Connect with us

Sport

Opinie. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: „Cash-ul” și „banii gheață” au invadat dezbaterile din ultimele zile. Dar știți de unde vin expresiile?

Stefan Petre

Published

on

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj

Economie

Dezbaterile despre limitarea tranzacțiilor cash, cu bani gheață, a fost una dintre cele mai fierbinți dispute tabloide la care, din păcate, s-au coborât politicieni, bancheri, economiști și oameni de afaceri onorabili, care mai bine nu ar fi pierdut o bună ocazie să tacă din gură.

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj

  Apropos, etimologia cuvântului „cash” este „capsa” din latină, apoi „cassa” din italiană apoi „casse” din franceză, care înseamnă aproximativ „cutie de bani”. Cuvântul s-a transformat in indragitul „cash” în engleză, pe la mijlocul secolului 19. Și pentru că în orice dezbatere despre istoria economiei există mai multe unghiuri de vedere, care implică și unul din zona asiatică, o altă rădăcină se pare că este „cai” apoi „casu” care înseamnă „moneda” în limba tamila. Și fiți atenți aici, un text savuros, reluat dintr-o emisiune a Anei Iorga / Antena 3, care face referire la originea expresiei „bani gheață”: „Lingvista Iulia Mărgărit face o sinteză a opiniilor despre originea acestei expresii. Mai întâi, sensul expresiei. Potrivit DEX, bani gheață înseamnă bani în numerar, plătiți pe loc, bani lichizi, bani pesin. E interesant că avem şi bani gheață, şi bani lichizi, ambele variante având acelaşi sens. Majoritatea dicţionarelor consemnează doar expresia, nu vorbesc şi despre orgine. Ce spune Alexandru Graur: bani gheață ar veni de la bani gata, printr-o deraiere lexicală. Ce înseamnă asta: vorbitorul vrea să obţină un efect comic şi înlocuieşte „gata” cu un cuvânt similar fonetic. Lingvistul Stelian Dumistrăcel nu e de acord, nu vede niciun efect comic aici. Spune în schimb că expresia bani gheață ar fi o creaţie pe teren românesc. Şi că ar fi o metaforă din mediul rural al târgurilor. În vocabularul stăpânului de oi ar apărea un verb care trimite la ceva similar: a închega ceva bani. Ne gândim şi la expresia „a prinde cheag, a face cheag, a avea cheag la pungă”. Bani gheață, spune Iulia Mărgărit, ar fi starea economică a celui care „are cheag” metaforic. În alte versiuni, bani gheață ar veni de la bani pusi deoparte, în bloc.  Dacă citim însă acte de vânzare din secolele 17-19, întâlnim constant formula „bani gata”, spune Iulia Mărgărit, alături de „banii toți”, o sintagmă sinonimă. Dar şi o formulă rezultată din contaminarea celor două: „banii toți gata”. Din rostirea modificată a acestei formule cu 3 termeni crede Iulia Mărgărit că s-a ajuns la „bani gheață”. Așadar, formula ar fi apărut printr-un accident fonetic, nu prin deraiere lexicală.În orice caz, „bani gata” a ieşit din uz la un moment dat şi a fost înlocuită de bani gheață, o formulă creată accidental, dar care s-a impus prin forţa ei de sugestie. Banii ca bloc de gheaţă sugerează foarte bine plata palpabilă, banii disponibili pe loc. Interesantă şi sinonimia dintre bani gheată şi bani lichizi, e ciudată, în condiţiile în care cele două structuri evocă situaţii contrare, dar asta se explică prin originea diferită. Bani lichizi vine probabil din franceză, unde avem argent liquide, în timp ce bani gheață e o expresie formată în română”. Revenind la dezbaterile privind limitarea tranzacțiilor cash, Marcel Ciolacu, da, ANAF are dreptate, banii cash sau banii gheață sunt la temelia criminalității fiscale, care a atins 10% din PIB.Angajatorii plătesc lunar sume enorme de bani gheață angajaților pe care îi țin astfel ostatici în logica salariului minim pe economie. Cumpărătorii de superbolizi, apartamente sau case dau bani gheață vânzătorilor peste valoare minimă pe care sunt obligați s-o declare până la valoarea asupra careia s-au înțeles. Cumpărătorii en-gros de marfuri din te miri ce surse dau bani gheață vânzătorilor acestora fără a primi acte de proveniență, darămite documente fiscale. Închirierile de imobile. Vacanțele scumpe. Evenimentele de familie. Șpăgile, parandaratul. Da. Bani gheață.De la stăpânii de oi din târgurile secolului 17 până la stăpânii de hiperbolizi din secolul 21, banii gheață s-au cuibărit în cultura noastră, nu-i poți îndepărta așa ușor de acolo. Te simți rege când îți scuipi în degete și numeri un teanc de bani gheață, pe care tocmai l-ai scos de la bancomat, în ziua de salarii – ați văzut ce cozi se fac la bancomate în ziua de salarii?Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia ClujCitiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link

Facebook Comments Box

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Doliu la CFR Cluj: Ce i s-a întâmplat lui Dan Petrescu?

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în familia CFR Cluj: Mama lui Dan Petrescu s-a stins din viață

Familia CFR Cluj este în doliu după pierderea unui membru important. Mama antrenorului Dan Petrescu a încetat din viață, lăsând un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o și iubit-o.

„Familia CFR a pierdut astăzi un membru important. Un membru care nu a încetat niciodată să ne fie alături, chiar și de la distanță, iubind din suflet culorile alb și vișiniu. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către antrenorul nostru, Dan Petrescu, care trece prin clipe grele după pierderea mamei sale”, a transmis clubul CFR Cluj printr-un comunicat oficial.

Întreaga comunitate CFR Cluj, jucători, antrenori și suporteri, își exprimă condoleanțele și susținerea față de Dan Petrescu în aceste momente dificile. „Întreaga noastră familie îi este alături și îi dorește multă putere! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în comunicat.

Mama lui Dan Petrescu a fost o susținătoare ferventă a echipei, chiar și dincolo de distanță, iar devotamentul ei față de club va fi mereu amintit.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite