Clădirea-reper a “Uzinei Carbochim”, cel mai mare producător de abrazive din România și un simbol al istoriei industriale a Cluj-Napoca, va fi reabilitată și integrată în cel mai mare proiect mixed-use de reconversie urbană din România, realizat de IULIUS. Lucrările au început și implică măsuri ample pentru aducerea la parametri de siguranță și rezistență, având în vedere clasificarea imobilului cu risc seismic. Aceasta este una dintre clădirile cu valoare ambientală care vor fi păstrate și utilizate pentru spații de coworking, alături de hala cu arcade, ce va deveni un centru cultural. Concomitent, au început lucrările de dezafectare a celorlalte hale de pe fosta platformă industrială.
Despre parcursul fostei platforme Carbochim discută Viorel Popoviciu – Directorul General al Carbochim SA, Szabolcs Guttmann – arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice, Ștefan Dimitriu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie Cluj, și alții – vizionează video-ul aici:
Grupul IULIUS propune un proiect investițional de peste jumătate de miliard de euro la Cluj-Napoca, transformând fosta platformă industrială Carbochim în cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România. Doar o treime din cele 13 hectare erau utilizate de fabrică, restul fiind ocupat de construcții degradate, fără activitate de peste 25 de ani. Zona va fi redată comunității sub forma unui spațiu accesibil, interactiv și prietenos cu familia, având un caracter cultural, de divertisment și educativ.
Producătorul de materiale abrazive Carbochim, cel mai mare pe piața de profil din România și una dintre puținele fabrici active după privatizare, a fost relocat în hale adaptate proceselor industriale și a beneficiat de investiții de peste 5 milioane de euro pentru retehnologizare.
Clădirea de cărămidă, imaginea Carbochim, construită între 1949 și 1952, cu o suprafață de aproximativ 2.320 mp pe patru niveluri, va fi recompartimentată și amenajată la interior, păstrând fațada istorică. Lucrările vor respecta autorizația de construire nr. 541 din 29.06.2023, implicând reparații și tratamente pentru conservarea cărămizii.
Pentru o abordare corectă a întregii zone, au fost realizate multiple studii istorice, arhitecturale și de rezistență a structurii, utilizând scanări 3D și probe de materiale. Expertizele au indicat riscul seismic al imobilului, determinat atât de vechime, cât și de soluțiile tehnologice utilizate în anii ’50. „Restaurarea este un demers amplu, dată fiind starea precară a clădirii, conform expertizelor tehnice. Deși ne-am dorit să includem și alte elemente reprezentative, precum turnurile de evacuare gaze, acestea nu pot fi păstrate din cauza problemelor structurale”, a explicat Sorin Guttman, Project Manager al proiectului de reconversie urbană IULIUS.
În această perioadă, se desfășoară și lucrările de dezafectare a halelor degradate de pe fosta platformă, în conformitate cu autorizațiile de demolare obținute. Demersul este coordonat de compania BS Recycling, utilizând tehnologii moderne pentru limitarea impactului asupra mediului și confortului vecinătăților.
Istoria adusă în prezent
Clădirea de cărămidă este unul dintre cele două imobile valorificate în cadrul proiectului de reconversie urbană al companiei IULIUS. A doua clădire, hala cu arcade, va fi transformată într-un centru de arte performative, definind peisajul din Piața 1 Mai.
Conceptul ansamblului mixed-use este unic în sud-estul Europei, integrând funcțiuni culturale, de retail, office și entertainment, conectate printr-o grădină urbană amplă. Proiectul, întins pe peste 13 hectare, este proiectat și construit conform celor mai ridicate standarde de sustenabilitate, contribuind la revitalizarea orașului prin:
Două clădiri industriale păstrate și convertite în spații culturale și de susținere a inițiativelor locale
Un centru de live arts și sală de spectacole, în parteneriat cu sectorul cultural
52.000 mp de spații verzi, conectate cu parcurile Feroviarilor și Armătura
Amenajarea malului Someșului pentru accesibilitate publică și păstrarea cadrului natural
Un proiect family-friendly, cu branduri high-end, concepte de family entertainment și edutainment
Spații de birouri premium și de susținere a antreprenoriatului local
Investiții de utilitate publică, inclusiv un nou pod rutier peste Someș, modernizarea străzilor adiacente, pasarele pietonale și infrastructură velo
Peste 1.600 de locuri de parcare pentru biciclete și 900 de locuri pentru mașini electrice
Până la 4.800 de locuri de parcare subterane și supraterane
Proiectul se află în etapa finală de avizare. Află mai multe pe partedincluj.ro.
Un anunț postat recent pe rețelele de socializare a reușit să stârnească un val de reacții și discuții aprinse în rândul clujenilor. Mesajul suna aparent simplu, dar a generat atât curiozitate, cât și controverse:
„Ofer găzduire gratuită pentru 6 luni într-o casă bătrânească din cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca. Există apă, curent, centrală pe gaz, se plătesc doar cheltuielile și se face curățenie în curte. Detalii în privat.”
Deși intenția pare una binevoitoare, oferind unei persoane sau unei familii o soluție temporară de locuire, clujenii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii au lăudat gestul, considerându-l o dovadă rară de generozitate într-un oraș unde chiriile au devenit aproape inaccesibile. Alții, însă, au criticat oferta, susținând că locuința este „dărăpănată” și că anunțul ascunde o formă subtilă de exploatare sau „muncă mascată” sub pretextul găzduirii gratuite.
Cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai căutate din Cluj-Napoca, este cunoscut pentru liniștea și proximitatea față de Someș, dar și pentru prețurile ridicate ale proprietăților. Tocmai de aceea, ideea unei case oferite gratuit — chiar și una veche — a atras atenția rapid.
Fotografiile (acolo unde au fost distribuite) ar arăta o casă modestă, cu urme vizibile ale trecerii timpului, dar locuibilă. Mulți internauți au spus că ar fi dispuși să accepte o astfel de ofertă, mai ales în contextul economic actual.
În timp ce unii cer autorităților să verifice condițiile în care se face oferta, alții speră ca astfel de inițiative să se înmulțească, oferind o șansă celor aflați în dificultate.
Indiferent de intenția reală a celui care a postat anunțul, acesta a reușit să pună pe masă o discuție importantă pentru comunitate: cât de greu este, de fapt, să găsești un acoperiș deasupra capului în Cluj-Napoca în 2025?
La solicitarea medicilor, Asociația Părinților Báthory face un apel către toți cei care pot ajuta prin donare de sânge.
🧒 Balogh Eduárd, băiețelul de 12 ani rănit grav în accidentul de pe strada Avram Iancu, se află în prezent internat la secția de terapie intensivă neurochirurgie pediatrică (ATI Neurochirurgie) și are urgent nevoie de sânge (grupa A2).
Totuși 👉 donatorii de orice grupă sanguină pot ajuta! Fiecare donare contează, iar fiecare gest de solidaritate poate face o diferență uriașă.
🩸 Informații importante pentru donatori:
📍 Unde se poate dona: La orice centru de donare din Cluj sau din țară.
🩹 Ce trebuie să menționați:
„Pentru Balogh Eduárd, internat la ATI Neurochirurgie – Cluj.”
🕒 Până când se poate dona: ➡️ Vă rugăm să faceți donarea până cel târziu joi, 9 octombrie.
Fiecare picătură de sânge înseamnă o șansă reală la viață. ❤️ Prin gestul tău, îl poți ajuta pe Eduárd să lupte și să se întoarcă acasă sănătos.
Mulțumim din inimă tuturor celor care aleg să se implice, pentru timpul, empatia și sprijinul acordat! 🙏
„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.
În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.
După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.
Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.
Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.
Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.