Miza cea mai importantă dintre Bechtel și statul român constă în suma de 525.891.888 de euro. Această valoare a fost determinată într-un raport de inspecție economico-financiară realizat de experți din cadrul Ministerului Finanțelor. S-a estimat că acești bani reprezintă prejudiciul adus statului român în perioada 2003-2013. Până în prezent, nu s-a recuperat nimic.

Nici plângerile penale nu s-au concretizat împotriva Bechtel

În 2019, Finanțele din Cluj au depus o plângere penală împotriva companiilor Bechtel și Enka, firma care a adus muncitori din Turcia pentru a lucra pe șantierul autostrăzii. Cu toate acestea, procurorii nu au trimis dosarul în judecată, instanța respingând plângerea penală ca nefondată.

Potrivit procurorilor clujeni, “în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că toate cheltuielile cu personalul, vizate de sesizările organelor fiscale, au fost efectuate în conformitate cu înțelegerile ce au intervenit între companiile implicate. Având în vedere că probele administrate nu dovedesc caracterul nereal al cheltuielilor la care fac referire organele fiscale, putând fi pus în discuție doar tratamentul fiscal al acestora, rezultă că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă a infracțiunilor de evaziune fiscală. De asemenea, din materialul de urmărire penală nu rezultă indicii că reprezentanții Bechtel – sucursala Cluj România ar fi stabilit cu rea credință impozite, taxe sau contribuții, încercând să obțină fără drept sume de bani cu titlu de rambursări sau compensări, astfel că infracțiunea de tentativă la rambursări nelegale de TVA nu există”. Prin urmare, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile reclamate de Direcția de Finanțe Cluj. De asemenea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a menținut dispoziția de clasare a cauzei.

Istoria Bechtel pe Autostrada Transilvania

La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) pentru semnarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii cu investitorul selecționat – compania Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra prețurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanțat integral prin fonduri bugetare, poate fi susținut fiscal.

Prețul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocații angajați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preț bun pentru că Bechtel ceruse inițial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.

La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajați. MTCT a finalizat.

După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a reiterat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.

În februarie 2006, a fost semnat un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, în urma căruia termenul de finalizare a lucrării s-a prelungit cu un an, până în decembrie 2013.

Bechtel a reluat lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, stabilit în urma negocierilor.

Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a asigurat că autostrada va fi finalizată la termen, în 2012, și a adăugat că MTCT alocase 78 de milioane de euro pentru Autostrada Transilvania în 2006.

La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reușit să încheie, după șapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda și Câmpia Turzii. Singura secțiune deschisă traficului auto a fost finanțată integral din bugetul de stat și a costat 236 de milioane de euro.

Contractul cu Bechtel a fost anulat în 2013, când Narcis Neaga ocupa funcția de director al CNADNR, iar ministrul transporturilor era Dan Șova, ambii reprezentanți ai partidului PSD.