Actualitate

Schimbări majore în profilul psihocultural al României la 105 de la Marea Unire. Individualismul pare să înlocuiască treptat profilul colectivist, însă românii idealizează tot mai mult trecutul și apreciază prea puțin rolul social al educației.

Profesorul Daniel David, rector UBB / Foto: Universitatea Babeș-Bolyai Facebook.com

  În timp ce Occidentul este constituit pe valori precum descentralizarea puterii și individul autonom, profesorul Daniel David observă schimbări importante în profilul psihocultural al României, unde profilul colectivist pare să facă loc celui bazat pe valorile individului. În decurs de opt ani (2015-2023), în România se conturează mai pregnant profilul individului autonom în dauna celui colectivist, potrivit celei mai recente analize publicate de psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai. Această schimbare de paradigmă antrenează cu sine și o schimbare la nivelul instituțiilor naționale, „forțate” la rândul lor să se schimbe. Însă, România pare să rămână cantonată în trecut, situație în care reușește să valorizeze prea puțin prezentul, dar și rolul social al educației.  În continuare, după cum arată profesorul Daniel David, românii nu își asumă proiecte cu impact de durată, ci valorizează beneficiile imediate. „Dezvoltarea profilului individului autonom în dauna celui colectivist (între 2015-2023) forțează toate instituțiile naționale construite dominant în logica individului colectivist la schimbare. De aici putem înțelege slăbiciunea și confuzia unora dintre instituțiile actuale ale țării, în toate domeniile, care sunt în faza destructurării vechilor practici colectiviste, dar care încă nu au asimilat pe scară largă noile practici ale indivizilor autonomi. 
CITEȘTE ȘI: 
România, țară cu profil colectivist. Daniel David: Unele instituții publice se laudă că sunt ca o familieSuntem așadar în fază de reconstrucție a instituțiilor și este important să le facem bine, înțelegând lumea în care trăim.  Între 2015-2023 România a devenit o cultură care se orientează tot mai mult pe legătura cu trecutul, care devine tot mai idealizat și normativ, iar în prezent favorizăm beneficiile care vin rapid și ușor, reducând rolul educației în succesul social pe termen lung și văzând provocările pe termen lung ca pericole, nu ca oportunități”, notează psihologul Daniel David în analiza sa cu privire la profilul psihocultural al României. 
„Rolul educației va trebui restabilit”După publicarea monografiei asupra psihologiei românilor în 2015, David a urmărit modul în care se realizează unele predicții făcute acolo și eventualele modificări în profilul psihocultural al țării.Folosind modelul psihologului olandez Geert Hofstede, David observă două schimbări majore în profilul psihocultural al României atât în ceea ce privește autonomia individului, cât și a orientării psihoculturale a românilor. Astfel, scorul de „autonomie a individului” a crescut, aspect ce semnifică schimbarea profilului psihocultural de la o societate colectivistă la una a indivizilor autonomi „Avem o schimbare cantitativă, care, deși nu duce (încă) la o schimbare calitativă majoră, forțează toate instituțiile naționale construite dominant în logica individului colectivist la schimbare. De aici putem înțelege slăbiciunea și confuzia unor instituții ale țării, în toate domeniile, care sunt în faza destructurării vechilor practici colectiviste, dar care încă nu au asimilat pe scară largă noile practici ale indivizilor autonomi. Suntem așadar în fază de reconstrucție a instituțiilor și este important să le facem bine, înțelegând lumea în care trăim.Scorul de „Orientare psihoculturală” a scăzut de la 52 la 36. Aceasta este atât o schimbare cantitativă, cât și una calitativă. Scorul de 52 arăta că România avea o tendință de a se orienta pe termen lung, și anume de a investi în educație în prezent (chiar cu unele sacrificii), pentru a face față bine provocărilor din prezent și viitor. Scorul de 36 arată că România a devenit o cultură care se orientează tot mai mult pe legătura cu trecutul, care devine tot mai idealizat și normativ, iar în prezent favorizăm beneficiile care vin rapid și ușor, reducând rolul educației în succesul social pe termen lung și văzând provocările pe termen lung ca pericole, nu ca oportunități. În unele segmente (ex. beneficiu obținut rapid și ușor) acesta este un fenomen natural asociat celui de tranziție spre emancipare, dar, odată emancipați (sau chiar în paralel cu acest proces), rolul educației va trebui restabilit, ca o modalitate a societății de a obține beneficii și de a face față provocărilor (și) pe termen lung”, arată Daniel David în studiul citat. Potrivit profesorului Daniel David, această schimbare psihoculturală este una majoră și va influența funcționarea și dezvoltarea instituțiilor românești.Analiza profesorului Daniel David poate fi consultată integral pe blogul autorului. Daniel David este profesor de științe cognitive clinice și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), autor al monografiei (Polirom, 2015) „Psihologia poporului român”. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link