Conform indexului T.R.A.I., realizat de Storia, platforma de anunțuri imobiliare lansată de OLX, Brașov, Oradea și Cluj-Napoca sunt orașele din România unde locuitorii se simt cel mai în siguranță. Dintre cele mai sigure zece cartiere din țară, șapte sunt situate în Cluj-Napoca. Orașele care au primit un scor mai redus în privința siguranței sunt Tulcea, Ploiești și Brăila. Indexul, accesibil pe trai.storia.ro, adună date obiective de la Google Traffic, Google Places, Airly și Storia, precum și date subiective de la locuitorii din cartierele incluse pe platformă.

Dintre cele mai sigure zece cartiere din țară, șapte sunt situate în Cluj-Napoca. Cartierul Andrei Mureșanu este considerat foarte sigur (scor 92,9), urmat de Orizont din Buzău (91,7) și cartierele Grigorescu (91,3) și Europa (91,3) din Cluj-Napoca. Alte cartiere percepute ca foarte sigure sunt Gruia (90,7) și Colonia Borhanci (90,4) din Cluj-Napoca, urmate de cartierul Scriitorilor din Brașov (90,4), Zorilor (90,3) și Bună-Ziua (90,3) din Cluj-Napoca și Valea Cetății din Brașov (90,2).

„Pentru a completa datele obiective furnizate de T.R.A.I., am dorit să aflăm și părerea locuitorilor cu privire la alți indicatori importanți, precum percepția lor asupra siguranței. Orașe precum Brașov, Oradea, Cluj-Napoca și Sibiu au obținut scoruri foarte ridicate în ceea ce privește nivelul siguranței, Cluj-Napoca remarcându-se cu șapte cartiere incluse în top 10. Conform datelor analizate, chiar și orașele cu scoruri mai scăzute au obținut peste 60 de puncte (dintr-un punctaj maxim de 100), indicând astfel că sunt, totuși, orașe destul de sigure. Un alt aspect interesant care a reieșit din datele noastre este că persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani se simt, în general, mai în siguranță (scoruri de peste 78), în timp ce persoanele de peste 65 de ani au prezentat, în medie, un scor puțin mai redus (74,7)”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Cartierele care au obținut scoruri mai scăzute în ceea ce privește percepția siguranței sunt Gara de Nord din București (scor 52,8), cartierul Vest din Tulcea (53,3) și Hotvon din Baia Mare (54,2). Alte cartiere cu scoruri mai reduse includ Bulevardul București din Ploiești (55,9), CET din Constanța (56,1), Transilvaniei din Buzău (56,7), Mihai Bravu din Ploiești (57,3), cartierul Palas din Constanța (57,4) și Ferentari din București (58,1).

Deputatul Sabin Sărmaș a provocat un val de indignare și tensiuni între generații printr-o declarație controversată adresată vârstnicilor din Cluj-Napoca. Într-o postare pe o rețea socială, ulterior ștearsă, Sărmaș a descris persoanele în vârstă din Cluj ca fiind “oi“, afirmând că “Bătrânii sunt oi, votează cu Boc pentru că sunt înțepeniți în proiect“.

Acest incident ridică semne de întrebare asupra maturității și capacității de înțelegere a deputatului privind importanța și contribuția vârstnicilor la bunul mers al societății. Comentariile sale jignitoare nu doar că au provocat furie, dar au și evidențiat o lipsă de considerație față de cei care au contribuit semnificativ la dezvoltarea României.

Declarațiile lui Sărmaș contravin spiritului de unitate între generații care a caracterizat Cluj-Napoca în ultimele două decenii. Orașul a fost un model de toleranță și incluziune, unde fiecare cetățean, fie tânăr, fie vârstnic, a avut un loc și a fost respectat.

Reacțiile negative nu au întârziat să apară. Cetățenii și liderii locali au criticat dur afirmațiile deputatului, subliniind importanța unirii generațiilor și a respectului reciproc. „Cheia este unirea generațiilor, avem nevoie ca toate generațiile să se înțeleagă între ele, trebuie să unim oamenii, nu să-i învrăjbim între ei”, au declarat reprezentanți ai comunității clujene.

Rămâne de văzut cum va evolua cariera politică a lui Sabin Sărmaș după acest incident prin care a pierdut total încrederea vârstnicilor. O întrebare care rămâne pe buzele multora este cum se vor simți Sărmaș și propria sa familie la vârsta senectuții, dacă vor fi tratați cu același dispreț. Zecile de mii de vârstnici ai Clujului, inclusiv bunicii deputatului, merită un respect deosebit și o atitudine demnă din partea tuturor, mai ales a celor aleși să îi reprezinte.

Comuna Jucu își propune să dezvolte o stațiune balneo-climaterică pentru a capitaliza pe existența lacurilor cu apă sărată din zonă. Sarea este o resursă prezentă pe traseul Cluj-Napoca – Apahida – Cojocna – Jucu, iar lacurile din această regiune se remarcă prin apa lor extrem de sărată și beneficiile pentru sănătate asociate acestui tip de apă.

Primarul Dorel Pojar a anunțat cu entuziasm planurile comunei într-un interviu acordat Ziua Live: “Vrem să facem în Jucu o stațiune balneo-climaterică, deoarece am reușit să intrăm ca și comună în categoria de comună turistică de interes local, în baza unor prospecțiuni și dosare depuse. Avem niște lacuri sărate și în baza acestora am primit titulatura de comună turistică de interes local. Așteptăm fonduri să facem stațiunea balneo-climaterică.”

Cu toate acestea, realizarea acestui proiect necesită investiții semnificative. Comuna Jucu depinde de surse externe de finanțare, fie din fonduri europene, fie de la Guvern. Bugetul local este deja direcționat către dezvoltarea infrastructurii rutiere, proiecte de apă și canalizare sau deschiderea unor parcuri pe malul Someșului.

Clujul, în ansamblul său, ar beneficia de o astfel de stațiune, mai ales în contextul în care Băile Someșeni sunt în paragină, iar în Cluj-Napoca nu există un aquapark funcțional. Această lipsă obligă oamenii să se îndrepte spre alte destinații, cum ar fi județele vecine, Turda sau Dej, pentru a beneficia de facilități similare.