Connect with us

Sanatate

STUDIU: Amploarea sindromului Long COVID ar putea fi supraestimată. Simptomele sunt asociate uneori cu alte patologii

Tudor Calinescu

Published

on

STUDIU: Amploarea sindromului Long COVID ar putea fi supraestimată. Simptomele sunt asociate uneori cu alte patologii


O investigaţie a dovezilor ştiinţifice şi a studiilor epidemiologice existente privind sindromul de COVID persistent concluzionează că amploarea acestuia ar putea fi supraestimată şi că simptomele sale pot fi asociate, în multe cazuri, cu alte patologii care nu sunt tratate.
Concluziile acestei analize ştiinţifice, realizată de cercetători din Danemarca, Statele Unite şi Regatul Unit şi publicată în revista BMJ Evidence-Based Medicine, indică necesitatea unei definiţii mai clare a ceea ce înseamnă COVID persistent şi a unor studii de control şi de urmărire a cazurilor mai bine concepute şi pe o scară de timp mai lungă.

Cercetătorii atrag atenţia asupra faptului că nu există un consens între principalele organizaţii internaţionale în ceea ce priveşte definirea COVID persistent şi consideră că descrierile utilizate sunt foarte generale.

De exemplu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că o persoană suferă de COVID prelungit atunci când, la trei luni de la infectare, prezintă simptome ale bolii şi acestea persistă mai mult de două luni, în timp ce Agenţia Naţională de Sănătate Publică din SUA (CDC) se referă la persoanele care au simptome timp de patru săptămâni după ce a trecut perioada iniţială de infectare, transmite EFE, potrivit Agerpres.

În studiul de faţă, autorii au definit COVID persistent ca fiind un sindrom sau simptome individuale care pot fi considerate sechele directe ale virusului, SARSCoV-2, şi care durează cel puţin 12 săptămâni.

O altă concepţie greşită despre COVID persistent, potrivit autorilor, este aceea de a se referi la acesta ca la o boală cronică, deoarece “simptomele se ameliorează în timp, deşi unele dintre ele întârzie să dispară”.

De asemenea, ei subliniază că unele dintre afecţiunile asociate cu COVID persistent, cum ar fi sindromul post terapie intensivă (slăbiciune şi oboseală după aceasta), sunt comune persoanelor cu alte virusuri respiratorii, cum ar fi pneumonia severă.

Cercetătorii vorbesc despre o absenţă “izbitoare” a grupurilor de control şi de monitorizare în timp a pacienţilor cu COVID persistent pentru a înţelege mai bine această patologie.

Aceştia citează o analiză recentă a studiilor epidemiologice privind COVID persistent, care a arătat că doar 11% dintre cercetări (22 din 194) au implicat grupuri de urmărire. Dintre acestea, 45% dintre cei afectaţi aveau încă simptome la patru luni după infectare, dar această analiză nu a evaluat existenţa unor astfel de simptome în rândul celor neinfectaţi.

În cadrul urmăririlor, ei remarcă absenţa testelor de diagnosticare la pacienţii analizaţi, indiferent dacă aceştia au avut sau nu SARS-CoV-2 în perioada în care au făcut obiectul studiului.

În plus faţă de diagnosticele menţionate, cercetările viitoare privind COVID persistent ar trebui, potrivit autorilor, să includă grupuri de control comparate corespunzător, o eşantionare mai largă în funcţie de vârstă, sex, geografie sau statut socio-economic, date privind problemele de sănătate fizică şi mentală subiacente şi o perioadă mai lungă de urmărire după infectare.

Numai în acest fel, concluzionează ei, investiţiile în sănătate vor putea fi bine direcţionate şi vor putea fi găsite tratamente mai bune, atât pentru cei care suferă de COVID persistent, cât şi pentru cei ale căror simptome ascund alte patologii.

În mai multe reacţii la studiu, postate pe platforma de resurse ştiinţifice Science Media Centre, mai mulţi cercetători sunt de acord cu faptul că este nevoie urgentă de o mai bună definire a controalelor şi a diagnosticului de COVID persistent, dar nu şi cu faptul că numărul pacienţilor care suferă de această boală este supraestimat.

“Această afirmaţie nu este în concordanţă nici cu dovezile ştiinţifice, nici cu experienţa populaţiei care suferă de COVID persistent şi a medicilor care îi îngrijesc. Dovezile că SARS-CoV-2 prezintă un risc semnificativ de efecte pe termen lung sunt copleşitoare, nu numai din studiile epidemiologice, ci şi din cercetările care au observat modificări patologice grave şi de lungă durată în urma COVID”, afirmă Michael Baker, profesor de sănătate publică la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă.

“Categoria de persoane cu sindroame post-virale a fost istoric neglijată şi a avut resurse limitate. O atenţie sporită pentru COVID persistent va avea beneficii pentru persoanele care trăiesc cu afecţiuni debilitante de mulţi ani”

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Sanatate

🏥 Spitalul Județean Cluj accelerează lupta cu cancerul

Alex Campian

Published

on

Echipamente de 2 milioane de euro pentru diagnostic rapid și tratament personalizat

Potrivit AGERPRES, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj-Napoca face un pas major în lupta cu cancerul, după finalizarea unui proiect de aproximativ 2 milioane de euro, destinat modernizării Laboratorului de Genetică și a Laboratorului de Anatomie Patologică, prin dotarea acestora cu aparatură medicală de ultimă generație.

Proiectul a fost derulat de SCJU Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, și are ca obiectiv principal diagnosticarea precoce a cancerului, stabilirea profilului tumoral și aplicarea unor tratamente personalizate, adaptate fiecărui pacient.

Tehnologie de ultimă generație pentru depistarea cancerului

În cadrul investiției, Laboratorul de Genetică Medicală a fost dotat cu echipamente esențiale pentru analiza moleculară avansată: extractor ADN, aparat Real Time PCR, secvențiator NGS, aparat PCR și hotă cu flux de aer laminar. Aceste dotări permit identificarea rapidă a mutațiilor genetice și stabilirea precisă a profilului tumoral.

În paralel, Laboratorul de Anatomie Patologică a beneficiat de o modernizare completă, fiind echipat cu procesator automat de țesuturi, stație de includere la parafină, colorator automat, microtom, microscoape performante, scanner pentru lame microscopice și sisteme moderne de imunohistochimie și citologie.

Managementul SCJU: diagnostic precoce înseamnă vieți salvate

„Finalizăm cu succes un proiect esențial pentru diagnosticul precoce și tratamentul personalizat al pacienților oncologici. Această investiție ne permite rafinarea diagnosticului și creșterea calității actului medical”, a declarat Claudia Gherman, managerul SCJU Cluj-Napoca, la încheierea proiectului.

Reprezentanții spitalului subliniază că vor continua să valorifice finanțările europene nerambursabile disponibile prin programe dedicate sănătății, pentru a sprijini pacienții oncologici și a crește șansele reale de vindecare.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Ministerul Sănătății, în vizită la Cluj: Chirurgia robotică deschide o nouă etapă la Spitalul Municipal

Stefania Heinz

Published

on

Sistemul medical clujean face un pas important spre viitor. Spitalul Municipal Cluj a intrat oficial în era chirurgiei robotice, odată cu instalarea și utilizarea primului sistem robotic chirurgical din istoria unității. Achiziția a fost realizată cu finanțare de la Ministerul Sănătății, marcând una dintre cele mai moderne investiții în tehnologie medicală disponibilă în prezent în Europa.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a aflat la Cluj pentru a vedea personal modul în care această tehnologie de vârf este integrată în practica medicală de zi cu zi. Potrivit acestuia, chirurgia robotică nu mai este un concept futurist, ci o realitate care schimbă standardele intervențiilor chirurgicale în România.

Tehnologie de top, beneficii directe pentru pacienți

Robotul chirurgical reprezintă mult mai mult decât un echipament spectaculos. Este un instrument de precizie, control și siguranță, menit să îmbunătățească calitatea actului medical. Intervențiile realizate cu ajutorul platformei robotice permit manevre mai fine, riscuri reduse și o recuperare mai rapidă pentru pacienți.

„Este prezentul pe care îl punem în mâinile medicilor, pentru intervenții mai sigure, mai precise și cu șanse reale de recuperare mai bune pentru pacienți”, a transmis ministrul.

Spitalele publice intră în liga centrelor europene

La Spitalul Municipal Cluj se derulează o serie de proiecte majore, susținute prin Ministerul Sănătății, fonduri europene și bugetul local. Printre acestea se numără:

  • programe pentru reducerea infecțiilor nosocomiale,

  • digitalizarea fluxurilor medicale,

  • modernizarea secțiilor,

  • dotarea cu echipamente esențiale pentru siguranța pacienților.

Robotul chirurgical completează această transformare, poziționând Clujul în rândul centrelor medicale care lucrează deja la nivel european.

Tehnologia prinde viață prin oamenii care o folosesc

Vizita ministrului a vizat și partea de integrare operațională: instruirea echipelor, adaptarea protocoalelor, formarea specialiștilor și modul în care tehnologia este utilizată la potențial maxim.

„Când vezi acest sistem în funcțiune, înțelegi că limitele nu mai sunt date de tehnologie, ci de ambiția și profesionalismul oamenilor. Iar la Cluj, această ambiție se vede”, a subliniat Alexandru Rogobete.

Aprecieri pentru echipa medicală și administrația locală

Ministrul Sănătății a felicitat conducerea spitalului – în special pe managerul Prof. Dr. Nicolae Constantea – pentru deschidere, implicare și performanță. De asemenea, a mulțumit Primăriei Cluj-Napoca pentru colaborarea excelentă în dezvoltarea serviciilor medicale la nivel local.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom