Connect with us

Sport

Destinație de weekend în apropiere de Cluj. „Grota studenților”, peștera care veghează din masivul Piatra Secuiului. FOTO

Stefan Petre

Published

on

Grota studenților din masivul Piatra Secuiului/ Foto: TerraMont - Facebook

Timp Liber

În apropiere de județul Cluj, în Alba, se găsește o peșteră care uimește vizitatorii și anume Grota studenților. Această peștere a fost adăpost pentru studenții care s-au adăpostit de măcelul din Aiud din 1849.

Grota studenților din masivul Piatra Secuiului/ Foto: TerraMont – Facebook

  


Acest weekend se anunță a fi ultimul pentru studenții care vor începe luni, 2 octombrie, noul an universitar. Pe lista destinațiilor turistice pe care le pot vizita în acest weekend se află și Portalul Kőluk numit și Grota studenților. 


Grota Studenților este cea mai spectaculoasă peșteră din masivul Piatra Secuiului din județul Alba, celebrul masiv stâncos din Munții Trascău.CITEȘTE ȘI:
A început Festivalul Silvoiței, la Vultureni: mâncare preparată de localnici, activități pentru copii și piață cu produse localeGrota poate fi vizitată în cadrul unui traseu de circa două ore, cu plecare din localitatea Rimetea şi final în localitatea Colţeşti.


Potrivit site-ului de specialitate munții-nostri.ro, traseul spre grotă este marcat cu triunghi roşu. Diferenţa de nivel este de circa 350 de metri. Traseul pleacă din Rimetea. După ieşirea din sat se face dreapta şi se merge pe o cărare circa de 2 kilometri până la peşteră. Diferenţa de nivel este de circa 350 de metri. La coborâre se face stânga pe o altă cărare care duce spre Colţeşti. Traseul durează circa două ore, însă priveliștea pe care o oferă merită din plin.Grota portal are o ieşire imensă în partea sudică, alta şi mai mare vestică, cu forma de potcoavă, şi una mai mică care se deschide spre un perete de stâncă. Prima arcadă oferă o perspectiva unică asupra satului Colţeşti şi a Cetății Trascăului, în timp ce a doua, oferă o deschidere spre pitorescul sat Rimetea, străjuit de muntele Sălaş şi vârful Ardaşcheia.



Una dintre arcadele din Grota studenților/ Foto: Virgil Sterpu – FacebookPeștera, locul în care studenții s-au salvat de măcelul din Aiud din 1849Grota studenților este un loc încărcat cu istorie. Potrivit legendei, se spune că în 1849, această peșteră a ascuns și a salvat studenții colegiului Bethlen din Aiud care au fugit de frica măcelului. Masacrul de la Aiud a avut loc între 8-11 ianuarie 1849, când trupe românești au invadat și au jefuit orașul Aiud. Au fost uciși între 600 și 1.000 de civili unguri și aproximativ același număr au murit înghețați când au încercat să fugă din oraș. 


În data de 8 ianuarie aproape 10.000 de insurgenți români din tabăra lui Axente Sever au invadat orașul, provocând crime și distrugeri. Acestora li s-au alăturat mai târziu și taberele prefecților Simion Prodan și Ioan Buteanu și prădători din satele din împrejurimi; se estimează că numărul insurgenților din oraș a fost între 18.000-20.000.  Mulți locuitori au fugit prin păduri spre așezările din apropiere, în timp ce supraviețuitorii rămași în oraș au fost salvați de unități ungurești și imperiale între 11 și 16 ianuarie. Studenții de la colegiul Betlen s-au adăpostit în Portalul Kőluk care ulterior a primit denumirea de Grota studenților.Rimetea, unul dintre cele mai frumoase sate din ArdealCa să ajungi la Cetatea Trascăului, inevitabil vei trece prin unul dintre cele mai fascinante sate din toată Transilvania, Rimetea, localitatea în care soarele răsare de două ori: o dată deasupra orizontului, o dată după Piatra Secuiului. În cele peste opt secole de locuire neîntreruptă, plină de perioade zbuciumate, satul a devenit cunoscut în toate colțurile lumii pentru patrimoniul bogat și variat, pentru casele tradiționale unice, dar și pentru patrimoniul natural.Pe lângă Piatra Secuiului, la est, și masivul Ardașcheia, la vest, în preajma satului Rimetea pot fi vizitate Cheile Vălișoarei, „poarta” de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului, cu 27 de peșteri, Cheile Plaiului, dar și Cheile Siloșului. Odată urcat pe platoul Pietrei Secuiului, vei zări o priveliște care îți taie răsuflarea, desprinsă parcă din povești, mai ales dacă vremea este de partea ta. Merită să petreci un weekend în această zonă!Cetatea Trascăului și legenda cu fantoma fetei contelui ToroczkaiCetatea Trascăului, situată la vest de satul Colțești, județul Alba, a fost ridicată spre finalul secolului XIII, de familia Toroczkai, după invazia nimicitoare a tătarilor (1241), în urma căreia s-au produs pagube însemnate în zonă. Construită ca cetate locuibilă și de refugiu, fortăreața medievală fusese amplasată strategic, într-un loc cât mai greu de atins, pe o înălțime calcaroasă izolată, abruptă.În anul 1470, cetatea avea să fie confiscată de regele Matei Corvin și oferită lui Monoszlói Csupor Miklós, proaspăt numit voievod al Transilvaniei. Peste alte patru decenii, fortăreața a revenit la familia Toroczkai, însă a fost devastată de țăranii răsculați conduși de Gheorghe Doja (1514). Soarta cetății avea să fie pecetluită la începutul secolului XVIII, odată cu revolta curuților și presiunile austriecilor.Cetatea Trascăului/ Foto: Daiana Rosca – FacebookPentru că s-a opus anexării Transilvaniei de către Casa de Habsburg, familia Toroczkai a fost înlăturată de pe scena istoriei, iar cetatea a fost supusă unui aspru asediu. În 1703, trupele imperiale ale generalului Tiege au bombardat cu tunurile, apoi au devastat aproape în întregime construcția masivă. De peste trei secole, zidurile ce au rămas în picioare au căzut pradă timpului, dar și astăzi se mai păstrează o parte din zidurile incintei, respectiv din cele două turnuri laterale.CITEȘTE ȘI:
Bunica din Chinteni a primit trofeul Digital Diva. „Singurul influencer din online fără hate!”Locul pitoresc păstrează vii câteva legende fascinante. Nu mulți știu că, la doar câțiva kilometri depărtare, pe Dealul Râmeți, a fost ridicată o cetate identică. Se spune însă că, în urmă cu sute de ani, cele două fortificații au fost legate printr-un tunel secret, care ar fi avut o a treia intrare, chiar din catedrala romano-catolică din satul Rimetea. Groful Toroczkai, cunoscut ca un mare iubitor de vinuri, ar fi păstrat o pivniță plină cu butoaie de vin de cea mai fină calitate. Mărturiile bătrânilor spun că cine se încumetă să găsească pivnița plină de comori, nu se va întoarce niciodată. În urmă cu peste un sfert de veac, localnicii povestesc că un sătean se lăudase că ar fi găsit intrarea secretă ce duce la cramă și că se va îmbogăți. Odată intrat în tunelul tainic, a dispărut pentru totdeauna.În timpul unui asediu asupra satului Rimetea, contele și-ar fi ascuns fata, pe Enikő, împreună cu femeile și copiii, plecând ulterior la luptă. Din nefericire, trupele inamice au nimicit apărătorii zonei, iar groful s-a refugiat cu ultimele puteri în pădurile din preajmă.Pentru că nu aflase nicio veste despre tatăl ei, Enikő a pornit în căutarea lui prin tunelul secret, până când a ieșit la suprafață pe Dealul Secuiului, unde a dat nas în nas cu cotropitorii. Înfricoșată de gândul morții tatălui său, Enikő s-a aruncat de pe zidul castelului, s-a izbit de stânci și a murit. Când groful Toroczkai s-a întors cu ajutoare, a aflat de vestea tragică, motiv pentru care a astupat toate intrările în tunel, mai puțin una. Se spune că și-ar fi dat suflarea din cauza supărării, în timp ce fantoma fetei bântuie și astăzi zona, în căutarea răzbunării.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News  

CITEȘTE ȘI:



Source link

Facebook Comments Box

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Doliu la CFR Cluj: Ce i s-a întâmplat lui Dan Petrescu?

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în familia CFR Cluj: Mama lui Dan Petrescu s-a stins din viață

Familia CFR Cluj este în doliu după pierderea unui membru important. Mama antrenorului Dan Petrescu a încetat din viață, lăsând un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o și iubit-o.

„Familia CFR a pierdut astăzi un membru important. Un membru care nu a încetat niciodată să ne fie alături, chiar și de la distanță, iubind din suflet culorile alb și vișiniu. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către antrenorul nostru, Dan Petrescu, care trece prin clipe grele după pierderea mamei sale”, a transmis clubul CFR Cluj printr-un comunicat oficial.

Întreaga comunitate CFR Cluj, jucători, antrenori și suporteri, își exprimă condoleanțele și susținerea față de Dan Petrescu în aceste momente dificile. „Întreaga noastră familie îi este alături și îi dorește multă putere! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în comunicat.

Mama lui Dan Petrescu a fost o susținătoare ferventă a echipei, chiar și dincolo de distanță, iar devotamentul ei față de club va fi mereu amintit.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite