42 de ani de la primul zbor internațional al avionului ROMBAC 1-11 – Ce s-a întâmplat cu aeronavele românești?

Pe 23 martie 1983, România intra în istorie cu primul său avion de pasageri produs local, ROMBAC 1-11. Cu un zbor inaugural pe ruta București – Londra, această aeronavă reprezenta o realizare tehnologică de excepție pentru industria aviatică românească.

ROMBAC 1-11 era echipat cu două turboreactoare Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW, fiecare cu o forță de împingere de aproximativ 6.000 kgf. Avea o capacitate de 119 pasageri, atingea o viteză de croazieră de 870 km/h și avea o autonomie de 3.500 de kilometri.

Întreprinderea de Avioane București, actuala Romaero Băneasa, a construit 9 astfel de avioane (plus două neterminate), România fiind singura țară comunistă din Europa, în afară de URSS, care a reușit să producă un avion comercial cu reacție. Toate aeronavele ROMBAC au fost inițial cumpărate de Tarom și Romavia, iar mai târziu unele au fost operate și de alte companii aeriene din Asia și Africa.

Deși proiectul inițial prevedea fabricarea a 80 de avioane, planurile nu au fost niciodată finalizate. Opt dintre aparatele ROMBAC 1-11 au fost vândute de TAROM către alte companii aeriene, iar în 2010 încă două avioane românești operau curse charter pentru turiști în Egipt.

Astăzi, nu există o statistică clară despre ce s-a întâmplat cu aceste aeronave, însă un lucru este cert: niciun ROMBAC 1-11 nu a fost implicat vreodată într-un accident aviatic soldat cu victime.

Deși proiectul ROMBAC a fost abandonat, acest avion rămâne un simbol al ambiției României de a se afirma în industria aviatică mondială.

Astronauții NASA, de nerecunoscut după 9 luni în spațiu! Ce efecte uluitoare are gravitația zero asupra corpului uman?

După o misiune de nouă luni pe Stația Spațială Internațională (ISS), astronauții NASA Barry “Butch” Wilmore și Sunita “Suni” Williams s-au întors pe Pământ, dar imaginile cu ei după aterizare au șocat lumea. Întoarcerea lor a avut loc marți, 18 martie, la bordul capsulei SpaceX Dragon, care a amerizat în Golful Mexic, lângă Tallahassee, Florida.

Însă, în loc să coboare triumfători, cei doi astronauți au fost scoși pe targă, incapabili să meargă, semn al transformărilor extreme prin care a trecut corpul lor în lipsa gravitației.

Cum afectează spațiul corpul uman?

Pe lângă faptul că acum respiră din nou oxigen direct din atmosferă, Wilmore și Williams resimt pentru prima dată după 9 luni efectele gravitației asupra oaselor și mușchilor lor. Specialiștii NASA avertizează că astfel de misiuni prelungite pot avea efecte severe asupra sănătății astronauților.

Printre cele mai comune probleme se numără:

• Pierderea masei musculare și osoase – deși astronauții urmează un regim strict de exerciții fizice pe ISS, lipsa gravitației face ca mușchii și oasele să se deterioreze. Acest fenomen explică de ce Williams și Wilmore nu au putut merge imediat după aterizare.
• Sindromul neuro-ocular asociat zborului spațial (SANS) – lichidele se acumulează în zona capului, punând presiune pe nervii optici și provocând vedere încețoșată sau umflarea feței.
• „Picioare de pui” și „picioare de bebeluș” – un fenomen cauzat de redistribuirea fluidelor corporale, care duce la atrofia membrelor inferioare.
• Risc crescut de cancer – expunerea la radiațiile cosmice fără protecția atmosferei Pământului poate duce la mutații celulare periculoase.
• Probleme cognitive – lipsa unui ciclu normal zi-noapte, stresul și schimbările de presiune în creier pot afecta gândirea și memoria astronauților.

  

Recuperarea va dura luni de zile

Deși NASA asigură că majoritatea astronauților revin la condiția fizică normală în aproximativ 45 de zile, în unele cazuri recuperarea poate dura luni sau chiar ani.

Astronautul britanic Tim Peake, care a petrecut șase luni pe ISS, a declarat că revenirea pe Pământ a fost mult mai dificilă decât zborul în spațiu:
“Pentru primele două zile, m-am simțit îngrozitor. Tot corpul meu încerca să se adapteze la gravitație, eram amețit și aveam greață. Sunt sigur că și Butch și Suni trec prin același lucru acum.”

În timp ce Wilmore și Williams sunt supuși unor teste medicale la Centrul Spațial Johnson din Houston, comunitatea științifică urmărește cu atenție recuperarea lor. Experiența lor oferă indicii esențiale pentru viitoarele misiuni spațiale de lungă durată, inclusiv planurile NASA de a trimite echipaje pe Marte.

Până atunci, imaginile cu astronauții slăbiți și dezorientați ne amintesc că, deși explorarea spațiului este fascinantă, corpul uman încă nu este pe deplin pregătit pentru o viață în afara Pământului.

Cercetătorii din Cluj analizează cum adoptăm Inteligența Artificială: etică vs. influența socială

O echipă de cercetători de la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea din Edinburgh, a analizat procesul prin care utilizatorii adoptă tehnologiile emergente, cu un accent deosebit pe Inteligența Artificială Generativă (GenAI). Studiul oferă o perspectivă inedită asupra modului în care percepția publică influențează viteza de adoptare a noilor tehnologii și pune sub semnul întrebării impactul real al preocupărilor etice în această ecuație.

Ce determină adoptarea AI-ului? Nu etica, ci familiaritatea!

Contrar așteptărilor, cercetătorii au descoperit că utilizatorii nu iau în considerare, în mod semnificativ, aspectele etice atunci când decid să folosească GenAI. În schimb, decizia este influențată puternic de familiaritatea cu tehnologia și de reacțiile celor din jur. Cu alte cuvinte, dacă un prieten sau o comunitate o folosește și o recomandă, utilizatorii sunt mai predispuși să o adopte, indiferent de dilemele morale sau legale pe care le implică.

„Adoptarea unei inovații tehnologice nu depinde doar de beneficiile practice pe care le oferă, ci și de compatibilitatea sa cu valorile și normele sociale ale utilizatorilor”, explică autorii studiului. Această concluzie sugerează că etica devine un factor de influență abia într-un stadiu mai avansat al evoluției tehnologice.

Inteligența Artificială și efectul turmei

Un alt rezultat surprinzător al studiului este faptul că incertitudinea asociată noilor tehnologii nu descurajează utilizatorii, ci dimpotrivă, poate accelera adoptarea. Atunci când nu sunt siguri de impactul unei tehnologii, oamenii tind să se bazeze pe reacțiile celorlalți. Astfel, pe măsură ce GenAI devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, utilizatorii o vor accepta fără a pune prea multe întrebări.

Ce urmează pentru AI în Cluj și România?

Studiul deschide noi perspective asupra modului în care tehnologiile emergente sunt integrate în societate. Într-un oraș precum Cluj-Napoca, un hub tehnologic în plină expansiune, aceste descoperiri pot influența strategiile companiilor IT și ale instituțiilor academice în ceea ce privește dezvoltarea și promovarea Inteligenței Artificiale.

Pe măsură ce GenAI devine din ce în ce mai prezentă în diverse industrii, rămâne de văzut dacă preocupările legate de etică și reglementare vor cântări mai mult în viitorul apropiat sau dacă utilizatorii vor continua să adopte tehnologia, ghidați de tendințele sociale.