Connect with us

Prin Oras

Subfinanțarea «României educate» în țara profesorului-președinte în care învățământul „constituie prioritate națională”

Alex Campian

Published

on

Subfinanțarea «României educate» în țara profesorului-președinte în care învățământul „constituie prioritate națională”

Problema zero a învățământului românesc constă în subfinanțarea cronică a sistemului educațional, aspect ce contravine direct Art. 2 din Legea nr. 84/1995, precum și Art. 2 (7) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora „în România învățământul constituie prioritate națională”.Bugetul critic al educației româneștiComparând cele două legi ale Educației Naționale, precum Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată până la data de 1 iulie 2010[1] și respectiv Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, text în vigoare începând cu data de 17 iunie 2021[2], putem constata o schimbare de paradigmă în privința finanțării sistemului educațional.Astfel, dacă în Legea nr 84/1995 se susține finanțarea de la bugetul de stat, respectiv bugetele locale, noua lege a Educației Naționale, în vigoare din ianuarie 2011, stipulează clar și valoarea finanțării acordate atât sistemului educațional ca întreg, cât și alocarea minimă necesară cercetării.Legea 84/1995, actualizată 2010ART. 7 (3) Învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și în bugetele locale.și, respectiv:Legea 1/2011, actualizată 2021ART. 8*) Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.#CIN*) Conform art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (#M75), în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8.Chiar dacă viziunea noii legi a Educației Naționale, valabile din anul 2011, este una considerabil diferită de perspectiva asupra învățământului ca parte a Legii 84/1995 – prin îmbunătățirea schemei organizatorice, a programei școlare/curriculum, dar și a metodologiei de evaluare a elevilor (introducerea calificativelor în evaluarea pentru ciclul primar), cu un accent pregnant pe principalii beneficiari ai sistemului educațional – elevii[3], precum și cu o nouă deschidere asupra elevilor cu deficiențe de învățare, prin introducerea „educației remediale” – transformarea învățământului în „prioritate națională” rămâne în continuare un deziderat.Bugetul EducațieiPractic, pe parcursul unui întreg deceniu (2011-2021) Art. 8 din Legea Educației Naționale, potrivit căruia este prevăzută obligația alocării unui procent de 6% din PIB pentru Educație, nu a fost niciodată aplicat ca atare, fiind prorogat în mod succesiv (fie amânat, fie suspendat de la aplicare prin intermediul Ordonanțelor de Urgență).Ultima prorogare a aplicării Art. 8 din Legea 1/2011, cu o valabilitate extinsă de trei ani, a fost operată în 2018, prin intermediul OUG nr. 114/2018: Art. 50 prevede că în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea 1/2011.Potrivit Proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanțelor Publice în 15 Decembrie 2021[4], acordarea a 6% din PIB Educației, potrivit Art. 8 din Legea 1/2011, se amână pentru anul 2023.ART. XI – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023, potrivit proiectului de OUG.Spre exemplu, în 2021, bugetul alocat Educației a fost de 3,6% din PIB, în valoare de 39,6 miliarde lei.Bugetul alocat al Ministerului Educației – 2,55% din PIB – 28,5 miliarde lei[5]. O alocare de 6% din Produsul Intern Brut ar însemna aproape dublarea acestei sume (cca 78-80 miliarde lei).Buget alocat Ministerului Educației în perioada 1991-2005[6]1991 – 47 milioane lei / 2,35% din PIB1992 – 141 milioane lei / 2, 35% din PIB1993 – 357 milioane lei / 1,79% din PIB1994 – 1.300 milioane lei / 2,65% din PIB1995 – 2.000 milioane lei / 3,3% din PIB1996 – 3.000 milioane lei / 3,6% din PIB1997 – 6.900 milioane lei / 3,1% din PIB1998 – 12.000 milioane lei / 4% din PIB1999 – 11.000 milioane lei / 3,1% din PIB2000 – 20.000 milioane lei / 3,1% din PIB2001 – 12.000 milioane lei / 3,9% din PIB2002 – 19.000 milioane lei / 4% din PIB2003 – 24.000 milioane lei / 3,6% din PIB2004 – 26.000 milioane lei / 3,6% din PIBLa data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivalează cu 10 000 lei vechi.[7]Beneficiarii direcți ai învățământului românesc – elevii – solicită respectarea legiiPotrivit datelor prezentate[8], poate fi urmărit modul în care „prioritizarea” educației a fost ocultată cu regretabilă consecvență, chiar în ultima decadă (2011-2021) în care, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011 „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv” (ART. 8).În decembrie 2021, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a „transmis guvernanților cozonac cu rahat și cacao, drept echivalent al bugetului acordat educației”: 2,28% din PIB.„În ciuda solicitărilor studenţilor trimise Guvernului de a organiza dezbatere publică, conform legii, proiectul de buget a fost aprobat după nici o zi lucrătoare de la publicare.Mai mult decât atât, în cadrul întâlnirii din data de 20 decembrie, de la Guvern, nu am primit niciun fel de asigurare de la guvernanţi cum că ar exista vreun minim interes pentru revendicările noastre, chiar dacă acestea sunt asumate prin programul de guvernare.Nu acceptăm ca angajamentele luate să reprezinte o simplă maculatură care să fie complet ignorată atunci când Guvernul este chiar în momentul de a le pune în practică. Procentul de 2,28% din PIB alocat Educaţiei este ruşinos şi reprezintă un mesaj privind importanţa Educaţiei pentru decidenţi”, se arată într-un comunicat al ANOSR din decembrie 2021.[9]De altfel, studenţii solicitau şi o creştere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB, a fondului pentru burse.Și asociațiile reunite ale elevilor au solicitat o finanțare corespunzătoare anului 2022, cu respectarea Legii Educației Naționale.Astfel, și Consiliul Național al Elevilor a condamnat cu fermitate decizia de a subfinanța din nou un domeniu atât de important pentru evoluția societății și a solicitat creșterea finanțării învățământului la 4,7% din PIB, atât cât este media europeană a alocărilor bugetare pentru acest sector, conform Eurostat.Printre problemele semnalate de elevi figurează asemenea teme precum:asigurarea cuantumului minim al burselor școlare conform criteriilor actuale de acordarea unor sume pentru asigurarea transportului gratuit al elevilorfundamentarea costului standard per elev prin suplimentarea sumelor la coeficientul „Bunuri și servicii”„Cea mai mare parte dintre motivele pentru care școala românească eșuează este reprezentată de o subfinanțare cronică. Mecanismul e simplu – cu cât sunt mai puțini bani pentru educație, cu atât șansele elevilor de a se integra în societate și în piața muncii sunt mai mici.Nu este posibil ca anul 2022 să ne prindă pe nepregătite, astfel că e necesar ca autoritățile să prioritizeze educația și să o considere un sector indispensabil, cu o finanțare adecvată”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.[10] Lipsa de finanțare – ce am pierdut. Prioritizarea educației – ce am fi putut obțineSubfinanțarea cronică a învățământului românesc, precum și lipsa de voință politică privind prioritizarea educației, au făcut ca o seamă de aspecte ce se înscriau în noua viziune a educației, după cum a fost aceasta prevăzută în Legea nr 1/2011 și inițiată de Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării (coordonată de profesorul Mircea Miclea 2007)[11], să devină inoperante:Corelarea programei școlare și a examenelor. Evaluările de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a ar fi permis depistarea cunoștințelor lacunare ale elevilor și corectarea graduală a acestora prin planuri individualizate de studiu (plan remedial aplicat în after school), precum și valorificarea predării transdisciplinare, astfel încât elevii să nu se concentreze exclusiv pe materiile de examen, ci să dispună de o deschidere pentru întreg spectrul disciplinar.*În anul școlar 2018-2019, 39,11% dintre elevii care s-au înscris în clasa a VIII-a la începutul anului, la nivel național, nu au luat peste media 5 la Evaluarea Națională 2019, fie nu au intrat în examen, fie au absentat.[12]Profesori motivați – profesori implicați. Profesori formați din punct de vedere profesional (vocațional), selectați potrivit competențelor, răsplătiți corect și selectați în urma unui examen național, desfășurat la finalul formării profesionale.Finanțarea diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de performanță – a școlilor din mediul rural, din zone defavorizate și insuficient educate care reușesc să școlarizeze/educe/formeze copiii din zonele de risc, precum și a unităților de învățământ preuniversitar ce reușesc să formeze elevi olimpici.Finanțarea educației ar fi permis o reducere a abandonului școlar și implementarea unor programe funcționale de incluziune școlară/extrașcolară pentru elevii din medii defavorizate sau comunități marginalizate.O mai bună organizare și eficientizare a programelor extrașcolare sau de tip after-school. Revalorificarea „meditațiilor” într-un sistem afters-school funcțional.Re-valorificarea învățământului profesional/dual.O mai bună pregătire a infrastructurii educaționale școlare și a aptitudinilor digitale ale elevilor.Mai multe fonduri pentru cercetare. Asigurarea unui buget predictibil domeniului cercetării.Realizarea unei biblioteci digitale fucționale.Platformă multimedia de evaluare-învățare – cu conținuturi video/audio/text pentru fiecare lecție în parte. [1] https://www.ub.ro/files/universitate/doc/lc/LC06.pdf – Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată 1 iulie 2010.[2] https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2021/LEN_2011_actualizata_2021.pdf – Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, actualizată 17 iunie 2021.[3] Vezi https://edict.ro/studiu-comparativ-al-unui-fragment-din-legea-invatamantului-nr-84-din-24-iulie-1995-si-legea-nr-1-din-5-ianuarie-2011-din-legea-educatiei-nationale/ – Legea educației studiu comparativ.[4] https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative – Proiecte acte normative – Ministerul finanțelor Publice.[5] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației.[6] https://www.factual.ro/declaratii/mirela-furtuna-despre-cel-mai-mic-buget-al-educatiei-din-ultimii-30-de-ani/ – Bugetele Educației – pentru perioada 1991-2004.[7] https://www.bnr.ro/Denominare-1335-Mobile.aspx – Denominare – BNR.[8] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației pentru perioada 2005-2021.[9] https://anosr.ro/anosr/studentii-trimit-guvernantilor-cozonac-cu-rahat-pentru-bugetul-acordat-educatiei/35078/ – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).[10] https://consiliulelevilor.ro/educatia-din-romania-nu-e-cenusareasa-acordati-o-finantare-adecvata/ – Consiliul elevilor.[11] https://www.dropbox.com/s/elrhmritfk0usu1/Modernizarea%20educatiei%202007-2012.pdf?dl=0 – România Educației, România Cercetării. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării/Miclea 2007.[12] https://www.edupedu.ro/mircea-miclea-catre-minister-dupa-rata-de-esec-de-la-evaluarea-nationala-aratati-ne-planurile-individualizate-de-invatare-aplicati-le-in-after-school-si-evaluati-profesorii-dupa-ce-au-facut-cu-cop/ – Rezultate Evaluare Națională 2019 – Analiză Mircea Miclea.   sursa foto: captură vremeanoua.ro

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Cultura

Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj. Un proiect unic care recuperează o parte importantă din istoria Transilvaniei

Egon Kilin

Published

on

Cluj-Napoca face încă un pas important în păstrarea și valorificarea patrimoniului multicultural al Transilvaniei. Muzeul Etnografic al Transilvaniei lucrează în această perioadă la un proiect cu o valoare istorică și simbolică deosebită: reconstruirea primei case evreiești care va intra în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Construcția, originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, reprezintă un autentic exemplu de arhitectură vernaculară și completează patrimoniul muzeului cu o componentă culturală care până acum era insuficient reprezentată.

Lucrările avansează într-un ritm impresionant

Reconstrucția a început în luna iunie, iar în doar câteva săptămâni au fost finalizate cele mai importante etape structurale ale proiectului.

Au fost realizate:

  • lucrările de terasament și pregătirea terenului;
  • fundațiile și sistemul de hidroizolație;
  • montarea structurii din lemn;
  • realizarea șarpantei;
  • montarea acoperișului din țiglă.

Proiectul este coordonat de artistul Florin Adrian Marc, managerul întregii reconstrucții, alături de o echipă formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș.

Execuția propriu-zisă este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstruirea arhitecturii tradiționale din lemn.

Toate intervențiile respectă tehnicile tradiționale și principiile moderne de conservare a patrimoniului construit.

Urmează finisajele tradiționale

În perioada următoare, echipele de specialiști vor realiza:

  • tencuielile tradiționale pe bază de pământ;
  • finisajele specifice unei locuințe istorice;
  • amenajările exterioare;
  • integrarea construcției în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

După finalizarea lucrărilor, vizitatorii vor putea descoperi încă o pagină importantă din istoria multiculturală a Transilvaniei chiar în cadrul muzeului în aer liber din Cluj-Napoca.

Un proiect care merge dincolo de patrimoniu

Reconstrucția casei nu reprezintă doar salvarea unei clădiri istorice, ci și recuperarea memoriei unei comunități care a contribuit timp de secole la dezvoltarea Transilvaniei.

Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.

Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz.

Astfel, proiectul îmbină conservarea patrimoniului construit cu o puternică dimensiune memorială și educativă, oferind generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege mai bine istoria și contribuția comunităților evreiești din Transilvania.

Un efort comun al instituțiilor culturale

Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a fost posibil datorită colaborării dintre mai multe instituții și organizații.

Casa a fost transferată cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla monumentul, beneficiind totodată de susținerea Academiei Române, Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.

Prin acest proiect, Clujul demonstrează încă o dată că investiția în patrimoniu înseamnă nu doar conservarea unor clădiri istorice, ci și păstrarea memoriei colective și promovarea dialogului intercultural, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra diversității care a definit de-a lungul timpului Transilvania.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Doliu în fotbalul românesc. Gabi Mureșan s-a stins din viață la doar 44 de ani. Clujul își ia rămas-bun de la unul dintre campionii care au scris istorie pentru CFR

Stefania Heinz

Published

on

Doliu în fotbalul românesc. Gabi Mureșan s-a stins din viață la doar 44 de ani. Clujul își ia rămas-bun de la unul dintre campionii care au scris istorie pentru CFR

O veste care a căzut ca un trăsnet peste lumea fotbalului românesc și peste întreaga comunitate clujeană. Gabi Mureșan, fostul mare mijlocaș al CFR Cluj și unul dintre oamenii care au contribuit decisiv la cea mai glorioasă perioadă din istoria clubului, s-a stins din viață la vârsta de doar 44 de ani.

Prea devreme. Mult prea devreme.

Există oameni care nu sunt uitați niciodată pentru ceea ce au făcut pe teren, pentru pasiunea cu care au luptat și pentru respectul pe care l-au câștigat din partea tuturor. Gabi Mureșan a fost unul dintre acești oameni. Un luptător adevărat, un lider discret, un fotbalist care și-a pus întotdeauna echipa înaintea interesului personal.

Clubul CFR 1907 Cluj a transmis un mesaj profund emoționant după aflarea tragicei vești:

„Clubul CFR 1907 Cluj își exprimă regretul și profunda tristețe pentru pierderea tragică a fostului nostru mare jucător, Gabi Mureșan, care a plecat dintre noi mult prea devreme, la doar 44 de ani.”

Timp de șase sezoane, Gabi Mureșan a purtat cu mândrie tricoul alb-vișiniu, fiind unul dintre oamenii de bază ai echipei care a dominat fotbalul românesc. În această perioadă a contribuit la cucerirea a:

  • 3 titluri de Campion al României
  • 3 Cupe ale României
  • 2 Supercupe ale României

Performanțe care au transformat CFR Cluj într-o forță a fotbalului românesc și au adus orașului Cluj-Napoca unele dintre cele mai frumoase momente din istoria sportului.

Dar cifrele nu spun întreaga poveste.

Suporterii își vor aminti mereu de determinarea lui, de sacrificiul făcut pentru echipă și de meciurile memorabile din cupele europene, în care CFR Cluj a înfruntat fără teamă adversari uriași precum Manchester United, AS Roma sau Braga. Au fost seri în care Clujul a demonstrat Europei că poate visa și poate învinge, iar Gabi Mureșan a fost unul dintre oamenii care au făcut posibil acest lucru.

După încheierea carierei de fotbalist, Gabi Mureșan a ales să își continue misiunea în slujba oamenilor. Din anul 2020 ocupa funcția de primar al comunei Apold, unde era apreciat pentru implicarea, modestia și apropierea față de comunitate. A rămas același om simplu și respectat, indiferent de drumul pe care l-a urmat în viață.

Mesajul transmis de CFR Cluj surprinde perfect durerea resimțită de întreaga familie feroviară:

„Ne vei lipsi, Gabi! Ne lipsești deja și încă nu conștientizăm că nu mai ești printre noi! Îți mulțumim pentru tot ce ai făcut pentru clubul nostru și pentru fiecare CFRist în parte! Dumnezeu să îl odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei îndurerate și tuturor celor care l-au cunoscut și iubit!”

Astăzi nu plâng doar colegii săi, foștii antrenori sau suporterii CFR-ului. Plânge întreg fotbalul românesc. Plânge Clujul. Plâng toți cei care l-au admirat pentru caracterul său și pentru felul în care a reprezentat cu onoare culorile clubului.

La doar 44 de ani, Gabi Mureșan lasă în urmă o moștenire care nu poate fi măsurată doar în trofee. Lasă amintiri, emoții și un exemplu despre ce înseamnă devotamentul, seriozitatea și respectul.

iLoveYouCluj transmite sincere condoleanțe

Redacția iLoveYouCluj își exprimă profundul regret pentru dispariția lui Gabi Mureșan.

În numele nostru și al miilor de clujeni care i-au urmărit cariera, transmitem sincere condoleanțe familiei îndurerate, prietenilor, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut.

Uneori, cuvintele sunt prea puține în fața unei astfel de pierderi.

Prea repede ai plecat dintre noi, Gabi.

Îți mulțumim pentru toate momentele de bucurie pe care le-ai oferit Clujului și fotbalului românesc. Pentru fiecare meci în care ai luptat până la ultima secundă, pentru fiecare victorie și pentru fiecare amintire care va rămâne vie în inimile suporterilor.

Odihnește-te în pace, campion.

Nu vei fi uitat niciodată.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Educatie

Clujul, locul 1 în România la Bacalaureat 2026. Performanță remarcabilă pentru elevii județului

Stefania Heinz

Published

on

Clujul demonstrează încă o dată că investiția în educație, implicarea profesorilor și munca elevilor dau rezultate. Potrivit rezultatelor afișate înainte de contestații, județul Cluj ocupă locul I la nivel național în ceea ce privește promovarea examenului de Bacalaureat 2026, cu o rată de 89,9%.

Este o performanță care confirmă tradiția județului în domeniul educației și poziționează Clujul din nou în fruntea clasamentului național. În spatele acestui rezultat se află mii de ore de studiu, dedicarea cadrelor didactice și sprijinul oferit de familii pe parcursul anilor de liceu.

Pentru fiecare elev care a reușit să promoveze examenul maturității, această reușită reprezintă începutul unui nou capitol, fie că vor urma studiile universitare, fie că își vor construi o carieră profesională.

Merită apreciat și efortul profesorilor care au pregătit generația din acest an, precum și al părinților care au fost alături de copii în această perioadă solicitantă. Rezultatul obținut de Cluj nu este unul întâmplător, ci reflectă o comunitate care continuă să considere educația una dintre cele mai importante investiții în viitor.

În același timp, un mesaj de încurajare se îndreaptă către elevii care nu au obținut rezultatul dorit în această sesiune. Bacalaureatul poate fi susținut din nou, iar un examen nu definește valoarea, potențialul sau viitorul unei persoane. Perseverența și încrederea în propriile forțe sunt cele care fac diferența pe termen lung.

Felicitări tuturor absolvenților, profesorilor și părinților pentru această performanță care aduce din nou Clujul pe primul loc în România la Bacalaureat 2026!

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Actualitate

Imagini dramatice în Cluj-Napoca! O mașină Bolt a fost mistuită de flăcări pe strada Corneliu Coposu

Stefania Heinz

Published

on

Momente de panică vineri seara pe strada Corneliu Coposu din Cluj-Napoca, unde o mașină utilizată în regim de ride-sharing prin platforma Bolt a fost cuprinsă de flăcări, sub privirile șocate ale trecătorilor și șoferilor aflați în trafic.

Potrivit informațiilor apărute până în acest moment, autoturismul, un Volkswagen ID.3 electric, ar fi început să scoată un fum dens în timp ce se deplasa, după care incendiul s-a extins rapid. Martorii aflați la fața locului au povestit că în doar câteva minute autoturismul a fost înghițit de flăcări, iar coloana de fum era vizibilă de la mare distanță.

Mai multe echipaje de pompieri au intervenit de urgență pentru lichidarea incendiului. Intervenția a fost una dificilă, așa cum se întâmplă frecvent în cazul incendiilor care implică vehicule electrice, unde răcirea bateriei necesită proceduri speciale și un timp mai îndelungat.

Din fericire, în urma incidentului nu au fost înregistrate victime, însă autoturismul a fost distrus aproape în totalitate. Imaginile surprinse imediat după incendiu arată că din mașină a rămas doar caroseria carbonizată.

Deocamdată, cauza exactă a izbucnirii incendiului nu a fost comunicată oficial, urmând ca aceasta să fie stabilită în urma verificărilor efectuate de autoritățile competente. Primele relatări ale martorilor indică faptul că fumul părea să provină din zona bateriei, însă această informație nu reprezintă o concluzie oficială.

Incidentul a atras atenția numeroșilor clujeni aflați în zonă, iar imaginile cu mașina Bolt complet carbonizată au devenit rapid virale în mediul online.

📹 VIDEO cu imaginile surprinse la fața locului pot fi urmărite mai jos.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Actualitate

⚠️ RO-ALERT în Cluj! Urmează o oră cu fenomene meteo extreme. Autoritățile cer populației să se adăpostească

Egon Kilin

Published

on

⚠️ RO-ALERT în Cluj! Urmează o oră cu fenomene meteo extreme. Autoritățile cer populației să se adăposteasca

Un nou mesaj RO-ALERT a fost transmis în această după-amiază pentru județul Cluj, avertizând asupra unor fenomene meteo periculoase care se pot manifesta într-un interval foarte scurt.

Potrivit avertizării, între orele 17:00 și 18:00, sunt așteptate averse torențiale, cantități de apă de 25–35 l/mp, descărcări electrice frecvente, rafale de vânt de 70–80 km/h și grindină cu diametrul cuprins între 1 și 3 centimetri.

Meteorologii avertizează că vremea se poate schimba brusc, iar în doar câteva minute străzile pot fi inundate, vizibilitatea poate scădea considerabil, iar rafalele puternice de vânt pot doborî crengi sau pot desprinde obiecte nesecurizate.

Ce recomandă autoritățile?

✔️ Evitați deplasările dacă nu sunt absolut necesare.
✔️ Adăpostiți-vă într-o clădire sigură și evitați copacii izolați.
✔️ Nu lăsați mașinile parcate sub arbori sau stâlpi de electricitate.
✔️ Asigurați obiectele aflate pe balcoane și terase.
✔️ În timpul descărcărilor electrice, evitați zonele deschise și cursurile de apă.

⚠️ Dacă vă aflați deja în trafic, conduceți cu prudență și adaptați viteza la condițiile meteo, deoarece vizibilitatea poate deveni foarte redusă într-un timp foarte scurt.

Distribuiți informația și anunțați-i și pe cei dragi. În astfel de situații, câteva minute de precauție pot face diferența.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era