Connect with us

Eveniment

Angajata Serviciu Ambulanta Cluj: ”Iti trebuie un gram de nebunie sa faci meseria aceasta” – E fain la Cluj!

Tudor Calinescu

Published

on

Angajata Serviciu Ambulanta Cluj: ”Iti trebuie un gram de nebunie sa faci meseria aceasta” - E fain la Cluj!

„Bună ziua, aici ambulanța! Cu ce problemă vă confruntați?”, este o întrebare pe care o auzi permanent în dispeceratul integrat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj. Telefoanele sună pe bandă rulantă și cazurile te copleșesc prin diversitatea lor. Pentru cineva cu experiență, astfel de situații reprezintă o zi obișnuită de muncă. De peste 27 de ani, Mihaela Cete activează ca operator la Serviciul Județean de Ambulanță. Sunt aproape trei decenii de muncă asiduă, nenumărate misiuni și clipe memorabile. Iar dacă iei în calcul și anii copilăriei, atunci îți dai seama că un destin se poate creiona atât de frumos în jurul salvatorilor. Tatăl Mihaelei a lucrat ca ambulanțier timp de 37 de ani, cu sora își împarte tura tot la ambulanță, în vreme ce soțul este asistent medical la Spitalul de Copii. Zâmbind, operatorul mărturisește cu o voce blândă că astfel s-a găsit o înțelegere perfectă în familie.
„Am crescut cu ambulanța în casă. Pe vremea aceea se numea Salvarea. Tatăl meu a fost ambulanțier și mă lua cu el la serviciu. Cunoșteam pe toată lumea. Colegii de la ambulanță ieșeau mult împreună și în timpul liber. Cei de vârsta mea își aduc aminte de toate sărbătorile comuniste, unde mergeau cei de la asistență medicală. Atunci ne întâlneam toate familiile, copiii se jucau între ei. A fost frumos și mi-am dat seama ce înseamnă ambulanța. Sora mea este pe intervenție de peste 30 de ani. Vorbim despre cazuri, dar nu insistăm. Totuși, ne susținem moral foarte mult. Eu am început în 1994, urgențe existau și atunci, doar că interveneam mult în cazul femeilor însărcinate. S-a întâmplat ca ele să și nască pe ambulanță. Trebuia să improvizezi, să te adaptezi și să rezolvi situația. Foloseam acele Dacia Break și colegii se chinuiau să le pună perfuzii pacienților. Chiar și noi, în dispecerat, aveam niște tăblițe de plastic unde era scris numărul mașinii și numele asistenților, respectiv al medicilor. Formai echipajul și înșirai mașinile, știind cine trebuie să meargă la caz. Era foarte interesant. Și acum nu-mi vine să cred că folosim tablete moderne.”
În 27 de ani, Mihaela n-a contabilizat niciodată câte cazuri a gestionat. Mii de persoane au primit ajutor medical în urma deciziilor luate rapid de operatorul din dispecerat. În schimb, spune cu mâna pe inimă ce îi oferă un mare sentiment de bucurie. Acasă, fiica ei îi atrage din senin atenția: <<Mami, ți-a scris cineva mulțumesc. Tu pe toată lumea ajuți?>>. Cu alte cuvinte, recunoștința oamenilor o determină să își desfășoare activitatea cu un profesionalism remarcabil.
„M-a ajutat acest loc de muncă din multe puncte de vedere. Prietenii se amuză că iau decizii la secundă. La cazuri, pe lângă întrebările tipice, mă bazez pe fler. Pățim ca oamenii să ne sune și să facă farse. Ține puțin și de experiență să alegi informația corectă. Un bun operator la dispecerat trebuie să aibă atenție distributivă, să fie calm și să empatizeze cu apelantul, dar nu foarte tare. Fără spirit de echipă, nu se poate face nimic. Cu colegii de la I.S.U. lucrăm pe tură de ani buni și ne înțelegem excelent. Am familia de acasă și familia de aici. Dacă noi nu suntem uniți și nu ne apărăm, cine să o facă?”.
Pandemia ne-a schimbat tuturor viața. Incertitudinea, frica de a nu te îmbolnăvi și numărul mare de persoane infectate cu coronavirus au bulversat întreaga societate. Pe umerii personalului medical a căzut o presiune colosală în ultimii doi ani.
„Îți trebuie un gram de nebunie să faci meseria aceasta. E exact ca la cei din teren. Stresul e foarte mare, mai ales în această perioadă de pandemie. Solicitările sunt multe, găsești cu greu resurse. În această perioadă nu am mai fost doar o linie de urgență, ci le-am ascultat oamenilor toate problemele. Mulți sunt speriați de COVID, nu știu ce să facă. Îi încurajăm, spunându-le că, într-un final, totul va fi bine. Noi, dispecerii, am fost printre cei dispuși oricând să îi asculte pe oameni. Ne sunau noaptea și ne găseau pe noi. Pandemia a fost o perioadă grea, cu un volum de muncă nemaivăzut. A fost un război, un fel de ruletă rusească. Din fericire, la noi n-au existat atâția morți. Nu s-a întâmplat să moară oamenii acasă că nu a mai ajuns ambulanța. Acum se simte o mică îmbunătățire. Suntem cu recoltările la zi, ceea ce este foarte bine. Nu se mai așteaptă patru sau cinci zile”.
Mihaela Cete rămâne aproape de pacienți și colegi cu aceeași pasiune ca acum 27 de ani. Nu va uita niciodată cum a trăit primele zile ca dispecer la ambulanță. „Mi-a plăcut, că altfel n-aș fi mers pe drumul acesta”, ne asigură colega noastră, a cărei bunătate și pricepere impresionează pe oricine. Împreună cu personalul ambulanței, alcătuim o echipă pregătită să intervină în orice clipă.
Sursa: ISU CLUJ

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom