România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

42 de ani de la primul zbor internațional al avionului ROMBAC 1-11 – Ce s-a întâmplat cu aeronavele românești?

Pe 23 martie 1983, România intra în istorie cu primul său avion de pasageri produs local, ROMBAC 1-11. Cu un zbor inaugural pe ruta București – Londra, această aeronavă reprezenta o realizare tehnologică de excepție pentru industria aviatică românească.

ROMBAC 1-11 era echipat cu două turboreactoare Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW, fiecare cu o forță de împingere de aproximativ 6.000 kgf. Avea o capacitate de 119 pasageri, atingea o viteză de croazieră de 870 km/h și avea o autonomie de 3.500 de kilometri.

Întreprinderea de Avioane București, actuala Romaero Băneasa, a construit 9 astfel de avioane (plus două neterminate), România fiind singura țară comunistă din Europa, în afară de URSS, care a reușit să producă un avion comercial cu reacție. Toate aeronavele ROMBAC au fost inițial cumpărate de Tarom și Romavia, iar mai târziu unele au fost operate și de alte companii aeriene din Asia și Africa.

Deși proiectul inițial prevedea fabricarea a 80 de avioane, planurile nu au fost niciodată finalizate. Opt dintre aparatele ROMBAC 1-11 au fost vândute de TAROM către alte companii aeriene, iar în 2010 încă două avioane românești operau curse charter pentru turiști în Egipt.

Astăzi, nu există o statistică clară despre ce s-a întâmplat cu aceste aeronave, însă un lucru este cert: niciun ROMBAC 1-11 nu a fost implicat vreodată într-un accident aviatic soldat cu victime.

Deși proiectul ROMBAC a fost abandonat, acest avion rămâne un simbol al ambiției României de a se afirma în industria aviatică mondială.

Astronauții NASA, de nerecunoscut după 9 luni în spațiu! Ce efecte uluitoare are gravitația zero asupra corpului uman?

După o misiune de nouă luni pe Stația Spațială Internațională (ISS), astronauții NASA Barry “Butch” Wilmore și Sunita “Suni” Williams s-au întors pe Pământ, dar imaginile cu ei după aterizare au șocat lumea. Întoarcerea lor a avut loc marți, 18 martie, la bordul capsulei SpaceX Dragon, care a amerizat în Golful Mexic, lângă Tallahassee, Florida.

Însă, în loc să coboare triumfători, cei doi astronauți au fost scoși pe targă, incapabili să meargă, semn al transformărilor extreme prin care a trecut corpul lor în lipsa gravitației.

Cum afectează spațiul corpul uman?

Pe lângă faptul că acum respiră din nou oxigen direct din atmosferă, Wilmore și Williams resimt pentru prima dată după 9 luni efectele gravitației asupra oaselor și mușchilor lor. Specialiștii NASA avertizează că astfel de misiuni prelungite pot avea efecte severe asupra sănătății astronauților.

Printre cele mai comune probleme se numără:

• Pierderea masei musculare și osoase – deși astronauții urmează un regim strict de exerciții fizice pe ISS, lipsa gravitației face ca mușchii și oasele să se deterioreze. Acest fenomen explică de ce Williams și Wilmore nu au putut merge imediat după aterizare.
• Sindromul neuro-ocular asociat zborului spațial (SANS) – lichidele se acumulează în zona capului, punând presiune pe nervii optici și provocând vedere încețoșată sau umflarea feței.
• „Picioare de pui” și „picioare de bebeluș” – un fenomen cauzat de redistribuirea fluidelor corporale, care duce la atrofia membrelor inferioare.
• Risc crescut de cancer – expunerea la radiațiile cosmice fără protecția atmosferei Pământului poate duce la mutații celulare periculoase.
• Probleme cognitive – lipsa unui ciclu normal zi-noapte, stresul și schimbările de presiune în creier pot afecta gândirea și memoria astronauților.

  

Recuperarea va dura luni de zile

Deși NASA asigură că majoritatea astronauților revin la condiția fizică normală în aproximativ 45 de zile, în unele cazuri recuperarea poate dura luni sau chiar ani.

Astronautul britanic Tim Peake, care a petrecut șase luni pe ISS, a declarat că revenirea pe Pământ a fost mult mai dificilă decât zborul în spațiu:
“Pentru primele două zile, m-am simțit îngrozitor. Tot corpul meu încerca să se adapteze la gravitație, eram amețit și aveam greață. Sunt sigur că și Butch și Suni trec prin același lucru acum.”

În timp ce Wilmore și Williams sunt supuși unor teste medicale la Centrul Spațial Johnson din Houston, comunitatea științifică urmărește cu atenție recuperarea lor. Experiența lor oferă indicii esențiale pentru viitoarele misiuni spațiale de lungă durată, inclusiv planurile NASA de a trimite echipaje pe Marte.

Până atunci, imaginile cu astronauții slăbiți și dezorientați ne amintesc că, deși explorarea spațiului este fascinantă, corpul uman încă nu este pe deplin pregătit pentru o viață în afara Pământului.