Connect with us

Prin Oras

Boc și Tarcea au anunțat finanțări nerambursabile de 4,5 milioane de euro pentru proiecte culturale și sportive. Clujenii au însă alte priorități: „#FărăPomană, dacă sunteți de dreapta”

Alex Campian

Published

on

Boc și Tarcea au anunțat finanțări nerambursabile de 4,5 milioane de euro pentru proiecte culturale și sportive. Clujenii au însă alte priorități: „#FărăPomană, dacă sunteți de dreapta”

În cursul zilei de ieri, edilii liberali ai orașului au anunțat, pe paginile lor de promovare administrativ-electorală de pe Facebook, acordarea de finanțări nerambursabile în valoare de 4,5 milioane de euro pentru susținerea acțiunilor culturale și sportive din municipiu în anul 2022.Primarul Emil Boc a explicat inițiativa enunțând truisme greu de lecturat, fiindcă, cel mult la jumătatea textului, te ia somnul:„Bugetul alocat pentru această sesiune este de 11.250.000 lei pentru proiecte culturale (dintre care 500.000 de lei pentru proiecte cu caracter social) și 10.450.000 lei pentru proiectele structurilor sportive.Printre criteriile de selecție pentru proiectele culturale se numără: încurajarea creaţiei artistice şi a producţiilor culturale inovatoare, interdisciplinare, participative, a celor care contribuie la dezvoltarea socială şi urbană; sprijinirea dezvoltării sectorului cultural clujean; dezvoltarea sinergiilor între domeniul cultural şi alte domenii ale vieţii publice clujene – educaţie, cercetare, coeziune socială etc; promovarea dialogului intercultural şi punerea în valoare a diversităţii etnoculturale; încurajarea iniţiativelor experimentale, inovatoare, originale; păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului, a valorilor culturale tradiţionale; încurajarea schimburilor culturale, a coproducțiilor, creşterea mobilităţii creatorilor şi a produselor culturale; dezvoltarea cooperării locale, regionale, naţionale şi internaţionale; dezvoltarea publicului şi creşterea accesului la actul de cultură, sprijinirea educaţiei culturale pe întreg parcursul vieţii; dezvoltarea cercetării în domeniul cultural şi în domeniile de intersecţie dintre cultură şi alte domenii, elaborarea de studii, rapoarte şi strategii în domeniul cultural; creşterea vizibilităţii şi notorietăţii municipiului Cluj-Napoca şi a scenei culturale clujene; sprijinirea tinerelor talente, creşterea expertizei şi profesionalismului sectorului cultural, sprijinirea dezvoltării organizaţionale a operatorilor culturali clujeni.În domeniul cultural vor fi finanțate următoarele tipuri de proiecte: proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca; proiecte de tineret; proiecte culturale regionale; proiecte culturale locale; proiecte în cadrul „UNESCO City of Film”; proiecte în cadrul „European Year of Youth”; proiecte cu caracter social.La capitolul sport vor fi finanțate activitățile/acțiunile care se încadrează în programele „Promovarea sportului de performanță” și „Sportul pentru toți”.Finanţarea asigurată de Primăria și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca poate fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului. (…)În anul 2021, un număr de 120 de proiecte culturale şi de tineret au beneficiat de sprijin în valoare de 10 milioane de lei (cu 10% mai mult ca în 2020). De asemenea, 44 de structuri sportive au beneficiat de finanţări nerambursabile din partea Primăriei în valoare de peste 9,8 milioane de lei (cu 10% mai mult ca în 2020)”, a scris primarul Emil Boc, pe pagina sa de Facebook.Acțiunile culturale și sportive susținute de Primăria Cluj-Napoca au, de cele mai multe ori, efecte concrete doar de PR. Ele pun umărul (vaccinat sau nu) la crearea brandului festivaliero-culturalo-sportiv al orașului, brand de care edilii liberali se lipesc ca marca de scrisoare (electorală).În timp ce Primăria sprijină „proiecte culturale” cu milioane de euro din bugetul local, adevărata cultură e ruptă-n cur: Filarmonica nu are un sediu propriu, în sala Operei/Teatrului Național, spectatorii se așază pe aceleași scaune pe care se așezau și bunicii lor, galeriile de artă sunt puține și deloc promovate ș.a.m.d.Clujul investește în special în șușanele culturale, fiindcă acestea dau senzația efervescenței (pseudo)culturale, aduc voturi și consumatori de chirii și de apartamente „pentru investiție” în Cluj.Clujenii însă au alte priorități, după cum reiese din comentariile pe care le-au scris sub postarea primarului Boc și sub cea a viceprimarului Dan Tarcea:„Stațiile de autobuz din cartiere arată mizerabil, cu geamuri sparte, mizerabile, au doar sigiliile Primăriei pe ele pentru că au fost construite ilegal și așa au funcționat din 1990, dar trebuie să acționați și să le licitați altor persoane. Este un vad la care firmele ar licita locurile respective. Vă invit să faceți un tur al acestor stații, să vedeți dacă vă fac cinste Primăriei și dvs. ca Primar al Clujului! (capăt Mănăștur, capăt Grigorescu, capăt Zorilor, capăt IRA, zona IEIA Zorilor, Mănăștur – Big, Gară – poarta de intrare în CLUJ) Au fost închise de când ați intrat în noua legislatură… faceți ceva cu ele!”, i-a transmis Pirje Marcel primarului Boc.„Nimeni nu spune, au și astea importanța lor, dar care sunt prioritățile oamenilor oare??? Dar ale unui stat? Aici e buba, să știi să le îmbini cu mult discernământ și conștiință a unui lucru bine făcut și bun! Învățământul și sănătatea sunt primordiale, fără nu poate fi altceva bun”, a scris Sorin Pestean sub postarea lui Dan Tarcea.„Dar de ce alocați atâția bani ca pomană? ONG-urile să se finanțeze singure și să umble după sponsorizări de la societăți comerciale… Sau nu mai sunteți de dreapta și sunteți socialiști?!”, a întrebat Cazimir Formanek.„Cazimir Formanek, noi nu finanțăm ONG-urile, ci cofinanțăm evenimentele generate de acestea. O facem într-un mod colaborativ, prin care sa stimulăm crearea câtor mai multe evenimente, în care să se regăsească fiecare clujean”, a răspuns viceprimarul Tarcea, care a primit apoi replica:„Dar de ce să nu se regăsească în sănătate, transport public, infrastructură sau chiar clădiri de patrimoniu… și așa s-au retrocedat și s-ar putea cumpăra înapoi aceste cladiri, în loc să fie scos chiar și muzeul în stradă…Lăsați ONG-urile să caute singure surse de finanțare pentru evenimentele lor… de la societăți comerciale, de exemplu… #FărăPomană, dacă sunteți de dreapta…Vă întreb din nou… luați modelul lui Drania?!”

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom