Connect with us

Sport

Clujul de altădată. Sinagoga Neologă de pe strada Horea, lăcașul de cult vandalizat de legionari în secolul XX

Stefan Petre

Published

on

Templul Deportaților din Cluj-Napoca de pe str. Horea nr. 21 a fost ridicat în 1886 de constructorii Horváth și Sándor Reményik conform cu planurile inginerului Hegnir/ Foto: holocausttransilvania.ro

Timp Liber

Cluj-Napoca este un oraș plin de istorie găzduiește o serie de monumente istorice, iar Sinagoga Neologă de pe strada Horea este una dintre cele mai notabile dintre ele.

Templul Deportaților din Cluj-Napoca de pe str. Horea nr. 21 a fost ridicat în 1886 de constructorii Horváth și Sándor Reményik conform cu planurile inginerului Hegnir/ Foto: holocausttransilvania.ro

  


Trecem zilnic pe lângă clădiri impresionante din Cluj-Napoca, care ne uimesc cu frumusețea lor. În schimb, acestea ascund de cele mai multe ori legende triste sau care ne ridică părul pe șirea spinării. Acesta este și cazul lăcașului de cult de pe strada Horea. 


Sinagoga Neologă este un lăcaș de cult mozaic din municipiul Cluj-Napoca, situat pe strada Horea numărul 21. Edificiul fost construit în perioada 1886-1887 în stil maur.CITEȘTE ȘI:
Muzeon, un altfel de muzeu, în Cluj. Incursiune în istoria evreilor, prin ochelarii VR. FOTOÎn prezent sinagoga este cunoscută și sub denumirea de Templul Memorial al Deportaților Evrei. Sinagoga a fost construită între anii 1886-1887 în stilul maur, după proiectele inginerului feroviar Isidor Hegner.



Istoria edificiuluiComuniunea mozaică neologă, formată în majoritate de intelectuali, s-a despărțit în anul 1881 din comuniunea mozaică ortodoxă. Conducătorul neolog a fost rabinul Mátyás Eisler, profesor al limbilor semite la Universitatea din Cluj.Sinagoga Neologă a fost construită între anii 1886-1887 în stilul maur, după proiectele inginerului feroviar Isidor Hegner, fiind inaugurată la 4 septembrie 1887. Fațada edificiului este o îmbinare a elementelor tradiționale cu cele de inspirație orientală. Nagy Utca, Ulița Mare, strada pe care a fost construită sinagoga, a fost modernizată și redenumită la sfârșitul secolului al XIX-lea în str. Franz Joseph. Colocvial a purtat denumirea de Zsidó Utca, Ulița Evreilor.



Edificiul a fost vandalizat de legionariClădirea a fost grav deteriorată de către legionari pe data de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurată cu sprijinul oferit de Guvernul României. După Dictatul de la Viena din anul 1940, când nordul Transilvaniei a fost ocupat de către Ungaria, autoritățile horthyste au transformat Sinagoga Neologă din Cluj în magazie. După deportarea evreilor în lagărele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorată la 2 iunie 1944, din cauza unor bombardamente asupra gării aflate în apropiere. Sinagoga fiind refăcută în trei ani mai târziu.Lucrări de restaurare completă a lăcașului de cult au fost efectuate în anul 1951. Sinagoga este dedicată astăzi memoriei victimelor Holocaustului. În prezent, Templul Deportaților din Cluj este una din cele cinci sinagogi existente în oraș, fiind singura aflată în funcțiune, iar soarta tragică a acestui monument de cult dar și a întregii comunități evreiești din Cluj poate fi citită pe numeroasele plăci comemorative care se găsesc pe zidurile exterioare și interioare ale sinagogii.


În anul 2017 Sinagoga a fost din nou vandalizată. De data aceasta mai multe mesaje antisemite au apărut pe pereții exteriori al lăcașului de cult, reprezentanții fiind nevoiți să vopsească pereții.Potrivit preşedintelui Comunităţii Evreieşti din Cluj-Napoca, Robert Schwartz, pe peretele clădirii au fost scrise cu vopsea neagră şi roşie două mesaje şi a fost inscripţionată o stea a lui David, care este tăiată: „Toate cele bune” şi „Holocaust never happened” (Holocaustul nu a avut loc).Destinul evreilor din ClujPotrivit Muzeului Holocaustului din Nordul Transilvaniei, 18.000 de persoane din lagărul din Cluj au ajuns în lagărele naziste.Lagărul din Cluj a fost stabilit în nordul orașului, la fabrica de cărămidă „Iris”. În el au fost concentrați 18.000 de evrei din Cluj, din districtele Borșa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăștia, precum și deținuții transferați din lagărul din Gherla. Acesta a fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).Strângerea și mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populația lagărului din Cluj a crescut de la 12.000 de persoane în data de 10 mai, la 14.300 în 16 mai, ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentrați se aflau și 5.000 de copii.Comandantul lagărului din Cluj a fost Urbán László, șeful poliției orașului. Condițiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulți dintre deținuți rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă șoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.În lagăr a fost înființată o echipă de anchetă și tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripției IX de jandarmi cu reședința la Cluj și comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord.Situația gravă a evreilor concentrați la fabrica de cărămidă „Iris” a trezit compasiunea conducătorilor bisericilor creștine din Transilvania, care au avut luări de poziție publice, prin care au condamnat ghetoizarea. Dr. Iuliu Hossu, episcop al Bisericii Greco-Catolice, acad. dr. Nicolae Colan, episcop al Bisericii Ortodoxe, dr. Márton Áron, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Józan Miklós, episcop al Bisericii Unitariene, dr. Vásárhelyi János, episcop al Bisericii Reformate, au condamnat măsurile brutale luate împotriva evreilor și au acordat ajutor unor victime pentru a scăpa de la deportare.Deportarea evreilor din lagărul din Cluj la Auschwitz a avut loc între 25 mai și 9 iunie 1944, în 6 transporturi. Datele deportării din Cluj au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane).Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:



Source link

Facebook Comments Box

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Doliu la CFR Cluj: Ce i s-a întâmplat lui Dan Petrescu?

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în familia CFR Cluj: Mama lui Dan Petrescu s-a stins din viață

Familia CFR Cluj este în doliu după pierderea unui membru important. Mama antrenorului Dan Petrescu a încetat din viață, lăsând un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o și iubit-o.

„Familia CFR a pierdut astăzi un membru important. Un membru care nu a încetat niciodată să ne fie alături, chiar și de la distanță, iubind din suflet culorile alb și vișiniu. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către antrenorul nostru, Dan Petrescu, care trece prin clipe grele după pierderea mamei sale”, a transmis clubul CFR Cluj printr-un comunicat oficial.

Întreaga comunitate CFR Cluj, jucători, antrenori și suporteri, își exprimă condoleanțele și susținerea față de Dan Petrescu în aceste momente dificile. „Întreaga noastră familie îi este alături și îi dorește multă putere! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în comunicat.

Mama lui Dan Petrescu a fost o susținătoare ferventă a echipei, chiar și dincolo de distanță, iar devotamentul ei față de club va fi mereu amintit.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite