Connect with us

Prin Oras

Zece ani sau 74 de termene pentru MENȚINEREA contractului prin care trebuia construit CARTIERUL LOMB. Lecția la care politicul local a excelat: DIVERSIUNEA

Alex Campian

Published

on

Zece ani sau 74 de termene pentru MENȚINEREA contractului prin care trebuia construit CARTIERUL LOMB. Lecția la care politicul local a excelat: DIVERSIUNEA

În urmă cu câteva săptămâni v-am prezentat în cadrul unei anchete ce putere de zeci de milioane de euro are cuvântul, în special minciuna. Eh, dar nu e ca și cum fiecare are această oportunitate. În primul rând trebuie să fii actor politic, așezat la masa corectă din mediul de afaceri. Trebuie să dai electoratului promisiunea supremă cu care și Dan Diaconescu cu al său PPDD a reușit să păcălească poporul: case gratuite.Despre case gratuite și un proiect eșuat încă din fașă vorbim azi. Însă lecția pe care politicul local a învățat-o pe de rost, a doua după minciuna electorală, a fost cea a diversiunii. Spunem asta pentru că nu ne vine să credem de cât timp Emil Boc, după atâtea mandate, evită să vorbească despre eșecul cu Dealul Lomb ori cel cu Polus Real Estate. Însă vorbim despre METROU și o sumedenie de proiecte care par să fie la fel de realizabile precum niște cartiere pentru care primăria a dat pământul Clujului și firmele s-au îmbogățit fără un sac de ciment turnat. Vă mai spunem ceva, clar și răspicat: NU EMIL BOC PLĂTEȘTE o greșeală, nu FIRMA CARE nu a realizat proiectul imobiliar plătește o greșeală, nu reprezentantul primăriei care vezi-doamne avea rolul de a se îngriji de interesele municipalității plătește o greșeală, nu consilierii locali – politicieni ajunși prin votul de la cetățean vor plăti o greșeală. GREȘELILE SE ACHITĂ DIN BANII DUMNEAVOASTRĂ. Iar cu cât greșeala e mai mare, plata e mai mare. Când trebuie să iei 4-5-10 milioane de euro din bugetul local pentru că ai greșit (cam intenționat se pare) în urmă cu ani buni, atunci iei din altă parte, de la o altă categorie pe care trebuia să o subvenționezi pentru ca administrația locală să funcționeze adecvat, ori renunți la proiecte de dezvoltare. Și cel mai important, ca să nu se prindă lumea de cât de groasă e treaba, utilizezi metoda diversiunii și le dai la proști alte subiecte populiste de mediatizat, de discutat, la care să viseze.
***
Ne-am apucat în 2018, când am aflat că avea loc al 50-lea termen de judecată din procesul pentru rezilierea contractului cu ”viitorul” cartier LOMB să facem o radiografie clară, cu detalii, istoric, mișcări economice și penale. Încă ne mândrim cu acel material. Citește-l aici, e un intro perfect pentru acheta de astăzi. Chiar dacă au trecut doi ani de la acel material, fondul dosarului prin care s-a cerut rezilierea s-a încheiat. Nu s-au luat măsurile necesare stabilite de instanță, pentru că sentința a fost contestată. Dar, haideți să parcurgem împreună finalul unui dosar care a stat la Tribunalul Cluj 11 ani.Volumele creșteau, procesul stagna
Pe 20 ianuarie 2012, IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR SA înregistra o acțiune împotriva administrației locale, cerând rezilierea contractului care avea ca obiect construirea „Cartierului Lomb”. Cu fiecare termene se cereau expertize și contraexpertize. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR cerea clar și răspicat: „obligarea pârâților(Consiliul Local Cluj-Napoca și Primăria Cluj-Napoca) la plata către reclamantă a sumei de 4.630.914,13 lei cu titlu de despăgubiri și a dobânzii legale penalizatoare aplicabile în raporturile dintre profesioniști până la achitarea integrală a debitului principal (din care suma de 4.663.632,64 lei reprezintă dobânda respectivă calculată până la data de 31 octombrie 2020), cu cheltuieli de judecată.”
Printre documentele depuse la dosar, cei de la IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR se plângeau că au încercat să realizeze proiectul, motiv pentru care au achitat  peste 4 milioane de lei pentru consultanță tehnică și imobiliară, proiectare Cartier Dealul Lomb, cheltuieli pentru realizarea documentației necesare aprobării planului urbanistic zonal și avizarea acesteia, cheltuieli aferente execuției lucrărilor de drumuri etc.
Articolul 2.1. din contractul semnat în urmă cu 14 ANI!!! se arăta că: „pentru Consiliu: Dorința de viabilizare a zonei Dealul Lomb și de construire a unui cartier de locuințe în această zonă; Dorința de a viabiliza terenul și de a lotiza 33% din acesta, pentru a o oferi (ulterior, cu utilitățile aferente, unor categorii socio profesionale ce beneficiază de un regim locativ preferențial; preluarea unui număr de 75 de locuințe sociale; preluarea dotărilor de cartier: unitate de învățământ (școală și grădinița), sediu primărie de cartier, sediu poliție, cabinet medical, parcări, zone verzi, iluminat public. 
În 2018, când Ziar e Cluj a publicat ancheta cu privire la acest litigiu, dosarul se afla la teremenul cu NUMĂRUL 50. 
Anul acesta, 20 de termene mai târziu, procesul de fond s-a încheiat, iar IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR SA a pierdut acțiunea pe motiv că cererea era neîntemeiată. 
Pe 23 decembrie 2020 Tribunalul Comercial Cluj respinge pretențiile de aproape 1 milion de euro a celor de la Impact Developer & Contractor SA. Însă compania revine la instanță cu solicitarea că la baza procesului s-a mai cerut încă ceva: REZILIREA CONTRACTULUI dintre ei și municipalitate. Astfel că procesul s-a încheiat în primăvară cu mențiunea că instanța menține contractul pentru construirea Cartierului Lomb. 
Apelul împotriva sentinței emisă de Tribunalul Comercial Cluj a trecut de șase termene, iar lucrurile par să meargă în același ritm ca la instanța de fond.  Ce mai fac cei de la IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR SA? Trebuie să vă menționăm că oamenii care au semnat în 2007 contractul cu minicipalitatea nu mai fac parte din firmă. Ei au reușit ȘI cu ajutorul acestui contract să joace pe cai mari, inclusiv la Bursă. Societatea LOMB SA în care trebuia să se regăsească o parte din acționariatul Impact Developer & Constructor și Consiliul Local, a dispărut, odată cu tentativele politice de a convinge populația că până la urmă acolo se vor da case gratuite. Cartierul Lomb a intrat într-o zonă TABU.  În primul rând pentru că acel teren nu este făcut pentru construcția unui ansamblu imobiliar și în cel de-al doilea rând pentru că acordul cadru semnat cu Primăria era atât de favorabil lor încât nu îi obliga să realizeze proiectul. Totul era o scamatorie. Iar firma din Ilfov, în frunte cu fosta conducere i-a tras pe sfoară pe consilierii locali (ăia care nu știau că Impact Developer avea nevoie doar de un document care să ateste că au un teren la Cluj și un viitor proiect pentru a lista acțiunile firmei la bursă). Dar au fost câteva persoane care era imposibil să nu bănuiască intențiile celor de la Impact Developer. Oricum, la vreme respectivă doi iepuri au fost împușcați: lumea credea că va primi apartamente, iar Ioan Popp zis și ”creierul” a făcut bani frumoși din lauda că are terenul din Dealul Lomb în posesie.Continuă astfel: vă arătăm cine manevra firma din Ilfov șicât de ”idioți/proști” au fost cei din primărie când au redactat contractul cu Impact Developer & Contractor SA.Oricum, un studiu de fezabilitate făcut de o firmă din Vâlcea, pe vreme lui Funar spunea clar că pentru a construi locuințe în zona respectivă costurile de amenajare a terenului sunt de două ori mai mari decât valoarea totală a investiție, și totuși administrația s-a încăpățânat să scoată la licitație terenul și o firmă ”s-a făcut că ploua” și s-a ”angajat” la realizarea proiectului. Tâmpenii cât casa sau o realitate crudă: nu aveau de gând să facă cele 6.000 de locuințe.La conducerea Impact Developer & Contractor SA, Dan Ioan Popp a coordonat proiecte în București, Constanța, Oradea, Ploiești și Cluj, reprezentând construcția a 16 ansambluri rezidențiale, a unui centru de afaceri de 8.000 mp și a peste 2.000 de alte imobile. Dar… la Oradea a ieșit scandal pentru că nu și-au respectat obligațiile contractuale, iar la Constanța firma a somat primăria să semneze acte adiționale prin care clienţii să plătească ratele de achitare a caselor la un alt curs al monedei euro decât cel care era în vigoare la data respective.Un alt personaj intrat în Consiliul de Administrație al firmei era Dimitris Sophocleos, fost manager la Romtelecom și Ad Pharma. Grecul Scophocleos a fost de asemenea director general al companiei CFR SA, de unde a plecat după ce acționarii din firmă i-au respins planul de administrare pentru că nu avea sustenabilitate. La CFR SA, Dimitris încasa lunar 9.800 de euro. Într-un final, cei doi au fost scoși din firma Impact Developer după ce Banca Transilvania le-a executat acțiunile pe fondul unor credite neplătite.Aici trebuie menționat și afaceristul constănțean, Valeriu Ionescu. Acesta a făcut parte din firmă până la momentul în care Popp a demisionat. Imediat după ce a plecat din Impact Developer, Ionescu a ajuns la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, de unde încasa salariu lunar de 20.000 de lei.„Domnii Valeriu Ionescu si Dan Ioan Popp si-au prezentat demisiile. S-au revocat pe cale de consecinta din functia de administrator domnii Dimitrios Sophocleous, Vlad Nicolae Neacsu, Valeriu Ionescu si Dan Ioan Popp. Inceteaza calitatea de Presedinte al Consiliului de Administratie a dlui Dimitrios Sophocleous”, fragment din MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA A IVA, Nr. 2607/16.V.2013.Cele mai recente date arată că în ultimii doi ani sau plimbat prin conducerea Impact Developer & Contractor SA mai multe persoane – clienți ai ziarelor de business Forbes sau Ziarul Financiar. La câteva luni după ce compania a pierdul în primă instanță procesul de la Cluj a fost numit CEO pentru 4 ani Constantin (Tinu) Sebeșanu, cel care a ocupat anterior funcția de Director Executiv (COO – Chief Operating Officer) al Impact, coordonând departamentele de dezvoltare, vânzări și marketing ale companiei.Compania are în prezent o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro, cu 48 de angajați și proiecte în mai toate colțurile țării. Asociatul unic al societății este o altă firmă: INTREPID GEM SRL, care a fost înfințată exact în perioada în care se începe ”Țeapa LOMB”, 2007.  INTREPID GEM SRL are un acționariat interesant: pe Elisabeta și Carina Teodorov, dar în special pe soțul Carinei: Petru Ion Văduva, omul din Consiliul de Administrație al Transgaz, care fusese în trecut șeful în acte al imperiului lui Țiriac. Și ca să încheiem cu aceeași notă cu care am început, DIVERSIUNE a funcționat. O comunitate întreagă citește de metrou, centuri metropolitane, electoratul crezând la fel ca în 2007 când credeau că municipalitatea face rost de case gratuite în cartierele LOMB și POLUS ESTATE, ambele fiind inexistente în prezent. N.B.Ultima minciună spusă de Emil Boc pe marginea acestui subiect (o numim minciună pentru că ÎNCĂ NU ESTE REZILIAT CONTRACTUL CU Impact Developer & Contractor SA) am găsit-o pe un site de imobiliare, care menționa că au preluat declarația edilului, și sună cam așa: Proiectul Cluj Innovation City (CIC) va reuni 20.000 de specialişti în cercetare şi inovare:  “Pentru Lomb vom alăctui un masterplan care să pregătească proiectul cunoscut sub numele de Cluj Innovation City, care va avea şi o componentă de locuire, dar şi un Silicon Valley de Cluj, adică un oraş destinat cercetării, inovării, dezvoltării şi IT-ului şi care, sperăm noi, să dea şansa dezvoltării Clujului pe următorii 10 ani”, a declarat primarul Emil Boc, la un post de radio local.Cât de penibil este primarul EMIL BOC? Cât de credul este electoratul?  Dați SMS cu DA sau NU. #joke

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite