Connect with us

Prin Oras

Mișcarea ca mod de viață: Ciclismul câștigă tot mai mult teren în rândul clujenilor

Diana Petrescu

Published

on

În ultimii ani, tot mai mulți clujeni lasă mașina acasă și folosesc bicicleta pentru a se deplasa prin oraș. În timp ce unii aleg acest mijloc de transport alternativ pentru a nu pierde timpul zilnic în traficul aglomerat, alții fac această alegere pentru mișcare sau din plăcere, pentru a se relaxa. Oricare ar fi motivul, această tendință este în creștere și a dus la nevoia de a avea cât mai multe piste pentru biciclete amenajate în Cluj-Napoca.

În planul de Mobilitate Urbană 2021-2030 al municipiului Cluj-Napoca este prevăzut un proiect-fanion prin care orașul se va conecta de localitățile limitrofe printr-un culoar velo-pietonal. Acest proiect este cerut de clujeni pentru a încuraja cât mai mult folosirea mijloacelor de transport nepoluante.

Proiectele de reabilitare a străzilor din oraș cuprind crearea unei infrastructuri velo sau modernizarea celei existente. Conform unei analize care a circulat în social media în luna aprilie a acestui a, realizată de Andrei Florin, un locuitor din Cluj, cele mai apreciate piste de biciclete sunt, în prezent, cele de pe străzile Avram Iancu, Horea, George Barițiu, drumul Sfântu Ioan și Făgetului. Acestea oferă o siguranță sporită celor care le utilizează, pentru că sunt corect delimitate și marcate, dar și pentru că au fost construite între carosabil și trotuar, fără a diminua spațiul de deplasare pentru pietoni sau mașini.

În prezent, există piste de biciclete în aproape toate cartierele orașului, dar sunt prevăzute pentru viitor și proiecte pentru infrastructură velo acolo unde nu există conectivitate între piste.

Pe malurile Someșului și în zona Parcului Central au fost amenajate piste pentru deplasare, iar în Parcul Iulius, Armătura, Între Lacuri 1 și în Baza Sportivă Gheorgheni sunt piste pentru agrement.

Bicicletele clujenilor, parcate în siguranță

Primăria a găsit soluții și pentru parcarea bicicletelor în condiții de siguranță. În cartiere au fost construite aproape 1.000 de parcări securizate pentru biciclete, dotate cu echipamente de supraveghere video. Parcările se află în interiorul unor structuri metalice, independente energetic, care pot adăposti fiecare câte 50 de vehicule pe două roți, iar accesul se face cu ajutorul unor carduri emise de primărie.

Cel mai de anvergură proiect pentru infrastructura velo va cuprinde realizarea unui traseu pentru biciclete pe culoarul verde albastru, pe malul Someșului, de la Apahida și până la Gilău. Acest proiect are ca scop încurajarea mișcării pe două roți și renunțarea la mașină în oraș și localitățile din vecinătate.

 

Investiții private în infrastructură pentru biciclete

O parte dintre investitorii privați au înțeles necesitatea unei infrastructuri velo și au recurs la construirea de piste de biciclete în cadrul proiectelor lor.

Grupul Iulius este cunoscut pentru investițiile de utilitate publică făcute odată cu realizarea proiectelor din portofoliu. Compania a investit în ultimii ani aproximativ 170 milioane de euro în spații verzi, infrastructură, soluții de mobilitate și conectivitate, dar și piste de biciclete în cadrul proiectelor din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava.

Viitorul proiect pe care grupul Iulius îl va realiza pe fosta platformă Carbochim va beneficia de peste 700 metri de piste de biciclete în interiorul proiectului și, totodată, vor fi amenajați 2.500 metri de piste pe întreg perimetrul, pe străzile adiacente.

Pista din interiorul proiectului va trece prin parc și va merge paralel cu râul Someș. Va fi o pistă de agrement și se va conecta cu restul pistelor care vor fi amenajate în proximitate. Experiența pe două roți în viitorul proiect mixed-use va fi una inedită, în special datorită modului în care va fi amenajat noul parc. Peste 700 de arbori maturi și aproximativ 100.000 plante decorative vor fi parte din cele 5,2 hectare de spații verzi ce vor fi amenajate în proiect.

În planul companiei este prevăzută și construirea a două pasarele pietonale, care vor lega proiectul de Parcul Armătura și strada Nădășel.

Strada Câmpul Pâinii va fi amenajată tot de cei de la Iulius, astfel încât se va transforma într-o stradă cu patru benzi și va dispune de piste de biciclete pe ambele sensuri, pe toată lungimea, până la intersecția cu strada Porțelanului, piste care vor face legătura cu strada Paris.

În zonă există deja piste pe strada Porțelanului, însă fără continuitate. Cartierul Iris este conectat de zona centrală prin străzile Nădășel și Alexandru Sahia. Prima dintre ele nu dispune momentan de infrastructură velo, iar pe cea de a doua există piste doar pe o porțiune. Așadar, investiția Iulius va realiza o infrastructură velo integrată și dezvoltată pentru zona de nord a orașului.

Planul companiei Iulius este acela de a reda clujenilor o zonă din oraș prea puțin valorificată în ultimele decenii, printr-un proiect care include funcțiuni multiple, de la mall la office și de la spații culturale la un nou parc, inclusiv prin crearea de soluții de mobilitate și conectivitate cu întregul oraș.

Facebook Comments Box

Orasul Tau

Cluj, Piața Unirii în anii ’40: O călătorie în timp către inima orașului de odinioară

Stefan Petre

Published

on

Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.

Farmecul arhitecturii interbelice

La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.

Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.

Vremuri de război și schimbări

Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.

Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.

O fereastră către trecut

Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.

Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.

Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.

(Sursa foto: Clujul și clujenii)

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Reprezentanța Ford în Clujul anului 1930 – Povestea lui Nicolae Brudan Poruțiu

Maria Costea

Published

on

prezența unui brand auto atât de renumit precum Ford era un simbol al modernității și al avansului tehnologic. Această poveste este legată indisolubil de viața și activitatea unui om de excepție: Nicolae Brudan Poruțiu.

Născut în anul 1888 în satul Nandra, comuna Bichiș, județul Mureș, Nicolae Brudan Poruțiu a avut un parcurs plin de provocări și realizări. Provenit dintr-o familie modestă, a urmat școala confesională în localitatea natală și apoi „școala de stat model urban din comuna Bichiș”. În anul 1902, tânărul Nicolae a decis să-și continue studiile la școlile din Blaj, un adevărat centru al culturii și educației românești. Din păcate, lipsa resurselor financiare l-a forțat să renunțe la studii, ceea ce l-a determinat să-și îndrepte privirea către noi orizonturi.

În 1907, asemenea multor români din acea perioadă, Nicolae Brudan Poruțiu a decis să-și încerce norocul în „țara tuturor posibilităților” – America. Experiența de peste ocean a fost una definitorie pentru el. Acolo și-a schimbat numele în Nicholas B. Perry-Poruțiu, nume sub care avea să devină cunoscut în anii următori. Prin muncă asiduă și perseverență, el a reușit să obțină cetățenia americană și a devenit un adevărat exemplu de succes al emigrantului român.

În timpul Primului Război Mondial, între 1917 și 1919, Nicholas B. Perry-Poruțiu s-a alăturat armatei americane, contribuind la eforturile de război. Această experiență i-a adus atât recunoaștere, cât și un nou statut social. Însă dorul de țară și aspirația de a contribui la dezvoltarea României l-au determinat să se întoarcă pe meleagurile natale.

În 1921, Nicholas B. Perry-Poruțiu a revenit în România ca reprezentant al Uzinelor Ford, stabilindu-și sediul la Cluj. La acea vreme, Ford era deja un brand auto de renume mondial, iar prezența sa în România, prin intermediul lui Nicholas B. Perry-Poruțiu, a reprezentat un adevărat pas înainte pentru industria auto românească. Reprezentanța Ford din Cluj a adus nu doar mașini moderne pe străzile orașului, ci și noi locuri de muncă, know-how tehnologic și o deschidere către lumea occidentală.

Nicolae Brudan Poruțiu, devenit un om de afaceri respectat și un promotor al modernității în Transilvania, a reușit să creeze legături între două lumi: cea a Americii, țara care l-a adoptat și i-a oferit oportunități, și cea a României, țara pe care nu a încetat niciodată să o iubească. Reprezentanța Ford din Cluj nu era doar un showroom pentru mașinile americane, ci și un simbol al progresului, al tehnologiei de vârf și al spiritului întreprinzător.

Astfel, Nicolae Brudan Poruțiu rămâne o figură marcantă în istoria orașului Cluj și în povestea introducerii industriei auto în România. Prin munca sa, a deschis calea pentru dezvoltarea unei piețe auto moderne în Transilvania și a demonstrat că, indiferent de obstacolele întâmpinate, visurile pot deveni realitate cu perseverență, dedicare și viziune.

 

Sursa foto: Clujul si Clujenii Facebook

Facebook Comments Box
Continue Reading

Comunicat de presa

Clujenii își doresc noi branduri în oraș. RIVUS, noul proiect de regenerare urbană al Iulius va aduce experiențe și retaileri în premieră – Sondaj IRES

Stefania Heinz

Published

on

54% dintre clujenii cu vârsta cuprinsă între 18 – 35 de ani spun că există un brand preferat pe care și l-ar dori în Cluj-Napoca, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de IRES în octombrie 2023. Sondajul evidențiază și faptul că locuitorii sunt dornici de soluții noi, cât mai variate, pentru petrecerea timpului liber, cu focus pe entertainment, activități sportive în aer liber și manifestări artistice și culturale, aspecte ce au stat la baza conceptului de proiect propus de IULIUS pentru reconversia unei foste platforme industriale din Cluj-Napoca.

RIVUS, proiectul de reconversie urbană de pe fosta platformă Carbochim a primit recent aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), iar companiile IULIUS și Atterbury Europe vor investi pe suprafața de aproximativ 14 hectare peste 500 de milioane de euro, care vor transforma această zonă industrială în cea mai vibrantă destinație din oraș. RIVUS este un proiect inspirat din dorințele clujenilor și va avea ca principală ancoră o grădină urbană construită de la zero, de peste 5,2 hectare de spații verzi amenajate, care va deschide, în premieră, accesul publicului la malul Someșului. Proiectul este unul family friendly, care va integra cea mai mare suprafață de retail din țară (145.000 mp), ce va oferi o diversitate de funcțiuni. În total, vor fi reunite în același loc peste 400 de branduri, de la cele accesibile tuturor categoriilor de public, până la cele premium, de renume internațional, dar și concepte de anvergură pe segmentul home&deco, jucării, spații de servicii, centre de entertainment, librărie și funcțiuni educaționale, sportive, multiplex și open air cinema, restaurante și cafenele, food court, fresh market, hub medical etc.

Deși Clujul este una dintre destinațiile favorite în ceea ce privește entertainment-ul, publicul local este amator în continuare de soluții noi, experiențe cât mai variate și interactive, spații mixte, care să le ofere eficiență și diversitate, după cum reiese din sondaj. Astfel, 97% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre propunerea IULIUS de a include în proiect noi concepte de entertainment și petrecere a timpului liber pentru familiiRIVUS va include centre interactive de divertisment pentru toate categoriile de vârstă. Cel pentru adolescenți, tineri și adulți va fi o premieră în regiune, cu zone de cățărare, trambuline, circuite cu obstacole, zone de gaming, experiențe imersive și simulatoare, iar cel dedicat copiilor va avea  activități care dezvoltă creativitatea, gândirea logică, atenția, dexteritatea și aptitudinile de socializare. Tot aici va exista infrastructură cinematografică de ultimă generație, care va integra concepte în premieră regională, inclusiv open air cinema.

Foarte apreciate sunt și funcțiunile în premieră pentru un proiect real estate în România, cum ar fi: sala de teatru și spectacole, cu o favorabilitate de 96%, spațiile pentru evenimente în aer liber – 96%; centrul cultural dedicat artelor performative – 93%.

Focusul pe retail a fost confirmat de 68% dintre respondenți, care au declarat că zona comercială cu magazine, cinema, restaurante și cafenele este printre cele mai importante funcțiuni din noul proiect. De altfel, rezultatele reconfirmă direcția dezvoltării proiectului, indicând faptul că funcțiunea comercială nu mai este asociată exclusiv cu shoppingul, așteptările publicului fiind spre diversitate și experiențe multiple. Așadar, principalele trei activități asociate de clujeni cu timpul petrecut la mall sunt:  relaxarea (33%),  mersul la restaurante (28%) și evenimentele (22%). „Ne bucură gradul mare de favorabilitate manifestat de public față de noul proiect. Dorința noastră este să îmbunătățim viața clujenilor, să înfrumusețăm orașul, să stimulăm prin prezența noastră dezvoltarea lui. Tocmai de aceea formatul proiectelor pornește de la așteptările și nevoile comunității, cum se întâmplă și în cazul noului proiect, în care vom avea prezente și brandurile pe care clujenii ne-au transmis că le așteaptă în oraș. Proiectul integrează o componentă comercială majoră, însă și pentru că aici sunt încadrate mai mult decât magazine, adică facilități care aduc un aport concret unui stil de viață activ și actual, de la servicii medicale și facilități sportive, la concepte culturale, educaționale, de divertisment și care facilitează interacțiunea socială”, a spus Sorin Guttman, manager RIVUS.

În ansamblu, 94% dintre respondenți sunt de părere că RIVUS va fi benefic pentru diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber din Cluj-Napoca și va schimba în bine aspectul zonei, iar 91% dintre respondenți se așteaptă la impulsionarea creșterii economice a orașului.

„Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice orașe din România; a atras, în ultimii ani, mai mult decât până acum, foarte mulți tineri veniți din toate colțurile țării să lucreze sau să trăiască aici, pe lângă cei care obișnuiau să vină să studieze. Studiile pe care IRES le realizează în mod regulat cu privire la calitatea vieții în oraș au arătat, pe parcursul ultimilor 10 ani, o creștere a nevoilor populației cu privire la dezvoltarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber pentru populația activă și, mai ales, pentru familiile cu copii, în paralel cu nevoile pentru dezvoltarea serviciilor medicale, sportive și a zonelor verzi sau pentru îmbunătățirea infrastructurii din cartiere”, arată Dan Jurcan, director de cercetare, IRES.

Clujenii apreciază și efortul IULIUS de a păstra și reconverti două clădiri de patrimoniu industrial (90%) – clădirea de cărămidă și hala cu arcade – și consideră că zonele industriale parțial sau total inactive ar trebui incluse în planurile de dezvoltare a orașului (89%). Totodată, 92% dintre cei intervievați au spus că grădina urbană este cea mai importantă pentru ei, fiind și un spațiu care permite relaxarea în aer liber. Pentru noul parc creat în proiect, aproximativ 700 de arbori maturi sunt deja în proces de aclimatizare în pepiniera amenajată temporar cu susținerea USAMV Cluj-Napoca. Alături de aceștia, alte 100.000 de plante decorative vor transforma peste 52.000 mp din fosta zonă industrială într-un parc ce va îmbunătăți calitatea aerului și va completa cadrul natural al zonei, definit în mod special de râul Someș.

RIVUS integrează ca parte activă și atractivă a orașului fosta platformă industrială a Carbochim, ce se întinde pe aproximativ 14 hectare, în condițiile în care fabrica a fost relocată și retehnologizată, încă de la finalul anului 2023, în urma unei investiții ce a ajuns la 7 milioane de euro până în prezent.

Sondajele IRES au fost realizate pe eșantioane de 1.045 de persoane (octombrie 2023), respectiv 1.041 de persoane (aprilie 2024) cu o marjă de eroare de ±3%, eșantioane reprezentative la nivelul populației neinstituționalizate din Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite