Connect with us

Social

Turist român: „Clujul pierde în faţa Timișoarei/Noile „ghetouri” ale orașului – pe lângă Florești, Dumbrăvița pare sanatoriu”

Stefan Petre

Published

on

Turist român: „Clujul pierde în faţa Timișoarei/Noile „ghetouri” ale orașului - pe lângă Florești, Dumbrăvița pare sanatoriu”

Vasile Ernu, scriitor român, eseist și comentator politic, care a locuit unsprezece ani în Cluj-Napoca, și-a permis să facă o scurtă analiză a orașului de pe Someș, în comparație cu Timișoara, dar și alte orașe românești.Ernu spune că, din păcate, Clujul pierde la multe capitole în fața Timișoarei, un oraș mai aerisit, cu prețuri mai decente, dar și mai verde.
„Timișoara versus Cluj – notițe de drum—-Am promis că scriu – o caut cu lumânarea. Am stat în 7 orașe mai mult de un an – la Cluj am stat 11 ani: sunt şi clujean puțin. Cu lunile am stat în foarte multe. Anual stau măcar o lună în alt oraș: ultimii doi ani – Bârlad-Vaslui-Chişinău-Iaşi. La anul Reşiţa. Acum Timişoara. Program de viață.Dintre orașele mari Timișoara alături de Iaşi par a fi cele mai confortabile orașe în acest moment. București scoatem din calcul că e un “animal urban” separat. Cluj a intrat într-o mașinărie de dezvoltare destul de riscantă: agresivitatea dezvoltaţionistă nu-i face bine se pare.Toată lumea vrea să afle diferențele. Ce spun mai jos este ceva subiectiv – ar fi nevoie de multă muncă. Dar să schițăm niște observații. Mi-ar plăcea dacă s-ar aduce observații şi comentarii utile.Timișoara versus Cluj Bega versus Someș. E suficient să faci un parcurs de-a lungul Begăi şi al Someșului şi totul devine clar: felul în care este amenajat şi folosit Bega este mult peste Someș. Dacă mai vorbim şi de faptul că e un canal navigabil locurile devin şi mai atractive pentru Bega & Timișoara. Bega are multe zone bine amenajate şi un imens potențial. Practic poţi traversa tot oraşul de-a lungul râului Bega. Cu puține retușuri ar putea deveni un spaţiu unic în urbanismul nostru.Parcurile – verdeața.Aici nu prea ai ce compara: Clujul pierde la mare distanță. Timișoara dispune de parcuri multe, mari şi bine întreținute. Are 14 parcuri. Cluj are mai puţine şi mult mai mici. Iar zona centrală e lipsită de copaci. Dar ţine şi de felul în care e construit istoric oraşul. Timişoara nu e Chișinău la acest capitol – poate cel mai verde oraş din ce ştiu eu – dar lasă impresia de oraş foarte verde. Opus Cluj – lasă impresia de lipsă şi insuficientă verdeață.Piețele centrale: Cluj pierde în faţa Timișoarei. În centru Cluj are Piaţa Unirii (Mathias Rex), Piaţa Avram Iancu şi de partea cealaltă Piaţa Muzeului. Piaţa Unirii e sufletul orașului cu Matei Corvin şi Biserica Catolică Sfântul Mihail. Toate încercările lui Funar pe linie interbelică de a muta centru spre Piaţa Avram Iancu – piaţa românească – la Catedrala Metropolitană Adormirea Maicii Domnului, a fost un eşec. Acea piaţă nu a avut şi nu are viaţă decât întreținută artificial. Asupra monumentului lui Avram Iancu cu buciumistele – mă abţin. Chiar dacă cele două pieţe sunt unite printr-un bulevard nu există efectiv cursivitate. Lumea preferă o singură piaţă – la picioarele lui Mathias Rex. Piaţa Muzeului e prea mică dar are un rol important că punct de odihnă.La Timişoara avem cele trei piețe care curg una în alta: Piaţa Victoriei (Piaţa Operei care unește Catedrala Metropolitana Trei Ierarhi cu Opera), Piaţa Libertății (Garnizoana) şi Piaţa Unirii – poate cea mai frumoasă şi ofertantă piaţă urbană pe care o are România. Cele trei pieţe curg una în alta cu artere pietonale destul de largi. Se trece fără mare efort din una în alta producând un tot întreg armonic chiar cu mai mule variații de căi de acces: piețele sunt flancate de străzi care fac parte integrantă unitară. Atenție: aici totul e pietonal. Toate sunt vii. Piaţa Unirii e un caz mai special prin oferta foarte variată de biserici, clădiri – dar asta ţine de istorie: e o moștenire primită cadou de la alte popoare şi un Imperiu. Dacă mai punem şi parcurile care sunt la îndemână plus Bastion tot acest centru e enorm de ofertant: mult mai mare, mai divers şi mai viu decât cel din Cluj – vorbind strict urbanist. Oamenii sunt o altă poveste.Prețurile Una dintre marile probleme la Cluj este agresivitatea prețurilor la o gamă mare de lucruri nu neapărat de mai bună calitate. Timişoara la acest capitol este ceva mai paşnică. Nu mă refer aici la imobiliare care deja e o temă mitologică şi folclorică cu faimoasa „garsonieră de Cluj”. Mă refer la mâncare, consum. Chiar veniseră câțiva prieteni din Cluj şi am ieşit la masă în centru – ei au constatat: waw dar e mai ieftin substanțial aici. Nu pot face o estimare reală dar asta se simte. TransportÎn primul rând orașul Timișoara are marele avantaj față de Cluj – spațialitatea: mult mai larg şi mai aerisit. Dar asta ţine de istoria urbană mai întâi. Geografic – spațial Timișoara este plasat mai avantajos: nu e „în ceaun” precum Cluj ci pe câmpie. Orizontalitatea şi larghețea permite o foarte ușoară deplasare cu bicicletele – dovadă ce e orașul cel mai „biciclist” din România. Arterele mult mai largi face ca transportul să fie mai dinamic. Am mers în ore de vârf şi chiar dacă ei se plâng nu mi s-a părut excesiv de aglomerat precum Cluj sau București. Şi pare că şi conexiunile cu transportul public să fie mult mai facil – aşa pare la prima experiența.PeriferiaIarăși: periferia nu este atât de „gâtuită” la intrarea în zonele centrale precum la Cluj dinspre faimoasele „ghetouri de lux” sau faimosul Florești. Sunt multe probleme şi aici cu transportul dar e vizibil mai aerisit şi lejer.Periferia – noile “ghetouri” ale orașului: Florești versus Dumbrăvița. Am fost să văd: Nu suportă comparația – pe lângă Florești Dumbrăvița pare sanatoriu. Timișoara are unde se extinde mult, în multe direcții şi mai are acces la multe sate care devin încet dormitoarele orășenilor – aici totul impresionează prin spațialitate: enorm de largi străzile cu verdeață în față. Construcțiile Construcțiile care apar şi aici agresiv par ceva mai blânde – nu e sălbăticia investitorilor imobiliari de la Cluj sau Chișinău. Nu sar în ochi atât de agresiv. Multe s-au dezvoltat pe spatii mai largi pe fostele platforme industriale.Dependența de centru Clujul e prea dependent de centru – Timișoara pare „spart” în mai multe centre şi cu mai multe opțiuni. Timișoara e mai „orizontal” – Clujul mult prea „ierarhic”. Cartierele Clujului nu par a avea o autonomie la fel de mare precum cele din Timișoara. Timișoara chiar are unde dezvolta acest model de multipli poli urbani. Clujul e excesiv de centrificat şi nu are variațiuni prea mari de descentralizare. La Cluj sentimentul e că totul curge în centru – nimic nu rămâne în cartiere. La Timişoara e destul să mergi în Traian şi să înțelegi că poate deveni un centru alternativ fără mari eforturi.Infrastructură reconversie culturală. Ultimii ani a arătat că Timișoara are enorm de multe spații care pot fi readuse în circuitul cultural. Eu studiez acest subiect cu o bursă Energie. Dacă Cluj a pierdut Fabrica de Pensule – Timişoara face exact opusul: readuce în circuit multe spaţii noi care sunt bine plasate în oraş şi destul de ofertante. Numai Garnizoana, depoul de Tramvaie, Faber &co cât fac. Vor putea să păstreze aceste locuri Timişoara? E discutabil dar ofertele de astfel de infrastructuri ale orașului sunt mult mai bogate aici prin istoria şi moștenirea urbană.Au câteva pieţe foarte bune – şi una sezonieră volantă de la Stadion excelentă. La Cluj nu am mai fost de mult la piaţă – nu mă pronunț. Şi Mehala – Piața Ocsko – piaţa de vechituri rezistă tare bine.Aş rămâne aici? Nu cred. M-aş muta la Cluj – exclus. Iaşi – posibil. Dar București e pasiunea mea.Acum unde bate Cluj Timișoara? Sunt destule. Am ceva de criticat la Timișoara? Asta e meseria mea de Ernu – am mereu ceva de criticat: eu cred că Timișoara trăiește într-o falsă imagine de sine şi nu o ajută. Dar data viitoare – înainte de plecare. Că nu mă vor mai chema la masă – sau ca să tac mă vor chema: cu gura plină e greu să vorbești. Glumesc. Ce am de zis o să zic.Dar complexul Timișoarei faţă de Cluj este nejustificat.Problemele mari aici nu se află în croiul urban ci mai degrabă altundeva. S-ar putea să fie acolo unde doare mai tare. Dar voi reveni…”, a transmis Vasile Ernu pe o rețea de socializare. 

Source link

Facebook Comments Box

Info

A fost abuz sau aplicare a legii? Scandalul biciclistei aprinde spiritele la Cluj

Cosmin Ardelean

Published

on

Scandal în Piața Unirii: Boc acuză comportament sfidător! Soția activistului Dohotaru, amendată drastic pentru că mergea cu bicicleta!

Un incident aparent banal a stârnit o dispută aprinsă în Cluj-Napoca. Soția activistului de mediu Adrian Dohotaru a fost amendată de Poliția Locală pentru că a circulat cu bicicleta în Piața Unirii, iar primarul Emil Boc a intervenit în scandal, aducând acuzații grave la adresa acesteia.

Primarul a declarat că a primit o copie a procesului verbal și a cerut explicații Poliției Locale. “Prima explicație a fost că nu a vrut să se legitimeze, a avut un comportament obraznic cu polițiștii locali și a încălcat prevederile legale”, a spus Emil Boc, confirmând că interdicția de a circula cu bicicleta în Piața Unirii rămâne în vigoare.

Boc a precizat că este deschis la discuții despre reglementarea circulației bicicletelor în Piața Unirii, dar a subliniat că, momentan, legea interzice acest lucru. În privința amenzii de 1350 de lei, considerată exagerată de mulți, inclusiv de primar, Boc a promis că va cere lămuriri suplimentare. “Nu sunt adeptul ca pentru prima abatere să mergi pe amenda maximă. Poliția a spus că doamna a avut un comportament obraznic și sfidător”, a adăugat el.

Reacțiile la incident au fost împărțite. Unii clujeni susțin aplicarea strictă a legii, în timp ce alții consideră amenda disproporționată și cer o reglementare mai clară a circulației bicicletelor în centrul orașului.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Gest de omenie în agitația orașului Cluj – VIDEO

Cosmin Ardelean

Published

on

Un strop de umanitate în jungla urbană clujeană: Șofer de autobuz, erou anonim pentru o persoană cu dizabilități

În mijlocul agitației cotidiene din Cluj-Napoca, un gest simplu, dar plin de semnificație, a reamintit clujenilor de importanța solidarității și empatiei. Un șofer de autobuz, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a devenit un erou anonim pentru o clujeancă cu dizabilități, oferindu-i ajutorul de care avea nevoie pentru a urca în autobuzul care-i putea oferi acces la mișcare.

Momentul, surprins de un martor și distribuit pe rețelele de socializare, a stârnit emoție și admirație în rândul clujenilor, obișnuiți cu ritmul alert al orașului și cu individualismul uneori apăsător. În timp ce mulți ar fi trecut nepăsători pe lângă situația dificilă a persoanei cu dizabilități, șoferul de autobuz a ales să oprească și să ofere o mână de ajutor, demonstrând că umanitatea nu dispare în jungla urbană.

“Gest de omenie în agitația orașului Cluj”, a scris martorul, subliniind contrastul dintre viteza cu care se desfășoară viața în oraș și gestul de bunătate al șoferului. Imaginea a devenit virală, clujenii lăudând comportamentul șoferului și exprimându-și speranța că astfel de gesturi vor deveni o obișnuință în oraș.

Acest incident ridică și problema accesibilității transportului public pentru persoanele cu dizabilități. Deși autobuzele moderne sunt dotate cu rampe și spații speciale, nu toți șoferii sunt dispuși sau pregătiți să ofere ajutorul necesar. De aceea, gestul șoferului de autobuz capătă o semnificație și mai mare, fiind un exemplu de urmat pentru colegii săi și pentru toți clujenii.

Clujul, un oraș care se mândrește cu dezvoltarea sa rapidă și cu spiritul său inovator, trebuie să devină și un oraș mai incluziv și mai empatic. Gestul șoferului de autobuz este un pas mic, dar important în această direcție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Administratie

“Gemenii” din Cluj, victime ale modernizării? Ce se întâmplă cu istoria orașului?

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, un oraș în transformare: “Gemenii” de pe strada Borzii și-au pierdut o parte din identitate

O imagine care a stârnit emoție și nostalgie în rândul clujenilor este pe cale să dispară: “gemenii” de pe strada Borzii, două clădiri vechi, dar pline de farmec, situate între blocuri moderne, se află într-o etapă de transformare. Una dintre ele, cu un aspect ce amintește de o casă de poveste, a fost deja demolată parțial, lăsând un gol în peisajul urban al zonei.

Fotografia postată de Vincze Zoltán pe Facebook a surprins perfect contrastul dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate. Clădirea rămasă în picioare, cu arhitectura ei specifică începutului de secol XX, este acum umbrită de un imobil modern, cu fațadă din sticlă și metal, simbol al dezvoltării imobiliare accelerate din Cluj.

“Schimbarea la față a orașului: unul dintre gemeni a plecat…” a scris Vincze Zoltán, generând reacții nostalgice și îngrijorări privind pierderea identității arhitecturale a orașului. Clujenii au remarcat modul în care clădirile vechi, cu valoare istorică și sentimentală, sunt înlocuite treptat de construcții moderne, ștergând farmecul și specificul anumitor zone.

“Este trist să vedem cum se pierde o parte din istoria orașului”, a comentat un utilizator, în timp ce altul a adăugat: “Sperăm ca măcar una dintre ele să fie conservată”.

Demolarea parțială a uneia dintre clădiri ridică semne de întrebare privind viitorul celeilalte clădiri-gemene. Ce se va întâmpla cu ea? Va fi și ea demolată complet sau va fi conservată și integrată într-un proiect nou?

Această situație nu este singulară în Cluj, un oraș care se confruntă cu un boom imobiliar accentuat. Totuși, dezbaterea privind conservarea patrimoniului arhitectural versus dezvoltarea imobiliară continuă să fie un subiect sensibil pentru clujeni, care își doresc un oraș modern, dar care să-și păstreze identitatea și farmecul.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite