Clujul a ajuns orașul în care și mersul la facultate e pentru bogați. Mare le-a fost surpriza masteranzilor de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” când și-au văzut orarele de anul acesta, în care au apărut zeci de seminare și cursuri începând cu ora 14:00, adică fix în timpul unui program normal de muncă. Așadar, cum ar putea un student masterand să supraviețuiască într-un oraș atât de scump ca și Clujul, fără să muncească, pentru a putea participa și la seminarii și cursuri? Răspunsul e ,,nu poate” sau ,,pe banii părinților”, în cazurile fericite.
Programele de studiu la nivel master, alese de mulți studenți pentru a-și dezvolta abilitățile și cunoștințele într-un domeniu specific sunt alese de majoritatea tinerilor cu intenția de a munci pe perioada masteratului, pentru a-și îmbunătăți perspectivele de carieră.
Toate acestea în contextul în care România are cel mai mare risc de sărăcie din UE atât în rândul tinerilor (0-17 ani), cât și al grupelor de vârstă 18-24 ani, potrivit datelor Eurostat prezentate în august 2023. Studenții de la masterat pot proveni din medii diferite și pot avea nevoi și situații diferite. Unii pot fi deja părinți, alții sunt angajați, alții pot avea responsabilități financiare sau pot avea alte angajamente care să le limiteze disponibilitatea de a merge la cursuri în timpul zilei. Flexibilitatea programului academic i-ar ajuta să-și îndeplinească obiectivele educaționale fără să le afecteze viața personală și profesională.Mai mult, unii studenți reclamă faptul că nu au fost anunțati de schimbările de orar la momentul admiterii, bazându-se pe vechiul program care le permitea atât studiul, cât și munca. Așa că acum se văd în situația imposibilă de a nu putea să meargă la cursuri și seminarii sau să renunțe la job-uri.România, pe ultimul loc în UE în ceea ce privește tinerii care lucrează în timpul studiilorRomânia este la coada clasamentului european în ceea ce privește numărul tinerilor care lucrează în timpul studiilor sau care caută un loc de muncă. Doar 2% dintre tinerii români sunt angajați și doar 1% caută de lucru.În 2022, 72% dintre tinerii europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) au rămas în afara forței de muncă în timpul educației formale. Alți 25% erau angajați, în timp ce 3% erau disponibili pentru angajare și căutau în mod activ un loc de muncă (șomeri) în timp ce se aflau în învățământul formal.Potrivit Eurostat, dinamica tranziției tinerilor de la educația formală la piața muncii variază semnificativ între țările UE. Aceste disparități pot fi influențate inclusiv de sistemele naționale de educație și de disponibilitatea formării. La nivel național, cele mai mari procente de tineri angajați în timpul studiilor formale au fost observate în Țările de Jos (73%), Danemarca (52%) și Germania (45%), țări considerate modele de succes în educație la nivel european. La polul opus, România (2%), Slovacia (5%) și Ungaria (6%) au raportat cele mai mici ponderi.
Source link