Connect with us

Prin Oras

Noul an a început cu vechi probleme – zăpada a surprins și a înfrânt autoritățile publice

Alex Campian

Published

on

Noul an a început cu vechi probleme – zăpada a surprins și a înfrânt autoritățile publice

Duminică dimineața, pentru câteva ore, la Cluj-Napoca a nins abundent, fapt care nu trebuia să ia prin surprindere pe nimeni, în epoca modernă, în care oricine are o aplicație meteo pe telefon.  „Surprinderea” nu este deloc o scuză pentru firmele de salubritate care se ocupă de deszăpezire în Cluj-Napoca, în anul 2020, când prognozele meteorologice există și le sunt puse la dispoziție.În 5 decembrie, Clujul a fost rapid acoperit de zăpadă, în jurul orei 5, după doar o oră de ninsoare, carosabilul devenind alb, desenat gri doar de urmele mașinilor.În zonele mai circulate, cum e Calea Turzii, sau pe străzile din centrul orașului, „deszăpezirea” s-a făcut efectiv de către mașinile personale ale clujenilor – prima deschidea calea, iar celelalte i-o luau pe urme. În cartiere, carosabilul era ca pe câmp, de un alb imaculat.Pe modernizata Calea Turzii, o importantă poartă de intrare în municipiu, se circula cu greu după nici o oră de ninsoare:
Video of Calea Turzii 5 decembrie

Nici la coborâre situația nu era mai „gri”, albul invitând la accidente:
Video of Calea Turzii, inzapezita, 5 decembrie

Și Piața Cipariu era sub zăpadă:
Video of Piața Cipariu sub zăpadă

La fel, Piața Mihai Viteazul:
Video of Piața Mihai Viteazul nedeszăpezită

Iar în Iris, potopul:
Video of Străzile Traian și Oasului

Video of strada Oașului, la alb

Primarul știe, dar degeabaÎn 28 noiembrie 2019, Ziar de Cluj semnala faptul că Emil Boc a început, în ultima perioadă, să vadă că cele două firme de salubrizare, care se ocupă de gunoaie și de deszăpezire de ani de zile în Cluj-Napoca, nu își fac treaba așa cum ar trebui. Desigur că situația nu este nouă, însă acum se pare că s-a trezit și primarul. „Trezirea” însă este inutilă, nu încălzește și nu deszăpezește pe nimeni.„Suntem pregătiți, dar nu sunt mulțumit. Chiar dimineață am avut o ședință operativă pe această temă și pot să vă spun că avem 38 de utilaje gata pregătite de intervenție. Sunt 1850 de tone de sare, 50 de tone de clorură de calciu în depozite. Dar nu sunt mulțumit pentru că, potrivit contractului, Rosal trebuia să aibă 700 de tone de sare și are 250. Ei motivează că sunt cozi acuma la încărcare la salină. Dacă aveai obligația ca azi să ai tonele de sare, trebuia să le ai. Nu mă interesează scuze. Trebuia să înceapă din 15 octombrie, nu să aștepte până pe ultima sută de metri. Mă enervează mentalitatea aceasta, merge și așa. Nu mai merge și așa, merge numai pe lege. Tu aveai obligația din 15 octombrie până în 15 noiembrie să îți asiguri 700 de tone de sare. Ceilalți de la Brantner au 1700 de tone de sare, au mai mult decât trebuie. Pe partea de clorură de calciu, cei de la Rosal au 10 tone de clorură de calciu, față de 100 cât trebuiau să aibă, iar Brantner are 40 de tone față de 100”, a declarat Emil Boc, în 28 noiembrie.A trecut o lună și jumătate de atunci, firmele de salubritate au avut suficient timp să se pregătească de deszăpezire, dar prima zăpadă i-a prins totuși pe nepregătite. Dacă în Centru și pe Calea Turzii, în pantă, nu s-a deszăpezit deloc, înseamnă că nu s-a deszăpezit deloc. Cartierele au fost total abandonate de serviciile publice care ar trebui să le asigure clujenilor plătitori de taxe siguranța în trafic și posibilitatea de deplasare.În față la Iulius Mall, călătorii împingeau ieri autobuzul modern, mov, probabil electric și smart, blocat prostește în nămeți, după cum a semnalat un clujean pe o pagină de Facebook:Lipsa utilajelor din cartiere a fost remarcată și de alți clujeni:Pe hârtie, se face. Pe teren, doar „se preface”Conform site-ului oficial al municipalității, „comandamentul central de deszăpezire funcţionează în fiecare an în cadrul Primăriei în perioada 15 noiembrie – 15 martie, activitatea propriu-zisă de deszăpezire desfăşurându-se pe două sectoare în trei grade de urgenţă, iar cei doi operatori care prestează aceste servicii sunt S.C. ROSAL GRUP S.A. (sector I) și COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER-VERES S.A. (sector II).În total, cele doua firme intervin pe un număr de 678 străzi.Prin activitatea de deszăpezire se asigură înlăturarea zăpezii căzute pe partea carosabilă a arterelor de circulație și combaterea poleiului pe toată perioada sezonului rece.În ce constă activitatea de deszăpezire:- înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă a străzilor cu mijloace mecanizate
– curățarea manuală a zăpezii din piețe și de pe trotuare
– combaterea poleiului prin răspândirea materialelor antiderapante cu mijloace mecanizate și manuale
– evacuarea zăpezii și a gheții rezultate în urma curățirii carosabilului și a trotuarelor
– spargerea lentilelor și podurilor de gheață aparute pe căile de acces.”Așadar, pe site-ul Primăriei nu este scris că „vara nu-i ca iarna”, ci că trebuie înlăturată iarna zăpada de pe carosabil și de pe trotuare, că trebuie combătut poleiul, de care clujenii se plâng degeaba de la începutul sezonului rece.Dacă Primăria și firmele de salubritate și-ar face responsabil treaba, ar câștiga lupta cu zăpada și cu poleiul, iar clujenii ar putea circula în siguranță pe străzile din municipiu. În prezent, însă, suntem și cu banii dați, și înfrânți de orice fulguială.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite