La data de 29 iunie, cele 14 ţări din bazinul fluviului Dunărea celebrează împreună, în fiecare an, unul dintre cele mai mari sisteme fluviale din Europa.
Longevitatea evenimentului atestă contribuţia importantă a fluviului la economia, mediul şi cultura regiunii, potrivit www.danubeday.org, citat de Agerpres.

Manifestările dedicate acestei zile se desfăşoară în toate cele 14 state dunărene, în vederea adoptării de măsuri şi strategii comune pentru protejarea fluviului european în faţa unor ameninţări diverse, precum fenomenele extreme (secetă sau inundaţii) sau poluări accidentale. De obicei, în zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate, cu această ocazie, festivaluri, întâlniri publice, evenimente educative şi de divertisment.

„Păstrați Dunărea Albastră” –  Tema anului 2023
În timp ce sărbătorirea Zilei internaţionale a Dunării din 2020 şi 2021 a ţinut cont de restricţiile de siguranţă din pandemie prin organizarea de evenimente online, de anul trecut, evenimentele în aer liber au revenit în mai multe ţări dunărene. Tema din 2023 este „Păstraţi Dunărea Albastră”, inspirată de cel de-al patrulea studiu comun al Dunării (JDS4), unul dintre cele mai cuprinzătoare eforturi de monitorizare a apelor de suprafaţă din lume, menţionează www.danubeday.org. Descoperirile JDS4, publicate pentru prima dată în 2021, au fost diseminate în bazinul fluviului Dunărea pentru a informa publicul cu privire la informaţiile vitale privind calitatea apei de-a lungul fluviului şi afluenţilor săi majori.

În anii 2021 şi 2022, Ziua Internaţională a Dunării a avut ca motto: „Descoperă Dunărea!”. În 2020, Ziua Internaţională a Dunării a avut ca temă: “#DiscoverDanube online!”. În 2019, tema propusă pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Dunării a fost „Fii activ pentru o Dunăre mai sănătoasă!” (“Get active for a healthier Danube!”), menţionează site-ul citat. Ziua Dunării 2019 a reprezentat sărbătorirea râurilor mai sigure după 25 de ani de cooperare internaţională inovatoare în regiune. Festivalurile de-a lungul malurilor Dunării şi cele de-a lungul marilor oraşe dunărene, inclusiv diversele activităţi distractive şi evenimente educaţionale, au adus un omagiu fluviului european, popoarelor sale şi progreselor înregistrate în cele aproape trei decenii de acţiune şi cooperare.

Ziua Dunării înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferenţelor de culturi şi istorii, având în schimb o dorinţă comună şi anume responsabilitatea de a proteja această resursă preţioasă.

Marcarea Zilei Internaţionale a Dunării a fost instituită după semnarea, în 1994, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea de către Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Documentul, semnat la 29 iunie 1994, la Sofia, în capitala Bulgariei, oferă cadrul de cooperare pentru guverne, organizaţii neguvernamentale, instituţii de cercetare şi industrie, această dată fiind marcată la nivel internaţional la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea.

Oficiali ai statelor situate în bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Ucraina) şi din partea Comisiei Europene au semnat documentul, aducând în atenţia opiniei publice necesitatea protejării Dunării. Ulterior, Convenţia a fost semnată de Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. România este depozitarul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Ziua Internaţională a Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată în 2004 pentru a marca zece ani de la semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În România, cele 11 administraţii ale Bazinului Apelor Dunării organizează reuniuni speciale dedicate celebrărilor Zilei Dunării. Alte evenimente pentru copii şi publicul general au ca scop conştientizarea importanţei Dunării şi a afluenţilor săi.

Dunărea este principalul fluviu european, care aduce numeroase beneficii economice ţărilor riverane şi împreună cu afluenţii săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Bazinul hidrografic al Dunării joacă un rol important în contextul politic, social, economic şi cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale şi de Sud-Est. Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, trece prin Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Din Munţii Pădurea Neagră din Germania şi până în Deltă, Dunărea parcurge 2.845 km. Fluviul reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu apă potabilă, apă pentru irigaţii şi industrie pentru cei peste 115 milioane de locuitori ai acestei regiuni. Comunităţile riverane Dunării se implică în acţiuni ecologice, educative, socio-culturale, sportive şi de recreere pentru protejarea acestui fluviu unic în Europa.

Format în urmă cu milioane de ani, Dunărea este cel mai mare fluviu european care curge de la vest către est, fiind pe locul 28 ca debit în clasamentul mondial a râurilor. La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea creează una dintre cele mai mari şi mai bine conservate zone umede din Europa: Delta Dunării, cu peste 5.000 de plante şi animale, conform datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Source link