Connect with us

Afaceri Cluj

Pârtie ca în Austria la Cluj! 50 km de trasee, telegondole și zăpadă 9 luni pe an!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul se pregătește pentru un proiect ambițios care ar putea transforma Vârful Vlădeasa într-una dintre cele mai mari atracții montane din România. Cu o investiție din fonduri europene, autoritățile vor să amenajeze un domeniu schiabil modern, comparabil cu cele din Austria.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat pentru Clujenii.ro că zona are un potențial uriaș, oferind zăpadă naturală aproape 9 luni pe an.

“La Vlădeasa se poate face un domeniu schiabil ca în Austria. Studiile arată că zona poate beneficia de zăpadă până în luna mai. Vorbim de un proiect amplu, cu 50 km de pârtii de schi, 12 instalații de cablu, 10 instalații de telescaun, două telegondole, plus un sistem modern de producere a zăpezii artificiale. Acest domeniu schiabil are toate șansele să devină un punct de atracție important și un proiect profitabil pentru județ,” a declarat Alin Tișe.

O nouă stațiune montană pentru Cluj

Domeniul schiabil va fi amplasat pe versantul estic al Munților Apuseni, la altitudini cuprinse între 1.100 și 1.700 de metri, având ca punct culminant Vârful Vlădeasa (1.836 m). În plus, există planuri pentru conectarea pârtiei cu alte stațiuni din zonă, precum Stâna de Vale și Arieșeni.

Noua stațiune va include:
50 km de pârtii de schi
12 instalații moderne de transport pe cablu
2 telegondole care vor lega pârtia de Rogojel și barajul Floroiu
Sistem de zăpadă artificială pentru siguranța sezonului de schi
Clădiri multifuncționale, stații de transport în comun, parcări și terase

Un proiect cu istoric dificil, dar cu mari promisiuni

Deși au mai existat încercări de dezvoltare a unei pârtii la Vlădeasa, acestea au fost blocate de probleme administrative. Primăria din Săcuieu a demarat în trecut un proiect similar, dar firma privată implicată nu și-a respectat angajamentele, lăsând în urmă doar câțiva stâlpi de teleschi.

Acum, cu sprijin european și o viziune clară, autoritățile sunt hotărâte să transforme Vlădeasa într-o destinație de top pentru sporturile de iarnă.

Vlădeasa, un pariu strategic pentru Cluj

Pârtia de la Vlădeasa este unul dintre proiectele majore asumate de Alin Tișe pentru mandatul său 2024 – 2028, alături de Spitalul Pediatric Monobloc din Borhanci și stația de descompunere a deșeurilor. Dacă proiectul va fi dus la bun sfârșit, Clujul ar putea avea propria stațiune montană, comparabilă cu marile resorturi europene.

Facebook Comments Box
Tetarom

Afaceri Cluj

ERA: o nouă comunitate urbană prinde contur în nordul Clujului

Dani Muresan

Published

on

În nordul Clujului, pe fosta platformă industrială Tehnofrig, prinde contur un proiect care își propune mai mult decât locuințe: o comunitate gândită pentru viața de zi cu zi.

Dezvoltat de Hexagon, pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 9, ERA face parte din conceptul „manifestul locuirii firești” – o abordare care pune accent pe echilibru, funcționalitate și sustenabilitate.

Proiectul este conceput ca un ansamblu complet, în care locuințele, spațiile verzi și facilitățile urbane se îmbină natural. Promenadele pietonale, grădinile comunitare, spațiile de relaxare, locurile de joacă, cafenelele și supermarketul sunt gândite pentru a susține un stil de viață activ și conectat.

În plus, comunitatea este completată de creșa și grădinița de stat „Micul Pinguin”, o clădire care depășește standardele nZEB de eficiență energetică.

Un element important îl reprezintă și serviciul de facility management integrat pe o perioadă de 10 ani. Pentru locuitori, acest lucru înseamnă întreținere constantă, administrare profesionistă și un nivel ridicat de confort, dar și păstrarea valorii proprietății în timp.

Poziționarea este un alt avantaj major. ERA se află în proximitatea centrului orașului și are acces rapid la rețeaua de transport urban, facilitând conexiunea cu principalele zone din Cluj-Napoca.

Dezvoltarea are loc etapizat. Primul corp de clădire, ERA Roots, este aproape de finalizare. În paralel, proiectul continuă cu ERA River – care oferă 10 ani de încălzire și răcire gratuite – și ERA Ray, ce aduce un stil arhitectural contemporan, cu influențe french chic.

Sustenabilitatea este una dintre componentele centrale ale proiectului. Sistemul energetic dezvoltat de Hexagon integrează energie geotermală, pompe de căldură, panouri fotovoltaice și centrală de cvartal, contribuind la reducerea consumului și la costuri predictibile pe termen lung.

Prin ERA, Hexagon contribuie la regenerarea unei foste zone industriale și la crearea unei comunități urbane moderne, în care locuirea, natura și infrastructura se întâlnesc într-un mod firesc.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Afaceri Cluj

INTERSPORT vine în RIVUS Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din România

Dani Muresan

Published

on

Proiectul mixed-use RIVUS Cluj-Napoca, dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe, continuă să atragă branduri internaționale și își consolidează componenta dedicată sportului și stilului de viață activ prin integrarea retailerului global INTERSPORT.

Magazinul va avea o suprafață de peste 1.000 mp și va fi conceput ca un spațiu modern, orientat către experiență, interacțiune și diversitate, reunind într-un singur loc o gamă extinsă de articole sportive și de lifestyle.

Oferta va acoperi multiple categorii — de la alergare, fitness și ciclism, până la sporturi de echipă, înot, drumeții sau activități recreative — și va include branduri internaționale consacrate precum Adidas, ASICS, Converse, Champion, Hoka, New Balance, Nike, Puma și Reebok, alături de mărcile proprii INTERSPORT.

Integrarea INTERSPORT vine în completarea viziunii RIVUS, proiect gândit ca un spațiu urban care aduce împreună funcțiuni, comunități și experiențe relevante pentru viața de zi cu zi.

Cu o investiție estimată la peste 550 de milioane de euro, RIVUS presupune reconversia unei foste platforme industriale de aproximativ 14 hectare într-o zonă complet nouă a orașului, situată la circa 15 minute de centrul Clujului.

Proiectul va include peste 52.000 mp de spații verzi, peste 400 de magazine, zone culturale, spații office, restaurante și concepte dedicate petrecerii timpului liber, conturând un ecosistem urban integrat.

Componenta dedicată sportului și activităților outdoor este una esențială în cadrul dezvoltării, RIVUS urmând să integreze infrastructură specifică, inclusiv piste de biciclete perimetrale, centre de activități și spații dedicate mișcării pentru toate categoriile de vârstă.

În plus, proiectul va oferi acces public direct la malul Someșului, printr-o grădină urbană de peste 52.000 mp, concepută ca un spațiu deschis și accesibil pentru comunitate.

Prin dimensiunea investiției și mixul de funcțiuni propus, RIVUS se conturează ca unul dintre cele mai importante proiecte de regenerare urbană din România, cu impact asupra modului în care această zonă a Clujului va evolua în anii următori.

Mai multe detalii despre proiect pot fi consultate pe site-ul oficial: www.rivus.ro, precum și pe paginile de social media dedicate: www.instagram.com/rivuscluj și www.facebook.com/rivuscluj.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Administratie

CJ Cluj ia în calcul subvenționarea zborurilor directe spre Budapesta, Viena și alte capitale europene

Alex Campian

Published

on

CJ Cluj analizează subvenționarea zborurilor directe din Cluj-Napoca spre capitale europene

Consiliul Județean Cluj analizează posibilitatea subvenționării unor rute aeriene directe din Cluj-Napoca către capitale europene, precum Budapesta sau Viena, în limitele permise de lege și de buget. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Cluj, Alin Tișe, care a subliniat importanța facilitării mobilității clujenilor și a conectării județului cu marile orașe europene precizeaza : stiridecluj.ro

Alin Tișe a declarat că administrația județeană poate sprijini financiar lansarea unor rute noi, dacă legislația permite acest lucru, însă dezvoltarea aeroportului depinde de capacitatea financiară existentă. Oficialul a precizat că își dorește o dezvoltare mai rapidă a rețelei de zboruri, dar aceasta trebuie corelată cu resursele disponibile.

Problemele legate de rentabilitatea rutelor nu sunt noi. În 2012, Wizz Air a renunțat la zborul Cluj–Budapesta înainte de lansare, iar Tarom a anulat cursa Cluj–Frankfurt. Ulterior, în martie 2025, Aeroexpress a suspendat temporar zborurile Cluj–Budapesta, invocând scăderea gradului de ocupare după eliminarea controalelor la frontiera Schengen.

În prezent, CJ Cluj caută soluții sustenabile pentru reluarea zborurilor directe, inclusiv prin subvenții legale sau parteneriate public-private. Autoritățile susțin că relansarea acestor rute ar contribui atât la creșterea mobilității clujenilor, cât și la dezvoltarea economică și turistică a județului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Afaceri Cluj

Premieră în Cluj-Napoca: Lanțul maghiar Simon’s Burger deschide primul restaurant în România

Alex Campian

Published

on

Lanțul maghiar de fast-food Simon’s Burger își va inaugura primul restaurant din România în primăvara acestui an, în centrul Cluj-Napoca, pe strada Eroilor. Această mișcare marchează intrarea oficială a brandului pe piața românească, după succesul rapid înregistrat în Ungaria și extinderea internațională în Slovacia, Austria și SUA, potrivit Economedia.ro

Primul restaurant din România va fi operat de doi antreprenori transilvăneni, Róbert Grümann și Csongor Oltean, după un acord rapid în urma lansării programului internațional de franciză Simon’s Burger. Lucrările de construcție vor începe în următoarele săptămâni, iar deschiderea este planificată pentru primăvară, data exactă depinzând de ritmul lucrărilor.

Simon’s Burger consideră Clujul drept un punct de testare pentru piața românească. Dacă unitatea va avea succes, lanțul plănuiește o expansiune rapidă pe întreg teritoriul României, urmărind un model similar cu cel implementat în Ungaria, unde lanțul a deschis 25 de unități în doar trei ani. Fondatorul Simon Tóth și directorul de franciză internațională Korvin Tibor subliniază că strategia se concentrează pe raport calitate-preț și standardizare operațională, nu pe prețuri ridicate.

Lanțul se bazează pe o filozofie clară: menținerea prețurilor constante și oferirea unui raport calitate-preț atractiv pentru un public larg, susținând în același timp o cifră de afaceri solidă. În 2023, Simon’s Burger a înregistrat vânzări de aproape un miliard de forinți, iar în 2024, cifra de afaceri a crescut la 5 miliarde de forinți, incluzând veniturile altor branduri precum Smashy Burger și Buddy’s Burger. Estimările pentru 2025 se situează între 8 și 9 miliarde de forinți.

CEO-ul operațiunilor din România, Oltean Csongor, declară că intrarea pe piața românească nu este un proiect experimental, ci face parte dintr-o strategie clară de creștere. Obiectivul este de a construi o rețea națională de 25 de restaurante în cinci ani, concentrându-se pe marile orașe și pe o expansiune controlată.

Simon Tóth subliniază că România reprezintă o piață strategică, iar colaborarea se face cu parteneri care construiesc sisteme pe termen lung. Korvin Tibor menționează că unitatea din Cluj va fi un punct de referință operațional, analizând comportamentul consumatorilor români, sensibilitatea la preț și structura costurilor într-o piață QSR competitivă.

Deschiderea Simon’s Burger în Cluj-Napoca marchează astfel un prim pas important al brandului în România și poate reprezenta începutul unei expansiuni rapide, dar disciplinate, în țară.

Simon’s Burger deschide pe strada Eroilor Cluj Napoca

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Afaceri Cluj

Clădirea din cărămidă roșie din Piața 1 Mai, reactivată printr-un amplu proces de consolidare și reconversie urbană

Alex Campian

Published

on

Una dintre cele mai recognoscibile clădiri industriale din Cluj-Napoca, imobilul administrativ cu fațadă din cărămidă roșie de pe fosta platformă Carbochim, traversează o nouă etapă de viață. Prin lucrările complexe de reabilitare și consolidare aflate în desfășurare, construcția este pregătită pentru integrarea în proiectul mixed-use RIVUS, un demers de reconversie urbană care îmbină patrimoniul industrial cu cerințele actuale de funcționalitate, siguranță și sustenabilitate.

Clădirea, construită între anii 1949 și 1952, are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați, desfășurată pe patru niveluri. De-a lungul deceniilor, aceasta a devenit un reper vizual al zonei și un simbol al etapei de industrializare a orașului, păstrându-și identitatea prin fațada distinctivă din cărămidă roșie. Valoarea sa ambientală și istorică a stat la baza deciziei de conservare și reintroducere a imobilului într-un circuit urban contemporan.

Înainte de începerea intervențiilor, clădirea prezenta o structură specifică perioadei postbelice: zidărie portantă, grinzi masive și o compartimentare rigidă, organizată simetric de-a lungul unui coridor central. Starea avansată de degradare, acumulată în timp, a impus o abordare tehnică aprofundată. Procesul de reabilitare a fost precedat de studii istorice, arhitecturale și de rezistență structurală, realizate cu ajutorul scanărilor 3D și al probelor de materiale, pentru a evalua comportamentul clădirii și potențialul de conservare a elementelor originale.

Expertizele tehnice au încadrat imobilul în categoria clădirilor cu risc seismic, atât din cauza vechimii de peste 75 de ani, cât și a soluțiilor constructive utilizate la momentul edificării. În acest context, soluția adoptată a presupus refacerea integrală a structurii interioare, concomitent cu păstrarea și restaurarea fațadelor originale, considerate esențiale pentru identitatea vizuală a clădirii și a întregului sit industrial.

Intervenția a fost realizată etapizat, câte o treime din clădire fiind reconfigurată succesiv, pentru a asigura stabilitatea pereților exteriori. Aceștia au fost consolidați prin torcretare, o tehnică modernă de aplicare a betonului în straturi controlate, care permite creșterea capacității portante fără a altera aspectul arhitectural. În interior, structura a fost reconstruită complet, respectând regimul de înălțime și proporțiile geometrice originale, dar adaptată cerințelor actuale de siguranță și funcționalitate.

Un element important al reconfigurării îl reprezintă introducerea unor deschideri care permit pătrunderea luminii naturale în spațiile interioare, o îmbunătățire semnificativă față de configurația inițială, caracterizată de spații închise. Casa scării a fost modernizată integral și dotată cu lift, iar acoperișul tip șarpantă, realizat inițial din lemn, a fost înlocuit cu o structură metalică, concepută pentru durabilitate și performanță pe termen lung.

Reabilitarea clădirii din cărămidă roșie a avut la bază și un principiu clar de sustenabilitate: recuperarea și reutilizarea materialelor originale. Cărămida inițială a fost demontată, curățată și refolosită în restaurarea fațadelor, păstrând astfel autenticitatea vizuală a construcției. Această abordare continuă, simbolic, istoria clădirii, întrucât și la momentul construirii sale, materialele proveneau parțial din clădiri afectate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o practică frecventă în epoca respectivă.

Dimensiunea tehnică a intervenției este susținută de cifre relevante: aproximativ 840 de metri pătrați de fațadă din cărămidă au fost recondiționați, echivalentul a circa 67.000 de cărămizi, iar pentru consolidare au fost utilizați peste 1.300 de metri cubi de beton și aproape 100 de tone de armătură. Lucrările de igienizare, demolare controlată, consolidare și refacere structurală s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 24 de luni, doar procesul de restaurare a rosturilor de cărămidă întinzându-se pe o perioadă de circa șase luni.

După finalizare, clădirea administrativă va găzdui spații mixte de birouri și servicii, contribuind la activarea urbană a zonei și la integrarea patrimoniului industrial într-un context contemporan. Această intervenție este parte integrantă a proiectului RIVUS, care va transforma 14 hectare de platformă industrială subutilizată într-un nou pol urban, cu funcțiuni diverse.

Proiectul prevede dezvoltarea celei mai mari suprafețe de retail din România, alături de spații culturale, restaurante, cafenele, birouri premium certificate green și zone verzi extinse. Noul parc urban, spațiile de relaxare și grădina japoneză amplasată pe acoperiș completează o viziune de dezvoltare care pune accent pe calitatea vieții, sustenabilitate și respect față de identitatea locului.

Prin reconversia clădirii din cărămidă roșie și a altor structuri industriale valoroase, proiectul RIVUS demonstrează că patrimoniul poate deveni un catalizator al regenerării urbane, oferind orașului nu doar spații moderne, ci și o continuitate vizibilă între trecutul industrial și viitorul Clujului.

Info&media : www.rivus.ro, www.facebook.com/rivuscluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era