Connect with us

Actualitate

Tragedie în lumea nobiliară! Contesa Katalin Bánffy, păstrătoarea Versailles-ului Transilvaniei, a murit

Kadar Zoltan

Published

on

Doliu în Aristrocrația Transilvană: A Murit Contesa Katalin Bánffy, Ultima Moștenitoare a Castelului Bonțida

Lumea culturală și istorică din Transilvania este în doliu după pierderea contesei Katalin Bánffy, ultima descendentă a ilustrei familii Bánffy din Losoncz și păstrătoarea moștenirii Castelului de la Bonțida. Contesa, care și-a dedicat întreaga viață conservării patrimoniului familial, s-a stins la venerabila vârstă de 101 ani.

O Viață Legată de Istorie și Patrimoniu

Născută la Budapesta, contesa Katalin Bánffy a fost nu doar o figură aristocratică, ci și o pasionată susținătoare a patrimoniului cultural transilvănean. În 2007, ea a devenit proprietara legală a Castelului Bánffy din Bonțida, cunoscut drept “Versailles-ul Transilvaniei”, și a luptat neobosit pentru restaurarea și promovarea acestui simbol al istoriei.

„A fost un om magic. Umorul ei, bucuria de a trăi, capacitatea extraordinară de muncă și pasiunea cu care a făcut cunoscută lumii opera tatălui ei, contele Bánffy Miklós, ne-au inspirat continuu. Anul trecut am sărbătorit împreună centenarul ei și am simțit din nou acea căldură și susținere pe care ne-a oferit-o mereu. Ne-a încredințat Bonțida într-un moment în care eram foarte tineri și ne-a mulțumit necontenit pentru munca noastră și pentru sprijinul primit din partea guvernului Ungariei în restaurarea castelului”, au transmis apropiații contesei.

Castelul Bonțida – Un Simbol al Renașterii

Castelul Bánffy din Bonțida, un impresionant ansamblu arhitectural ridicat de familia Bánffy, reprezintă una dintre cele mai valoroase bijuterii istorice ale Transilvaniei. Distrus parțial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi lăsat în paragină în perioada comunistă, castelul a cunoscut o renaștere spectaculoasă în ultimele decenii, datorită eforturilor contesei și ale numeroaselor organizații culturale implicate.

Astăzi, castelul găzduiește evenimente culturale, artistice și educaționale de anvergură, fiind un punct de referință în peisajul cultural european. Moștenirea lăsată de Katalin Bánffy va dăinui, iar numele său va rămâne sinonim cu iubirea pentru Bonțida și angajamentul față de conservarea istoriei.

Un Ultim Omagiu

Trecerea în neființă a contesei Katalin Bánffy lasă un gol imens în rândul celor care au iubit și respectat această figură emblematică. „Pentru mine, a fost o busolă, un punct de referință sigur, o constantă în matematică. Da, am iubit-o mult. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, au mai adăugat cei apropiați.

Pierderea contesei marchează sfârșitul unei epoci, dar moștenirea sa continuă să trăiască prin castelul pe care l-a protejat și prin valorile pe care le-a promovat cu devotament.


Contesa Katalin Banffy tânără, în 1940 în balconul palatului

Facebook Comments Box

Actualitate

Milionarul clujean promite un „mini-Wonderland” cu cel mai mare SPA din zonă! Stațiunea Băișoara renaște!

Kadar Zoltan

Published

on

Hotelul Alpin din Băișoara prinde viață! Un afacerist clujean vrea să transforme stațiunea într-un „mini-Wonderland” cu un SPA de proporții

Hotelul Alpin, un simbol al stațiunii Muntele Băișorii, intră într-o nouă eră! După ani de degradare, un investitor clujean plănuiește să-l readucă la viață și să transforme zona într-o atracție turistică de top.

Un proiect ambițios în inima Munților Apuseni

Situat la 1.385 de metri altitudine, Hotelul Alpin a fost vândut în 2023, iar noul proprietar are planuri mari pentru viitorul său. Cu 58 de camere, balcoane cu priveliști spectaculoase și o suprafață utilă de peste 3.200 mp, hotelul promite să devină un punct de referință în turismul montan din județul Cluj.

Darius Mârza, omul din spatele proiectului, este deja cunoscut pentru complexul Wonderland din Cluj-Napoca și vrea să aducă un concept similar în Băișoara. Planurile includ trei restaurante, săli de conferință, o cramă și un SPA de dimensiuni impresionante – chiar mai mare decât cel din Wonderland.

Cheia succesului? Pârtia de schi!

Deși proiectul este bine conturat, investitorul așteaptă un pas esențial: modernizarea pârtiilor de schi din zonă. „Dacă nu ai o pârtie funcțională, e ca și cum ai merge la mare fără plajă”, explică Darius Mârza. Tocmai de aceea, demararea lucrărilor depinde de evoluția proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil.

Un complex turistic de top, cu heliport și patinoar

Noua versiune a Hotelului Alpin va oferi mult mai mult decât cazare. Pe lista facilităților se află un teren de mini-golf, patinoar, terase suspendate în pădure și chiar un heliport. „E o clădire super mișto, cu un potențial imens”, spune entuziasmat afaceristul.

Stațiunea Muntele Băișorii, cunoscută pentru peisajele sale spectaculoase și pentru istoria sa bogată, ar putea deveni astfel una dintre cele mai atractive destinații montane din România. Cu un proiect ambițios și viziune pe termen lung, Darius Mârza promite să transforme hotelul Alpin într-o adevărată bijuterie turistică.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Șocant! Un Manuscris din 1570 Dezvăluie Secretele Rachetelor Moderne!

Kadar Zoltan

Published

on

Misterul Manuscrisului de la Sibiu: O Predicție a Rachetelor Moderne?

Un manuscris descoperit în arhivele din Sibiu, datat în 1570, a declanșat o adevărată revoluție în rândul istoricilor și al experților în tehnologie. Documentul, cunoscut sub numele de „Manuscrisul de la Sibiu”, conține descrieri și planșe detaliate despre rachete spațiale și balistice, o descoperire care ridică numeroase întrebări despre nivelul de cunoștințe științifice din secolul al XVI-lea.

Descoperirea care a uimit lumea științifică

Manuscrisul a fost identificat în 1961 de către dr. Doru Todericiu, profesor la Universitatea din București, în timp ce cerceta documente vechi. Conținutul său, însă, a fost de-a dreptul incredibil: pe parcursul celor 450 de pagini scrise în limba germană, se găsesc schițe și explicații detaliate despre rachete în trepte, combustibili lichizi și dispozitive balistice.

Aceste descrieri sugerează o înțelegere tehnologică avansată, care, teoretic, nu ar fi trebuit să existe la acea vreme. În plus, planșele incluse par să semene izbitor cu modelele moderne de rachete utilizate în secolul XX.

Cine a fost autorul misteriosului manuscris?

Deși nu se cunoaște cu exactitate cine a scris manuscrisul, acesta este atribuit temporar lui Conrad Haas, un inginer militar care a lucrat în Arsenalul de la Sibiu. Se crede că Haas, un sas originar din Austria sau Transilvania, a fost un pionier în domeniul tehnologiilor militare și a introdus conceptul de rachetă cu mai multe trepte.

Potrivit unor istorici, inovațiile sale ar fi fost aplicate în scopuri defensive, iar unele dintre aceste tehnologii ar fi contribuit la apărarea Vienei împotriva turcilor în 1542. Totuși, modul în care aceste idei au apărut cu sute de ani înaintea revoluției spațiale rămâne un mister.

 

Prima rachetă testată la Sibiu?

Un aspect fascinant al manuscrisului este relatarea unei lansări experimentale de rachetă în trepte, realizată în 1555, în Sibiu. Se spune că un număr mare de martori ar fi asistat la eveniment, ceea ce indică posibilitatea ca tehnologia să fi fost testată cu succes chiar în acea perioadă.

Documentul conține detalii despre stabilizatoare triunghiulare, combustibil solid și sisteme de direcționare, aspecte care au devenit realitate abia în secolul XX, odată cu dezvoltarea programelor spațiale. Această descoperire ridică o întrebare importantă: cum a putut Conrad Haas să descrie cu atâta precizie principii care nu aveau să fie aplicate decât după sute de ani?

Un precursor al astronauticii moderne?

Specialiștii în istoria tehnologiei consideră că manuscrisul de la Sibiu este cel mai vechi document cunoscut despre dezvoltarea rachetelor moderne. Într-un mod remarcabil, ideile lui Haas par să fi fost precursoarele conceptelor dezvoltate de Hermann Oberth, un alt sas originar din Sibiu, considerat unul dintre părinții astronauticii moderne.

În 1967, manuscrisul a fost publicat pentru prima dată sub titlul „Preistoria Rachetei Moderne”, iar în 2008 a fost inclus într-o ediție a Academiei Române. De-a lungul timpului, numeroși cercetători au încercat să explice originea cunoștințelor prezentate în document, iar unii au speculat chiar posibile influențe necunoscute.

O simplă coincidență sau o cunoaștere avansată?

Dovezile arată că primele experimente cu rachete în trepte au fost realizate în Germania în 1590, iar primele tratate oficiale despre artilerie cu rachete au fost publicate în 1650. Cu toate acestea, manuscrisul de la Sibiu pare să fi anticipat aceste descoperiri cu aproape un secol mai devreme.

Faptul că un inginer militar din Transilvania a putut să dezvolte astfel de concepte ridică numeroase întrebări despre sursa cunoștințelor sale. A fost Conrad Haas un vizionar genial sau a avut acces la informații care s-au pierdut în negura istoriei?

Indiferent de răspuns, Manuscrisul de la Sibiu rămâne una dintre cele mai mari enigme ale istoriei tehnologiei, un document care demonstrează că unele invenții moderne ar putea avea rădăcini mult mai vechi decât ne-am fi imaginat.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

VIDEO: Constantin Brâncuși: 149 de ani de la nașterea geniului sculpturii românești

Diana Petrescu

Published

on

Pe 19 februarie, România celebrează Ziua Națională Constantin Brâncuși, o dată dedicată memoriei unuia dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Această sărbătoare națională a fost instituită în 2015, printr-o lege adoptată de Parlament, recunoscând contribuția esențială a lui Brâncuși la modernizarea sculpturii contemporane universale.

Născut pe 19 februarie 1876, în satul Hobița din județul Gorj, Constantin Brâncuși a manifestat de mic o pasiune pentru lucru manual. După ce a studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova și ulterior la Școala de Belle-Arte din București, a pornit, întâmpinând numeroase greutăți, către Paris — o călătorie pe care, potrivit legendelor, a realizat-o parțial pe jos. Acolo, în capitala artei moderne, Brâncuși și-a creat propriul stil distinct, refuzând influența directă a lui Auguste Rodin, cu celebra explicație: “Nimic nu crește la umbra marilor copaci”.

Printre operele sale cele mai cunoscute se numără “Coloana Infinitului”, “Poarta Sărutului” și “Masa Tăcerii”, lucrări ce formează Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, un omagiu adus eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Acest ansamblu a fost inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Brâncuși a fost un pionier al artei moderne, simplificând formele până la esența lor spirituală și simbolică. “Domnișoara Pogany”, una dintre cele mai iconice sculpturi ale sale, a cunoscut mai multe versiuni și este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Național.

Ziua Națională Constantin Brâncuși este marcată anual printr-o serie de evenimente culturale organizate în București și în alte orașe din țară, onorând memoria artistului care a pus România pe harta culturală a lumii.

Constantin Brâncuși a murit pe 16 martie 1957, fiind înspumântat în cimitirul Montparnasse din Paris, dar opera sa continuă să inspire și să fascineze generații întregi de iubitori ai artei.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite