Connect with us

Actualitate

Tragedie în lumea nobiliară! Contesa Katalin Bánffy, păstrătoarea Versailles-ului Transilvaniei, a murit

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în Aristrocrația Transilvană: A Murit Contesa Katalin Bánffy, Ultima Moștenitoare a Castelului Bonțida

Lumea culturală și istorică din Transilvania este în doliu după pierderea contesei Katalin Bánffy, ultima descendentă a ilustrei familii Bánffy din Losoncz și păstrătoarea moștenirii Castelului de la Bonțida. Contesa, care și-a dedicat întreaga viață conservării patrimoniului familial, s-a stins la venerabila vârstă de 101 ani.

O Viață Legată de Istorie și Patrimoniu

Născută la Budapesta, contesa Katalin Bánffy a fost nu doar o figură aristocratică, ci și o pasionată susținătoare a patrimoniului cultural transilvănean. În 2007, ea a devenit proprietara legală a Castelului Bánffy din Bonțida, cunoscut drept “Versailles-ul Transilvaniei”, și a luptat neobosit pentru restaurarea și promovarea acestui simbol al istoriei.

„A fost un om magic. Umorul ei, bucuria de a trăi, capacitatea extraordinară de muncă și pasiunea cu care a făcut cunoscută lumii opera tatălui ei, contele Bánffy Miklós, ne-au inspirat continuu. Anul trecut am sărbătorit împreună centenarul ei și am simțit din nou acea căldură și susținere pe care ne-a oferit-o mereu. Ne-a încredințat Bonțida într-un moment în care eram foarte tineri și ne-a mulțumit necontenit pentru munca noastră și pentru sprijinul primit din partea guvernului Ungariei în restaurarea castelului”, au transmis apropiații contesei.

Castelul Bonțida – Un Simbol al Renașterii

Castelul Bánffy din Bonțida, un impresionant ansamblu arhitectural ridicat de familia Bánffy, reprezintă una dintre cele mai valoroase bijuterii istorice ale Transilvaniei. Distrus parțial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi lăsat în paragină în perioada comunistă, castelul a cunoscut o renaștere spectaculoasă în ultimele decenii, datorită eforturilor contesei și ale numeroaselor organizații culturale implicate.

Astăzi, castelul găzduiește evenimente culturale, artistice și educaționale de anvergură, fiind un punct de referință în peisajul cultural european. Moștenirea lăsată de Katalin Bánffy va dăinui, iar numele său va rămâne sinonim cu iubirea pentru Bonțida și angajamentul față de conservarea istoriei.

Un Ultim Omagiu

Trecerea în neființă a contesei Katalin Bánffy lasă un gol imens în rândul celor care au iubit și respectat această figură emblematică. „Pentru mine, a fost o busolă, un punct de referință sigur, o constantă în matematică. Da, am iubit-o mult. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, au mai adăugat cei apropiați.

Pierderea contesei marchează sfârșitul unei epoci, dar moștenirea sa continuă să trăiască prin castelul pe care l-a protejat și prin valorile pe care le-a promovat cu devotament.


Contesa Katalin Banffy tânără, în 1940 în balconul palatului

Facebook Comments Box

Actualitate

Atenție, șoferi! Parcarea din Piața Mihai Viteazul complet închisă

Alex Campian

Published

on

Reabilitare parcare Piața Mihai Viteazul Cluj-Napoca | Închidere temporară iunie–iulie 2025

Primăria municipiului Cluj-Napoca a anunțat că parcarea la sol din Piața Mihai Viteazul va intra într-un amplu proces de reabilitare. În cadrul lucrărilor va fi instalat un sistem modern de control al accesului, plată și monitorizare video.

Lucrările vor începe pe data de 3 iunie 2025 și vor dura până pe 14 iulie 2025, perioadă în care parcarea va fi complet închisă.

„Parcarea din Piața Mihai Viteazul va intra într-un proces de reabilitare. Vor fi implementate soluții moderne pentru acces, plată și supraveghere video. Pentru finalizarea acestor lucrări, este necesară închiderea temporară a parcării între 03.06.2025 și 14.07.2025”, au transmis reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Orange vinde Palatul Telefoanelor din Cluj și cheamă Primăria la licitație

Alex Campian

Published

on

Compania Orange, proprietara Palatului Telefoanelor din Cluj-Napoca, a lansat o licitație pentru vânzarea clădirii și a invitat inclusiv Primăria să participe.

„Pentru a asigura un proces echitabil, nu comentăm asupra unei licitații în desfășurare sau a ofertelor depuse. La licitație au fost invitați atât participanți din mediul privat, cât și Primăria Cluj-Napoca”, au declarat reprezentanții Orange pentru Actual de Cluj.

Motivul vânzării este lipsa de utilitate a imobilului pentru companie. „Când o clădire nu mai este utilă, este normal să-i oferim o nouă viață, mai ales când are o istorie semnificativă. Sperăm ca această clădire emblematică să-și recapete strălucirea”, a transmis Orange.

Palatul Telefoanelor, situat pe strada Octavian Petrovici nr. 2, este un simbol al arhitecturii brutaliste din anii ’70. Prețul cerut pentru imobil depășește 2 milioane de euro.

Mai mulți arhitecți și activiști locali solicită autorităților locale să achiziționeze clădirea, pentru a o proteja de o posibilă transformare radicală în cazul preluării de către un investitor privat.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Furtul artefactelor romane din Muzeul Drents, atribuit unei rețele de crimă organizată românească

Alex Campian

Published

on

Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda nu a fost o lovitură întâmplătoare. Potrivit unei investigații realizate de RTL Nieuws, jaful a fost orchestrat la comanda unor interlopi români, cu scopul de a negocia libertatea unui infractor din România.

Pe 25 ianuarie 2025, patru piese de patrimoniu inestimabil – Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur – au fost furate în toiul nopții, cu doar câteva zile înainte de încheierea expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”, găzduită de Muzeul Drents din Assen, Olanda.

O rețea periculoasă în spatele jafului

Investigația jurnalistică dezvăluie că gruparea criminală care a orchestrat spargerea este formată din membri ai bandei de motocicliști Hardliners, cunoscută pentru legăturile cu lumea interlopă. Aceștia ar fi fost contactați de persoane din România pentru a executa furtul la comandă.

Potrivit surselor RTL Nieuws, artefactele furate urmau să fie folosite drept monedă de schimb pentru ca un infractor român să evite o condamnare cu închisoarea. Se presupune că planul era ca piesele să fie returnate autorităților în schimbul unei reduceri sau anulări a pedepsei.

„Poliția ia tot mai în serios varianta unui client român în spatele jafului”, a declarat o sursă apropiată anchetei.

Indiciile indică faptul că artefactele sunt intacte

Spre ușurarea autorităților și a specialiștilor în patrimoniu, anchetatorii cred că coiful de aur, vechi de 2.500 de ani, nu a fost topit și ar putea fi în continuare pe teritoriul Olandei.

„Tot mai multe indicii sugerează că piesele sunt intacte și nu au fost distruse”, a declarat aceeași sursă.

Un jaf ca-n filme: explozivi, camere de supraveghere și o operațiune în forță

Atacul a avut loc în plină noapte. Hoții, înarmați cu explozivi, au forțat intrarea în muzeu, au spart vitrinele și au sustras piesele într-un timp extrem de scurt. Camerele de supraveghere au surprins momentul atacului, în care mai mulți indivizi pătrund în muzeu, iar la scurt timp se produce o explozie puternică.

Jaful a șocat nu doar Olanda, ci și România, unde tezaurul dacic este considerat parte vitală din identitatea națională. Furtul ridică întrebări serioase despre securitatea patrimoniului expus în afara granițelor și despre implicarea rețelelor criminale internaționale în traficul de artă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite