Connect with us

Prin Oras

VIDEO: Lucrări de conservare și modernizare la clădirea emblematică a „Uzinei Carbochim”, cu valoare ambientală pentru Piața 1 Mai din Cluj-Napoca

Stefania Heinz

Published

on

Clădirea-reper a “Uzinei Carbochim”, cel mai mare producător de abrazive din România și un simbol al istoriei industriale a Cluj-Napoca, va fi reabilitată și integrată în cel mai mare proiect mixed-use de reconversie urbană din România, realizat de IULIUS. Lucrările au început și implică măsuri ample pentru aducerea la parametri de siguranță și rezistență, având în vedere clasificarea imobilului cu risc seismic. Aceasta este una dintre clădirile cu valoare ambientală care vor fi păstrate și utilizate pentru spații de coworking, alături de hala cu arcade, ce va deveni un centru cultural. Concomitent, au început lucrările de dezafectare a celorlalte hale de pe fosta platformă industrială.

Despre parcursul fostei platforme Carbochim discută Viorel Popoviciu – Directorul General al Carbochim SA, Szabolcs Guttmann – arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice, Ștefan Dimitriu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie Cluj, și alții – vizionează video-ul aici:

Grupul IULIUS propune un proiect investițional de peste jumătate de miliard de euro la Cluj-Napoca, transformând fosta platformă industrială Carbochim în cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România. Doar o treime din cele 13 hectare erau utilizate de fabrică, restul fiind ocupat de construcții degradate, fără activitate de peste 25 de ani. Zona va fi redată comunității sub forma unui spațiu accesibil, interactiv și prietenos cu familia, având un caracter cultural, de divertisment și educativ.

Producătorul de materiale abrazive Carbochim, cel mai mare pe piața de profil din România și una dintre puținele fabrici active după privatizare, a fost relocat în hale adaptate proceselor industriale și a beneficiat de investiții de peste 5 milioane de euro pentru retehnologizare.

Clădirea de cărămidă, imaginea Carbochim, construită între 1949 și 1952, cu o suprafață de aproximativ 2.320 mp pe patru niveluri, va fi recompartimentată și amenajată la interior, păstrând fațada istorică. Lucrările vor respecta autorizația de construire nr. 541 din 29.06.2023, implicând reparații și tratamente pentru conservarea cărămizii.

Pentru o abordare corectă a întregii zone, au fost realizate multiple studii istorice, arhitecturale și de rezistență a structurii, utilizând scanări 3D și probe de materiale. Expertizele au indicat riscul seismic al imobilului, determinat atât de vechime, cât și de soluțiile tehnologice utilizate în anii ’50. „Restaurarea este un demers amplu, dată fiind starea precară a clădirii, conform expertizelor tehnice. Deși ne-am dorit să includem și alte elemente reprezentative, precum turnurile de evacuare gaze, acestea nu pot fi păstrate din cauza problemelor structurale”, a explicat Sorin Guttman, Project Manager al proiectului de reconversie urbană IULIUS.

În această perioadă, se desfășoară și lucrările de dezafectare a halelor degradate de pe fosta platformă, în conformitate cu autorizațiile de demolare obținute. Demersul este coordonat de compania BS Recycling, utilizând tehnologii moderne pentru limitarea impactului asupra mediului și confortului vecinătăților.

Istoria adusă în prezent

Clădirea de cărămidă este unul dintre cele două imobile valorificate în cadrul proiectului de reconversie urbană al companiei IULIUS. A doua clădire, hala cu arcade, va fi transformată într-un centru de arte performative, definind peisajul din Piața 1 Mai.

Conceptul ansamblului mixed-use este unic în sud-estul Europei, integrând funcțiuni culturale, de retail, office și entertainment, conectate printr-o grădină urbană amplă. Proiectul, întins pe peste 13 hectare, este proiectat și construit conform celor mai ridicate standarde de sustenabilitate, contribuind la revitalizarea orașului prin:

  • Două clădiri industriale păstrate și convertite în spații culturale și de susținere a inițiativelor locale
  • Un centru de live arts și sală de spectacole, în parteneriat cu sectorul cultural
  • 52.000 mp de spații verzi, conectate cu parcurile Feroviarilor și Armătura
  • Amenajarea malului Someșului pentru accesibilitate publică și păstrarea cadrului natural
  • Un proiect family-friendly, cu branduri high-end, concepte de family entertainment și edutainment
  • Spații de birouri premium și de susținere a antreprenoriatului local
  • Investiții de utilitate publică, inclusiv un nou pod rutier peste Someș, modernizarea străzilor adiacente, pasarele pietonale și infrastructură velo
  • Peste 1.600 de locuri de parcare pentru biciclete și 900 de locuri pentru mașini electrice
  • Până la 4.800 de locuri de parcare subterane și supraterane

Proiectul se află în etapa finală de avizare. Află mai multe pe partedincluj.ro.

Facebook Comments Box

Prin Oras

Un colț de nostalgie pe strada Bolyai din Cluj

Stefan Petre

Published

on

Mergând pe strada Bolyai din Cluj, am fost martor la o scenă care părea desprinsă dintr-o altă epocă. Soarele strălucea blând, învăluind orașul într-o lumină caldă, iar pe o bancă, un bătrân stătea calm, pierdut în paginile unui ziar. Nu era absorbit de ecranul unui telefon, cum ne-am obișnuit să vedem la cei mai mulți trecători. În schimb, răsfoia un ziar, un obicei ce pare din ce în ce mai rar în zilele noastre.

Într-o eră în care tehnologia domină viața de zi cu zi, imaginea acestui bătrân cu ziarul său în mână părea să fie o fereastră către o lume care se stinge încet, dar nu fără a lăsa o urmă profundă în inimile celor care au trăit-o. Ziarele tipărite, odată omniprezente, dispar treptat, la fel ca și cei care le citesc. Este o pierdere nu doar a unui mediu de informare, ci și a unui ritual, a unui moment de liniște și reflecție pe care îl oferea cititul unei pagini tipărite.

Această scenă m-a făcut să reflectez la frumusețea vremurilor trecute, la un timp în care oamenii se conectau mai mult cu lumea din jurul lor, în moduri mai simple și mai tangibile. Îmi amintesc de diminețile în care mirosul de cerneală proaspăt tipărită umplea aerul, iar cititul unui ziar era o parte integrantă a rutinei zilnice.

Privind acest bătrân, am simțit o liniște profundă, o formă de reconectare cu o lume pe care o pierdem. Împărtășesc această imagine cu voi, nu doar ca pe o simplă observație, ci ca pe o invitație la reflecție. În mijlocul agitației cotidiene, poate ar trebui să ne acordăm timp să ne bucurăm de lucrurile simple, să ne deconectăm de la ecrane și să redescoperim micile plăceri ale vieții, așa cum era cititul unui ziar pe o bancă însorită.

 

Foto/Sursa: Marosan Csaba

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Haos și Întârzieri pe Aeroport Marți! Două Avioane Destinate Aeroportului din Cluj Deviate la Sibiu

Stefan Petre

Published

on

Două avioane care trebuiau să aterizeze pe Aeroportul Internațional din Cluj au fost redirecționate către Sibiu, marți dimineața. Această schimbare neprevăzută a creat haos pe aeroport, generând întârzieri semnificative pe parcursul întregii zile. Pasagerii afectați se confruntă cu disconfort și modificări de program, iar autoritățile aeroportuare se străduiesc să gestioneze situația și să minimizeze impactul asupra călătorilor.

„PE SCURT: din cauza vizibilității reduse, două avioane care aveau ca destinație aeroportul “Avram Iancu” din Cluj-Napoca aterizează pe aeroportul din Sibiu.

Cele două avioane operează zborurile TAROM RO641 București – Cluj Napoca și Ryanair FR9548 Paris BVA – Cluj Napoca.

De asemenea, un avion al Wizz Air care operează un zbor de repoziționare de la Roma spre Cluj-Napoca așteaptă în aer îmbunătățirea condițiilor meteo.

După realimentare, cele două avioane care au aterizat la Sibiu vor decola spre Cluj-Napoca.
Din acest motiv, mai multe zboruri care trebuiau să decoleze de la Cluj-Napoca în dimineața zilei de marți, 8 octombrie 2024, au întârzieri notabile”, anunță cei de la BoardingPass.

Dragi clujeni, pregătiți-vă pentru o zi lungă! Întârzierile cauzate de redirecționarea zborurilor și condițiile meteo nefavorabile se vor întinde, cel mai probabil, pe tot parcursul zilei. Răbdarea va fi cheia!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Orasul Tau

Cluj, Piața Unirii în anii ’40: O călătorie în timp către inima orașului de odinioară

Stefan Petre

Published

on

Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.

Farmecul arhitecturii interbelice

La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.

Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.

Vremuri de război și schimbări

Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.

Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.

O fereastră către trecut

Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.

Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.

Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.

(Sursa foto: Clujul și clujenii)

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite