent aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), iar companiile IULIUS și Atterbury Europe vor investi pe suprafața de aproximativ 14 hectare peste 500 de milioane de euro, care vor transforma această zonă industrială în cea mai vibrantă destinație din oraș. RIVUS este un proiect inspirat din dorințele clujenilor și va avea ca principală ancoră o grădină urbană construită de la zero, de peste 5,2 hectare de spații verzi amenajate, care va deschide, în premieră, accesul publicului la malul Someșului. Proiectul este unul family friendly, care va integra cea mai mare suprafață de retail din țară (145.000 mp), ce va oferi o diversitate de funcțiuni. În total, vor fi reunite în același loc peste 400 de branduri, de la cele accesibile tuturor categoriilor de public, până la cele premium, de renume internațional, dar și concepte de anvergură pe segmentul home&deco, jucării, spații de servicii, centre de entertainment, librărie și funcțiuni educaționale, sportive, multiplex și open air cinema, restaurante și cafenele, food court, fresh market, hub medical etc.

Deși Clujul este una dintre destinațiile favorite în ceea ce privește entertainment-ul, publicul local este amator în continuare de soluții noi, experiențe cât mai variate și interactive, spații mixte, care să le ofere eficiență și diversitate, după cum reiese din sondaj. Astfel, 97% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre propunerea IULIUS de a include în proiect noi concepte de entertainment și petrecere a timpului liber pentru familiiRIVUS va include centre interactive de divertisment pentru toate categoriile de vârstă. Cel pentru adolescenți, tineri și adulți va fi o premieră în regiune, cu zone de cățărare, trambuline, circuite cu obstacole, zone de gaming, experiențe imersive și simulatoare, iar cel dedicat copiilor va avea  activități care dezvoltă creativitatea, gândirea logică, atenția, dexteritatea și aptitudinile de socializare. Tot aici va exista infrastructură cinematografică de ultimă generație, care va integra concepte în premieră regională, inclusiv open air cinema.

Foarte apreciate sunt și funcțiunile în premieră pentru un proiect real estate în România, cum ar fi: sala de teatru și spectacole, cu o favorabilitate de 96%, spațiile pentru evenimente în aer liber – 96%; centrul cultural dedicat artelor performative – 93%.

Focusul pe retail a fost confirmat de 68% dintre respondenți, care au declarat că zona comercială cu magazine, cinema, restaurante și cafenele este printre cele mai importante funcțiuni din noul proiect. De altfel, rezultatele reconfirmă direcția dezvoltării proiectului, indicând faptul că funcțiunea comercială nu mai este asociată exclusiv cu shoppingul, așteptările publicului fiind spre diversitate și experiențe multiple. Așadar, principalele trei activități asociate de clujeni cu timpul petrecut la mall sunt:  relaxarea (33%),  mersul la restaurante (28%) și evenimentele (22%). „Ne bucură gradul mare de favorabilitate manifestat de public față de noul proiect. Dorința noastră este să îmbunătățim viața clujenilor, să înfrumusețăm orașul, să stimulăm prin prezența noastră dezvoltarea lui. Tocmai de aceea formatul proiectelor pornește de la așteptările și nevoile comunității, cum se întâmplă și în cazul noului proiect, în care vom avea prezente și brandurile pe care clujenii ne-au transmis că le așteaptă în oraș. Proiectul integrează o componentă comercială majoră, însă și pentru că aici sunt încadrate mai mult decât magazine, adică facilități care aduc un aport concret unui stil de viață activ și actual, de la servicii medicale și facilități sportive, la concepte culturale, educaționale, de divertisment și care facilitează interacțiunea socială”, a spus Sorin Guttman, manager RIVUS.

În ansamblu, 94% dintre respondenți sunt de părere că RIVUS va fi benefic pentru diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber din Cluj-Napoca și va schimba în bine aspectul zonei, iar 91% dintre respondenți se așteaptă la impulsionarea creșterii economice a orașului.

„Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice orașe din România; a atras, în ultimii ani, mai mult decât până acum, foarte mulți tineri veniți din toate colțurile țării să lucreze sau să trăiască aici, pe lângă cei care obișnuiau să vină să studieze. Studiile pe care IRES le realizează în mod regulat cu privire la calitatea vieții în oraș au arătat, pe parcursul ultimilor 10 ani, o creștere a nevoilor populației cu privire la dezvoltarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber pentru populația activă și, mai ales, pentru familiile cu copii, în paralel cu nevoile pentru dezvoltarea serviciilor medicale, sportive și a zonelor verzi sau pentru îmbunătățirea infrastructurii din cartiere”, arată Dan Jurcan, director de cercetare, IRES.

Clujenii apreciază și efortul IULIUS de a păstra și reconverti două clădiri de patrimoniu industrial (90%) – clădirea de cărămidă și hala cu arcade – și consideră că zonele industriale parțial sau total inactive ar trebui incluse în planurile de dezvoltare a orașului (89%). Totodată, 92% dintre cei intervievați au spus că grădina urbană este cea mai importantă pentru ei, fiind și un spațiu care permite relaxarea în aer liber. Pentru noul parc creat în proiect, aproximativ 700 de arbori maturi sunt deja în proces de aclimatizare în pepiniera amenajată temporar cu susținerea USAMV Cluj-Napoca. Alături de aceștia, alte 100.000 de plante decorative vor transforma peste 52.000 mp din fosta zonă industrială într-un parc ce va îmbunătăți calitatea aerului și va completa cadrul natural al zonei, definit în mod special de râul Someș.

RIVUS integrează ca parte activă și atractivă a orașului fosta platformă industrială a Carbochim, ce se întinde pe aproximativ 14 hectare, în condițiile în care fabrica a fost relocată și retehnologizată, încă de la finalul anului 2023, în urma unei investiții ce a ajuns la 7 milioane de euro până în prezent.

Sondajele IRES au fost realizate pe eșantioane de 1.045 de persoane (octombrie 2023), respectiv 1.041 de persoane (aprilie 2024) cu o marjă de eroare de ±3%, eșantioane reprezentative la nivelul populației neinstituționalizate din Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite