Potrivit Profit.ro, Nova Power&Gas a demarat lucrările pentru construirea la Florești, județul Cluj, a celei mai mari baterii energetice din România — o instalație cu putere de 200 MW și capacitate de 400 MWh, menită să dubleze capacitatea națională de stocare a energiei. Această investiție marchează un moment important pentru Cluj și pentru întreaga rețea energetică românească: zona devine un punct strategic de infrastructură energetică, consolidându-i rolul de hub al tranziției către surse regenerabile și spre un sistem energetic mai flexibil și mai sigur.

Bateria va contribui la echilibrarea rețelei, permițând stocarea surplusului de energie în perioade de producție intensă (de exemplu, de la eolian sau solar) și furnizarea ei în momentele de cerere crescută. Astfel, investitorii speră să reducă dependența de centrale de vârf — cu emisii mari — și să sprijine tranziția verde. În plus, prin concentrarea acestui proiect la Cluj, regiunea ar putea atrage alte investiții conexe: dezvoltări în infrastructură, tehnologii energetice și servicii auxiliare, ceea ce ar aduce beneficii economice, de mediu și de locuri de muncă locale.

Pe termen mediu și lung, planurile Nova Power&Gas includ nu doar finalizarea acestei baterii, ci și construirea de noi centrale și instalații de stocare — ceea ce face din Cluj un actor-cheie al viitoarei strategii energetice românești.

Investiție record în vestul țării: compania finlandeză Nokian Tyres ridică la Oradea cea mai mare fabrică a sa din lume, un proiect evaluat la aproximativ 650 de milioane de euro. Este una dintre cele mai mari investiții străine directe realizate în România în ultimii ani, scrie economica.net.

Uzina, construită pe o suprafață de 54 de hectare, are deja în jur de 530 de angajați, majoritatea din județul Bihor, iar planurile de dezvoltare sunt accelerate. Producția va continua să crească treptat până când unitatea va atinge capacitatea maximă de 6 milioane de anvelope anual, obiectiv prognozat pentru finalul anului 2027.

Pe lângă linia de producție, la Oradea funcționează și un centru modern de depozitare și distribuție, dedicat piețelor din Europa Centrală și Europa de Sud—un avantaj strategic pentru compania finlandeză într-un moment în care lanțurile logistice globale sunt în continuă transformare.

Deși Nokian deține fabrici și în Finlanda, și în Statele Unite, noua unitate din România este proiectată să devină cea mai mare fabrică a grupului, urmând să producă aproape 40% din volumul global al companiei.

„Fabrica noastră din România reprezintă una dintre cele mai strategice investiții pe care Nokian Tyres le-a făcut în ultimii 20 de ani. Aceasta combină tehnologii de ultimă generație, colegi extrem de calificați și operațiuni sustenabile. Ne așteptăm ca această unitate să asigure în curând peste 80% din vânzările noastre pe piața europeană și, până în 2028, să devină cea mai mare fabrică a noastră”, a declarat Paolo Pompei, Președinte și CEO Nokian Tyres.

Fabrica din SUA, inaugurată în 2020, va asigura până în 2027 aproximativ un sfert din producția globală de anvelope pentru autoturisme. Totuși, avantajele logistice, forța de muncă locală și investițiile în tehnologie fac ca România să devină centrul principal al operațiunilor europene Nokian în anii următori.

Prima anvelopa Nokian fabricata in Romania

sursa poza: oradeaindirect.ro

În inima Clujului, trecutul și viitorul se întâlnesc într-un proiect de arhitectură unic în România. Noua clădire a Institutului de Cercetare în Inteligență Artificială din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca a fost proiectată într-o formă atipică – „îndoită” tridimensional – pentru a proteja o construcție veche din curtea campusului, la care universitatea a ales să nu renunțe.

De la distanță, șantierul pare unul obișnuit, dar privit mai atent, dezvăluie o adevărată lecție de conviețuire între vechi și nou. Distanța dintre cele două imobile este de doar câțiva metri, astfel că arhitecții au fost nevoiți să exploateze fiecare centimetru de teren disponibil. Primele cinci etaje ale fațadei au fost retrase progresiv, astfel încât lumina naturală să ajungă în laboratoarele clădirii vechi, iar spațiul dintre construcții să rămână accesibil.

„Clădirea are o valoare istorică și o însemnătate aparte pentru noi. Nu am dorit ca noul să distrugă vechiul, ci să coexiste armonios. Am căutat o soluție care să împletească identitatea istorică cu nevoile de cercetare modernă”, explică Oana Cifu, purtător de cuvânt al Universității Tehnice din Cluj.

Pentru constructori, proiectul a reprezentat o adevărată provocare.

„Nu am mai întâlnit o astfel de situație. Fațada curbată pe două direcții și peretele cortină au fost provocări tehnice speciale pentru echipele de execuție”, a declarat Kadar Gyorgy, managerul de proiect.

Specialiștii în arhitectură și urbanism consideră că astfel de soluții vor deveni tot mai frecvente, pe măsură ce principiile sustenabilității câștigă teren.

„Tendința actuală este să nu demolezi decât dacă este absolut necesar. Noua clădire face o adevărată reverență celei vechi, o îmbrățișează și creează o punte între trecut și viitor”, afirmă Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism.

Lucrările la Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială au început în 2023 și urmează să fie finalizate anul viitor. Noul imobil va avea o suprafață de 13.000 de metri pătrați, va găzdui 30 de laboratoare, 15 săli de suport și săli de conferințe ultramoderne, dotate cu echipamente de ultimă generație.

Investiția totală se ridică la 20 de milioane de euro, finanțată integral din bugetul Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

(info,foto&video): observatornews