Connect with us

Social

Turist român: „Clujul pierde în faţa Timișoarei/Noile „ghetouri” ale orașului – pe lângă Florești, Dumbrăvița pare sanatoriu”

Stefan Petre

Published

on

Turist român: „Clujul pierde în faţa Timișoarei/Noile „ghetouri” ale orașului - pe lângă Florești, Dumbrăvița pare sanatoriu”

Vasile Ernu, scriitor român, eseist și comentator politic, care a locuit unsprezece ani în Cluj-Napoca, și-a permis să facă o scurtă analiză a orașului de pe Someș, în comparație cu Timișoara, dar și alte orașe românești.Ernu spune că, din păcate, Clujul pierde la multe capitole în fața Timișoarei, un oraș mai aerisit, cu prețuri mai decente, dar și mai verde.
„Timișoara versus Cluj – notițe de drum—-Am promis că scriu – o caut cu lumânarea. Am stat în 7 orașe mai mult de un an – la Cluj am stat 11 ani: sunt şi clujean puțin. Cu lunile am stat în foarte multe. Anual stau măcar o lună în alt oraș: ultimii doi ani – Bârlad-Vaslui-Chişinău-Iaşi. La anul Reşiţa. Acum Timişoara. Program de viață.Dintre orașele mari Timișoara alături de Iaşi par a fi cele mai confortabile orașe în acest moment. București scoatem din calcul că e un “animal urban” separat. Cluj a intrat într-o mașinărie de dezvoltare destul de riscantă: agresivitatea dezvoltaţionistă nu-i face bine se pare.Toată lumea vrea să afle diferențele. Ce spun mai jos este ceva subiectiv – ar fi nevoie de multă muncă. Dar să schițăm niște observații. Mi-ar plăcea dacă s-ar aduce observații şi comentarii utile.Timișoara versus Cluj Bega versus Someș. E suficient să faci un parcurs de-a lungul Begăi şi al Someșului şi totul devine clar: felul în care este amenajat şi folosit Bega este mult peste Someș. Dacă mai vorbim şi de faptul că e un canal navigabil locurile devin şi mai atractive pentru Bega & Timișoara. Bega are multe zone bine amenajate şi un imens potențial. Practic poţi traversa tot oraşul de-a lungul râului Bega. Cu puține retușuri ar putea deveni un spaţiu unic în urbanismul nostru.Parcurile – verdeața.Aici nu prea ai ce compara: Clujul pierde la mare distanță. Timișoara dispune de parcuri multe, mari şi bine întreținute. Are 14 parcuri. Cluj are mai puţine şi mult mai mici. Iar zona centrală e lipsită de copaci. Dar ţine şi de felul în care e construit istoric oraşul. Timişoara nu e Chișinău la acest capitol – poate cel mai verde oraş din ce ştiu eu – dar lasă impresia de oraş foarte verde. Opus Cluj – lasă impresia de lipsă şi insuficientă verdeață.Piețele centrale: Cluj pierde în faţa Timișoarei. În centru Cluj are Piaţa Unirii (Mathias Rex), Piaţa Avram Iancu şi de partea cealaltă Piaţa Muzeului. Piaţa Unirii e sufletul orașului cu Matei Corvin şi Biserica Catolică Sfântul Mihail. Toate încercările lui Funar pe linie interbelică de a muta centru spre Piaţa Avram Iancu – piaţa românească – la Catedrala Metropolitană Adormirea Maicii Domnului, a fost un eşec. Acea piaţă nu a avut şi nu are viaţă decât întreținută artificial. Asupra monumentului lui Avram Iancu cu buciumistele – mă abţin. Chiar dacă cele două pieţe sunt unite printr-un bulevard nu există efectiv cursivitate. Lumea preferă o singură piaţă – la picioarele lui Mathias Rex. Piaţa Muzeului e prea mică dar are un rol important că punct de odihnă.La Timişoara avem cele trei piețe care curg una în alta: Piaţa Victoriei (Piaţa Operei care unește Catedrala Metropolitana Trei Ierarhi cu Opera), Piaţa Libertății (Garnizoana) şi Piaţa Unirii – poate cea mai frumoasă şi ofertantă piaţă urbană pe care o are România. Cele trei pieţe curg una în alta cu artere pietonale destul de largi. Se trece fără mare efort din una în alta producând un tot întreg armonic chiar cu mai mule variații de căi de acces: piețele sunt flancate de străzi care fac parte integrantă unitară. Atenție: aici totul e pietonal. Toate sunt vii. Piaţa Unirii e un caz mai special prin oferta foarte variată de biserici, clădiri – dar asta ţine de istorie: e o moștenire primită cadou de la alte popoare şi un Imperiu. Dacă mai punem şi parcurile care sunt la îndemână plus Bastion tot acest centru e enorm de ofertant: mult mai mare, mai divers şi mai viu decât cel din Cluj – vorbind strict urbanist. Oamenii sunt o altă poveste.Prețurile Una dintre marile probleme la Cluj este agresivitatea prețurilor la o gamă mare de lucruri nu neapărat de mai bună calitate. Timişoara la acest capitol este ceva mai paşnică. Nu mă refer aici la imobiliare care deja e o temă mitologică şi folclorică cu faimoasa „garsonieră de Cluj”. Mă refer la mâncare, consum. Chiar veniseră câțiva prieteni din Cluj şi am ieşit la masă în centru – ei au constatat: waw dar e mai ieftin substanțial aici. Nu pot face o estimare reală dar asta se simte. TransportÎn primul rând orașul Timișoara are marele avantaj față de Cluj – spațialitatea: mult mai larg şi mai aerisit. Dar asta ţine de istoria urbană mai întâi. Geografic – spațial Timișoara este plasat mai avantajos: nu e „în ceaun” precum Cluj ci pe câmpie. Orizontalitatea şi larghețea permite o foarte ușoară deplasare cu bicicletele – dovadă ce e orașul cel mai „biciclist” din România. Arterele mult mai largi face ca transportul să fie mai dinamic. Am mers în ore de vârf şi chiar dacă ei se plâng nu mi s-a părut excesiv de aglomerat precum Cluj sau București. Şi pare că şi conexiunile cu transportul public să fie mult mai facil – aşa pare la prima experiența.PeriferiaIarăși: periferia nu este atât de „gâtuită” la intrarea în zonele centrale precum la Cluj dinspre faimoasele „ghetouri de lux” sau faimosul Florești. Sunt multe probleme şi aici cu transportul dar e vizibil mai aerisit şi lejer.Periferia – noile “ghetouri” ale orașului: Florești versus Dumbrăvița. Am fost să văd: Nu suportă comparația – pe lângă Florești Dumbrăvița pare sanatoriu. Timișoara are unde se extinde mult, în multe direcții şi mai are acces la multe sate care devin încet dormitoarele orășenilor – aici totul impresionează prin spațialitate: enorm de largi străzile cu verdeață în față. Construcțiile Construcțiile care apar şi aici agresiv par ceva mai blânde – nu e sălbăticia investitorilor imobiliari de la Cluj sau Chișinău. Nu sar în ochi atât de agresiv. Multe s-au dezvoltat pe spatii mai largi pe fostele platforme industriale.Dependența de centru Clujul e prea dependent de centru – Timișoara pare „spart” în mai multe centre şi cu mai multe opțiuni. Timișoara e mai „orizontal” – Clujul mult prea „ierarhic”. Cartierele Clujului nu par a avea o autonomie la fel de mare precum cele din Timișoara. Timișoara chiar are unde dezvolta acest model de multipli poli urbani. Clujul e excesiv de centrificat şi nu are variațiuni prea mari de descentralizare. La Cluj sentimentul e că totul curge în centru – nimic nu rămâne în cartiere. La Timişoara e destul să mergi în Traian şi să înțelegi că poate deveni un centru alternativ fără mari eforturi.Infrastructură reconversie culturală. Ultimii ani a arătat că Timișoara are enorm de multe spații care pot fi readuse în circuitul cultural. Eu studiez acest subiect cu o bursă Energie. Dacă Cluj a pierdut Fabrica de Pensule – Timişoara face exact opusul: readuce în circuit multe spaţii noi care sunt bine plasate în oraş şi destul de ofertante. Numai Garnizoana, depoul de Tramvaie, Faber &co cât fac. Vor putea să păstreze aceste locuri Timişoara? E discutabil dar ofertele de astfel de infrastructuri ale orașului sunt mult mai bogate aici prin istoria şi moștenirea urbană.Au câteva pieţe foarte bune – şi una sezonieră volantă de la Stadion excelentă. La Cluj nu am mai fost de mult la piaţă – nu mă pronunț. Şi Mehala – Piața Ocsko – piaţa de vechituri rezistă tare bine.Aş rămâne aici? Nu cred. M-aş muta la Cluj – exclus. Iaşi – posibil. Dar București e pasiunea mea.Acum unde bate Cluj Timișoara? Sunt destule. Am ceva de criticat la Timișoara? Asta e meseria mea de Ernu – am mereu ceva de criticat: eu cred că Timișoara trăiește într-o falsă imagine de sine şi nu o ajută. Dar data viitoare – înainte de plecare. Că nu mă vor mai chema la masă – sau ca să tac mă vor chema: cu gura plină e greu să vorbești. Glumesc. Ce am de zis o să zic.Dar complexul Timișoarei faţă de Cluj este nejustificat.Problemele mari aici nu se află în croiul urban ci mai degrabă altundeva. S-ar putea să fie acolo unde doare mai tare. Dar voi reveni…”, a transmis Vasile Ernu pe o rețea de socializare. 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Social

Facebook închide chat-urile comunităților de grup. O decizie care lovește direct în utilizatori

Alex Campian

Published

on

Facebook mai bifează o decizie care pare luată dintr-un birou steril, departe de modul real în care oamenii folosesc platforma. Chat-urile comunităților de grup, una dintre puținele funcții cu adevărat utile pentru comunicarea rapidă, sunt închise treptat, fără explicații clare și fără alternative funcționale.

Este o mutare care lovește direct în administratori, moderatori și membri activi. Practic, Facebook taie un canal esențial de dialog și se așteaptă ca utilizatorii să se adapteze în tăcere.

O funcție care chiar funcționa, eliminată fără scrupule

Chat-urile de grup nu erau un moft. Erau spațiul unde comunitățile trăiau cu adevărat. Acolo se rezolvau probleme urgente, se coordonau acțiuni, se oferea ajutor imediat. Închiderea lor transformă grupurile în simple panouri de afișaj, lente și impersonale.

Meta nu a prezentat un motiv solid pentru această decizie. Nici o explicație tehnică, nici o strategie coerentă. Doar o funcție dispărută. Într-o platformă deja sufocată de reclame, conținut reciclat și algoritmi opaci, această mutare pare încă un pas greșit.

„Nu sunt deloc mulțumit de asta” și nu sunt singurul

Frustrarea este generalizată. Administratorii de grupuri se trezesc cu instrumente mai puține și responsabilități mai mari. Membrii pierd comunicarea rapidă și sentimentul de apartenență. Messenger-ul clasic nu este o soluție, iar postările în grup nu pot înlocui un chat activ.

Facebook ignoră un adevăr simplu: comunitățile nu se construiesc prin like-uri, ci prin dialog. Iar dialogul tocmai a fost amputat.

Facebook continuă să-și saboteze propriile comunități

În loc să îmbunătățească funcțiile care țin oamenii conectați, Facebook pare hotărât să le elimine. Este aceeași rețetă veche: schimbări impuse de sus, testate pe utilizatori, fără consultare și fără respect pentru cei care țin platforma vie.

Închiderea chat-urilor comunităților nu este doar enervantă. Este o decizie proastă, care arată o ruptură tot mai mare între Facebook și utilizatorii săi. Dacă direcția rămâne aceeași, nu chat-urile vor fi singurele care dispar. Vor dispărea și comunitățile.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Lume

Australia spune STOP social media pentru copiii sub 16 ani. Meta aplică măsura imediat

Alex Campian

Published

on

Adolescenții sub 16 ani din Australia vor rămâne fără conturi pe majoritatea platformelor sociale, potrivit Euronews, după ce Meta a început oficial procesul de identificare și ștergere a profilurilor aparținând minorilor. Măsura este una fără precedent la nivel global și vine în contextul în care Australia finalizează implementarea unei noi legi ce intră în vigoare pe 10 decembrie, menită să limiteze expunerea tinerilor la conținut online considerat riscant.

Noua legislație obligă platformele digitale să introducă proceduri avansate de verificare a vârstei, inclusiv tehnologii biometrice și sisteme automate de detectare a conturilor suspecte. Meta este prima companie care aplică efectiv regulile, vizând platforme precum Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp, iar măsura afectează și alte rețele populare în rândul tinerilor, precum Snapchat, TikTok, Reddit și X.

Oficialii australieni susțin că această intervenție este necesară în contextul creșterii cazurilor de cyberbullying, expunere la conținut violent, dependență digitală și a riscurilor asociate interacțiunilor cu necunoscuți în mediul online. Ministrul Comunicațiilor a declarat că protejarea tinerilor este o prioritate națională și că platformele care nu se conformează vor risca amenzi severe.

Organizațiile pentru drepturile civile avertizează însă asupra efectelor secundare, inclusiv posibile probleme privind confidențialitatea datelor, supravegherea digitală sau erori ale algoritmilor care ar putea șterge conturi legitime ale adolescenților de peste 16 ani. În ciuda criticilor, guvernul australian afirmă că legislația va fi ajustată pe parcurs, în funcție de modul de aplicare și feedbackul primit.

Implementarea deciziei Meta reprezintă primul pas major în direcția unei reglementări mai stricte a mediului online pentru tineri, iar autoritățile din alte țări analizează deja modelul australian ca posibil precedent legislativ.

Sursa: Euronews.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Educatie

Vacanță magică pentru elevii clujeni în 2025-2026: cea mai lungă pauză a anului școlar

Alex Campian

Published

on

Atmosfera sărbătorilor de iarnă va fi și mai specială pentru elevii clujeni în anul școlar 2025-2026 conform digi24.ro, care se bucură de cea mai lungă vacanță din întregul an educațional. Perioada 20 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026 aduce 19 zile consecutive de relaxare, tradiții, colinde și momente petrecute în familie, fiind o adevărată invitație la bucurie și spirit festiv.

O pauză lungă, perfectă pentru sărbători

Vacanța de iarnă începe chiar în ajunul sărbătorilor, pe 20 decembrie 2025, când elevii încheie cel de-al doilea modul de cursuri și intră în atmosfera feerică a Crăciunului. Aceștia vor reveni la școală abia pe 8 ianuarie 2026, după ce se bucură de Crăciun, Anul Nou și de zilele tradiționale de Bobotează și Sfântul Ioan.

Cu aproape trei săptămâni de odihnă, elevii au timp să își încarce bateriile, să călătorească sau să se bucure de vacanțele de familie la munte sau bunici.

Revenire cu energie în modulul trei

Cursurile reîncep joi, 8 ianuarie 2026, odată cu debutul celui de-al treilea modul educațional. Acesta se desfășoară până în februarie, data exactă de final depinzând de decizia fiecărui inspectorat școlar.

Vacanța de schi – februarie 2026: zăpadă, distracție și peisaje de poveste

După magia sărbătorilor, elevii vor avea parte și de mult așteptata vacanță de schi, stabilită flexibil între 9 februarie și 1 martie 2026, în funcție de județ.

Iată perioada fiecărei regiuni, ca să-ți poți planifica deja concediul de iarnă:

9–15 februarie 2026

  • Bistrița-Năsăud

  • Cluj

  • Timiș

16–22 februarie 2026

  • Bihor, Sălaj, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin

  • Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți

  • Argeș, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Prahova

  • Ilfov, București

  • Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea, Iași

23 februarie – 1 martie 2026

  • Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani

  • Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna

  • Neamț, Bacău, Vrancea, Galați, Vaslui

  • Brăila, Constanța, Giurgiu

O perioadă ideală pentru pârtii, drumeții și o gură de aer proaspăt de munte!

Calendarul următoarelor module

  • 8 ianuarie – 6/13/20 februarie 2026

  • 16/23 februarie sau 2 martie – 3 aprilie 2026

  • 15 aprilie – 19 iunie 2026

Următoarele vacanțe ale anului școlar

  • Vacanța de Paște / primăvară: 4 – 14 aprilie 2026

  • Vacanța de vară: 20 iunie – 6 septembrie 2026

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom