Connect with us

Social

Cum va contribui refacerea zonei industriale din nordul Clujului la atingerea țintelor de neutralitate climatică ale municipiului

Stefan Petre

Published

on

Cum va contribui refacerea zonei industriale din nordul Clujului la atingerea țintelor de neutralitate climatică ale municipiului

În perioada 1945-1989, municipiul Cluj-Napoca a fost industrializat intensiv. S-au construit fabrici care produceau de la încălțăminte, faianță și utilaje grele, până la farfurii, abrazive și armături. Majoritatea lor au fost localizate în zona de nord a orașului, dincolo de calea ferată, de-a lungul culoarului Someșului Mic și al afluentului acestuia, pârâul Nadăș.Tranziția spre economia de piață și schimbarea contextului economic internațional au afectat profund industria clujeană, o parte dintre vechile fabrici s-au desființat, altele și-au restrâns activitatea și au închiriat spațiile excedentare către firme mai mici. Au apărut însă și parcuri industriale noi orientate spre tehnologii moderne și industrii creative.
În acest moment, conform analizelor făcute pentru autoritățile locale de urbaniștii care au studiat partea de nord a orașului, zona a devenit mixtă, având în același timp fabrici vechi funcționale și nefuncționale, hale închiriate pentru activități comerciale și alte goale și deteriorate, case vechi și noi, precum și unele blocuri de locuințe ridicate în ultimii ani, tot acest amestec având un aspect eterogen și multe disfuncționalități. Lipsesc aproape total spațiile verzi și spațiile publice comune (parcuri, locuri de joacă, facilități educaționale).Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de transformare, obiectivul primăriei fiind tranziția spre un oraș modern, european, verde, orientat spre nevoile cetățenilor. Se pune tot mai mult accent pe transportul în comun ca alternativă la mașina personală, pe creșterea spațiilor pietonale și a călătoriilor cu bicicleta, pe extinderea parcurilor și crearea altora noi, pe construirea de creșe, grădinițe și școli, pe un urbanism integrat cu reguli mai stricte, pe înfrumusețarea orașului și crearea unui „liveable city” în care locuitorii să aibă un nivel ridicat de viață.Recent, municipiul a obținut o mare victorie de prestigiu: recunoașterea eforturilor depuse de autorități pentru protejarea mediului de către structurile Uniunii Europene, prin acordarea etichetei misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic. Doar alte 9 orașe din Europa mai au acest statut, toate dorind să devină neutre din punct de vedere a emisiilor de carbon până în 2030.„Aceste zece orașe deschid calea pentru altele care să se apropie mai repede de o tranziție verde și digitală echitabilă și dau un exemplu de creare inclusivă în comun a unei politici la nivel local. În total, la misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic participă 100 de orașe din UE, împreună cu încă 12 orașe din țări asociate la programul Orizont Europa”, afirmă site-ul Comisiei Europene.Primăria Cluj-Napoca are numeroase proiecte finalizate și în derulare care contribuie la aceste obiective: reabilitarea, crearea sau extinderea unor parcuri (Rozelor, Zorilor, Bună Ziua, Est, Feroviarilor, Aurel Vlaicu, Cetățuia), refacerea malurilor Someșului în partea de vest a orașului, scoaterea traficului de pe tot mai multe străzi din centrul orașului, extinderea pistelor de biciclete, realizarea centurii metropolitane și a metroului, încurajarea mașinilor electrice și creșterea flotei de mijloace de transport în comun, instalarea de panouri solare pe clădiri publice și private, izolarea termică a blocurilor de locuințe vechi  și multe altele.De asemenea, normale urbanistice au devenit foarte clare, scopul fiind crearea unor zone mixte moderne, cu trotuare largi, acces facil pentru toată lumea (pietonal, cu căruciorul, cu bicicleta sau cu mașina) și servicii esențiale aflate la mică distanță (idealul fiind „15 minute de mers pe jos”). În acest sens, Soporul va fi un proiect-fanion, devenind primul cartier modern conceput de la zero în România ultimelor trei decenii.În toată această avalanșă de investiții publice, dublate de sumele mari investite de companiile private care ridică aici ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri, spații comerciale și hale de producție, se poate observa că partea de nord a orașului este cea mai „defavorizată”, având cele mai mari probleme din punct de vedere urbanistic. Aici s-au anunțat însă în ultimii ani proiecte care o vor schimba radical și o vor aduce la același nivel sau poate chiar peste alte zone ale Clujului.Autoritățile locale și-au asumat câteva obiective majore în partea de nord, foarte utile pentru comunitate: crearea culoarului de mobilitate Oașului-Răsăritului-Câmpul Pâinii, care va decongestiona traficul oferind o alternativă pe axa est-vest, edificarea mai multor poduri peste râul Someș (două dintre ele – Porțelanului și Oașului – fiind deja terminate), reabilitarea liniei de cale ferată și introducerea trenului metropolitan, crearea unei stații de transport intermodal (tren-metrou-autobuz) în zona IRA, plus reamenajarea parcului Armătura care deja a fost finalizată.De asemenea, foarte importantă este și refacerea malurilor Someșului pentru crearea unui culoar verde-albastru, destinat cetățenilor care vor să se plimbe pe jos sau cu bicicleta, cu piste lungi de mai mulți kilometri fără întreruperi și cu păstrarea cât mai intactă posibil a elementelor naturale ale râului, fără construcții care ajung până la maluri sau parcări care generează trafic excesiv în proximitatea râului.Toate acestea sunt cuprinse într-o viziune integrată a primăriei, numită „Masterplan – zona industrială Bulevardul Muncii sud și teritoriile adiacente”. Proiectanții propun pentru zona de nord a orașului un concept mixt, de zone cu industrie ușoară, spații comerciale diverse, ansambluri rezidențiale mari dar și locuințe individuale mici, clădiri de birouri și pentru servicii publice, toate fiind însă bine integrate, cu spații verzi și pietonale mult mai mari decât în prezent, cu acces facil la transportul în comun, cu trasee de plimbare și zone fără mașini, precum și cu o arhitectură mult ma prietenoasă și mai umană decât în prezent, atât ca design cât și ca limită de înălțime.Autoritățile locale clujene au un dialog permanent cu mai mulți investitori privați, care au anunțat proiecte de anvergură în această zonă pentru următorii ani, scopul fiind alinierea acestora la dorințele comunității, pentru a crea aici o zonă frumoasă și bine închegată a Clujului, de care locuitorii să fie mândri în viitor.Dezbaterile publice tot mai dese pe aceste teme, cu implicarea societății civile, sunt foarte utile, atât pentru clarificarea tuturor aspectelor propuse și apariția unor sugestii valoroase, cât și pentru a responsabiliza toate părțile implicate în derularea proiectelor, atât cele publice cât și cele private. Mediul civic clujean are un rol esențial pentru a crea Clujul viitorului, orașul în care nevoile și dorințele tuturor sunt aliniate și în care, după cum spunea primarul, „nimeni nu este lăsat pe dinafară”.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Actualitate

De ce și-a părăsit o tânără viața construită în Cluj pentru a se întoarce la Timișoara

Alex Campian

Published

on

Pentru mulți tineri din România, comparația între Cluj-Napoca și Timișoara devine inevitabilă – mai ales atunci când aleg o facultate sau își caută un loc de muncă. Cele două orașe, considerate centre universitare și economice importante, sunt adesea puse față în față în funcție de oportunități, costuri și calitatea vieții.

O tânără care a locuit zece ani în Cluj-Napoca a povestit pe Reddit că se gândește serios să se întoarcă în orașul natal, Timișoara. După un deceniu în „capitala Ardealului”, aceasta simte că orașul nu mai corespunde așteptărilor și nevoilor sale actuale.

„A fost o perioadă frumoasă, dar în ultimii ani am început să simt că orașul nu-mi mai oferă ce căutam. Prietenii din copilărie sunt în Timișoara, iar cei pe care i-am legat aici fie au plecat, fie ne vedem rar. Nu mai simt același vibe, iar Clujul mi se pare, de ceva vreme, overhyped și scump pentru calitatea vieții oferite, cu prețuri nejustificate”, a explicat ea.

Tânăra a remarcat că Timișoara are un cost al vieții mai accesibil, mai ales în privința chiriilor și a locuințelor. În plus, ea i-a provocat pe alți români să-și împărtășească experiențele privind cele două orașe.

Un alt utilizator a comentat că numărul mare de clujeni stabiliți în Timișoara poate fi un semn al atractivității orașului din vest. În plus, apropierea de capitale europene precum Budapesta sau Belgrad este un avantaj important.

„Sunt mai mulți clujeni în Timișoara decât timișoreni în Cluj. E un semn, zic eu. În plus, în trei ore ajungi în Budapesta sau Belgrad. De la Cluj, nu prea ai unde merge în același interval. La minusuri: nu ai Untold și nici multe opțiuni de zbor. Vara e foarte cald, fiind zonă de câmpie. Însă oamenii mi se par mai relaxați decât în Cluj, unde există o atitudine pe care n-am înțeles-o niciodată”, a spus acesta.

Un alt român a remarcat că, deși Timișoara este mai plată și lipsită de relief, Clujul oferă acces rapid la natură – munți, păduri și lacuri – ceea ce îl face ideal pentru activități în aer liber.

„În Cluj, la 15 minute cu bicicleta ești în pădure, iar la o oră ai munți și lacuri. În Timișoara ai doar malurile Begăi și ale Timișului, fără mașini. Pe de altă parte, Timișoara e mai aerisită, cu bulevarde largi și prețuri mai decente.”

Un fost locuitor al Clujului, mutat de câțiva ani în Timișoara, spune că orașul bănățean e unul al contrastelor: are un centru spectaculos, dar și cartiere neîngrijite precum Fabric sau Iosefin. În schimb, Clujul e mai uniform, însă cu o dezvoltare urbanistică haotică în zonele periferice, cum ar fi Florești sau Apahida.

„Timișoara are multe palate impresionante, în timp ce în Cluj le numeri pe degete. În centru, Clujul are clădiri mici, de un etaj. Dar Timișoara suferă la capitolul întreținere – multe clădiri istorice sunt în paragină.”

Diferențele se simt și în infrastructura urbană și în prețurile locuințelor. Deși Clujul dispune de un aeroport mai bine conectat, de spitale moderne și de universități apreciate, costul vieții este considerabil mai ridicat.

„Timișoara este încă mai accesibilă pentru un tânăr la început de drum. Chiriile și apartamentele sunt mai ieftine. Deși aeroportul are mai puține zboruri, apropierea de Belgrad și Budapesta compensează”, a explicat un alt comentator.

Tot el subliniază că Timișoara are o climă mai blândă iarna, spre deosebire de Cluj, unde frigul e mai aspru.

„Timișoara e un oraș în care parcă simți că trăiești, iar Clujul a devenit sufocant”, a concluzionat un utilizator care a locuit în ambele orașe.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Prețul cireșelor în Cluj: testăm banca înainte să gustăm!

Alex Campian

Published

on

S-au întors cireșele în piețele din Cluj, dar și-au adus și prețul cu ele – și nu glumim: 60 de lei kilogramul! La banii ăștia, parcă nu mai zici “fruct”, ci “bijuterie comestibilă”.

Cumpărătorii privesc cireșele cu drag, le fotografiază, poate chiar le dau like mental, dar mulți pleacă fără să guste. Unii mai curajoși își iau 100 de grame – cât să împartă cu familia, prietenii, vecinii și eventual să trimită și o poză rudelor din străinătate. Ediție limitată.

Importatorii, în schimb, se bucură – aduc cireșe din afară și le vând în Cluj ca pe trufe rare. Cine are poftă, plătește. Cine nu, se uită și oftează. În curând, s-ar putea să apară și abonamente la cireșe, cu rată lunară și bonus de o sâmbură bonus.

Până atunci, în piață se aud voci:
– „Dați-mi, vă rog, trei cireșe. Una pentru mine, una pentru poză și una de rezervă…”

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Zilele Clujului 2025: Patru zile de sărbătoare, culoare și emoție în inima Transilvaniei!

Stefania Heinz

Published

on

Cluj-Napoca își deschide larg porțile pentru una dintre cele mai așteptate sărbători ale anului: Zilele Clujului, un festival al comunității care aduce împreună mii de oameni, peste 100 de evenimente și mai mult de 40 de locații pline de viață.

🎭 Joi, 22 mai, startul se dă în Piața Unirii cu un spectacol de neuitat – „Chiritza în concert”, în interpretarea Teatrului Național Cluj-Napoca. În același timp, Strada Mihail Kogălniceanu devine gazda Festivalului Gastronomic Internațional, iar Strada Universității se transformă într-o galerie urbană.

🎶 Vineri, elevii din școlile clujene dau tonul cu „Kid’s Strythm”, iar seara, Piața Unirii răsună de acorduri clasice alături de instituțiile muzicale de prestigiu ale orașului. Gustările nocturne și multiculturalitatea se întâlnesc pe străzile Iuliu Maniu și Mihail Kogălniceanu.

🎉 Sâmbătă, de la ora 16:00, are loc Parada Zilelor Clujului, eveniment emblematic al festivalului. Iulius Parc devine scena marilor concerte – Compact, Delia, Subcarpați – urmate de un impresionant spectacol de drone și videomapping. Activitățile continuă în Parcul Central, Parcul Zorilor, Piața Muzeului și la Casino, unde se desfășoară Festivalul Național Science on Stage România.

👟 Duminică, ziua începe cu Crosul Universităților, iar apoi folclorul preia scena cu un regal autentic. De la ora 16:00, Heart Society aduce un takeover plin de muzică și artă în Iulius Parc. Parcul Central vibrează cu târguri, concerte, festivalul de vin, zone de aventură și activități pentru toate vârstele. Strada Potaissa reînvie istoria, iar malurile Someșului devin loc de relaxare urbană.

📍 Un oraș. 4 zile. Mii de inimi vibrând!
Vino să te bucuri de energia Clujului în peste 40 de locații!

🔗 Program complet și detalii: zileleclujului.ro/2025
📲 Urmărește și paginile oficiale Zilele Clujului pe Instagram și Facebook pentru ultimele noutăți.

Eveniment organizat de Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca.

Parteneri oficiali: Terapia – o companie Sun Pharma, Iulius Mall
Parteneri principali: BCR, Ursus, Betfair, Vodafone
Parteneri: Moldovan Carmangerie, Coral Impex, msg systems, Narativo, Farmec, Autoworld, Alexandrion, Coca-Cola, PMA Invest

Ne vedem la Zilele Clujului! 💙

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom