Connect with us

Eveniment

Clujenii, chemați la proteste contra proiectului Transilvania Smart City. Scrisoare către Emil Boc

Stefania Heinz

Published

on

Clujenii, chemați la proteste contra proiectului Transilvania Smart City. Scrisoare către Emil Boc

O scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc vorbeșțe despre drepturile celor 1.500 de clujeni de la Pata Rât și despre pericolul de a fi evacuați ”la cererea investitorilor imobiliari cu capital străin și local”. 
”Scrisoare deschisă către Emil Boc și dezvoltatorii imobiliari din Pata Rât

”În atenția primarului Emil Boc,

În atenția dezvoltatorilor imobiliari Paul Păcuraru, Elena Udrea, Miron Mitrea și a Consiliului de Administrație Transilvania Smart City: Adrian Alexandrov, Adrian Gurzău, Cecilia Petrovan, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț

Noi, semnatarii acestei scrisori deschise, considerăm că proiectarea unui viitor cartier de 2 miliarde de euro cu mii de apartamente, spital, campus universitar, mall etc. nu poate să nu să țină cont de realitățile existente în zona urbană marginalizată Pata Rât și de situația locuitorilor săi actuali.

Din păcate, Municipiul Cluj-Napoca seamănă din ce în ce mai tare cu o broșură publicitară, cu promisiuni și iluzii care țin locul unei dezvoltări urbane coerente și puse în slujba intereselor celor mulți. Este dificil de imaginat acel nivel de dezechilibru în care cetățeni austrieci vor veni să se trateze în noul spital din Pata Rât, cum s-a propus într-un clip publicitar de către dezvoltatori imobiliari, în timp ce actualii locuitori nu au nici măcar un punct sanitar în zonă. 

Înainte de proiecte ce „O SĂ” se facă la Cluj, asemenea metroului, centurii metropolitane, Someșului navigabil etc., ar trebui adresată realitatea marginalizării și precarității cu care se confruntă rezidenții ghetoului Pata Rât, nevoia desegregării zonei și a asigurării unor condiții de locuire decentă pentru cetățenii dezavantajați și vulnerabili. Și nu sunt puțini… 

Actualii locuitori din Pata Rât sunt cei care timp de mai multe decenii au lucrat pentru un Cluj mai curat și au reciclat tone de material refolosibil. Efectele expunerii la poluarea din Pata Rât le resimt atât adulții, cât și copiii. Familiile ar trebui sprijinite ca să se poată muta în alte zone ale orașului, adecvate locuirii, și să aibă acces la servicii de sănătate care să atenueze consecințele traiului de lângă rampa de gunoi. 

Sunt politici publice locative și de mediu întârziate cu zeci de ani, care ar trebui realizate chiar și în lipsa acestui proiect imobiliar. Cu atât mai mult dacă se preconizează că se vor muta la Pata Rât câteva zeci de mii de oameni, așa cum speră dezvoltatorii imobiliari. Din moment ce zona va fi total ecologizată și adecvată pentru locuire, poate că și unii dintre vechii / actualii locuitori din Pata Rât vor dori să continue să locuiască acolo, în condiții îmbunătățite, devenind vecini cu noii locatari ai proiectului Transilvania Smart City. 

Înainte să legăm prima fază a proiectului imobiliar de anul electoral 2024 și de atestarea documentară a localității în 124 pentru a marca presupusa relevanță a investiției, așa cum s-a afirmat în cel mai recent clip publicitar, trebuie să ținem cont de realitatea evacuărilor forțate și de împlinirea pe data de 17 Decembrie 2022 a 12 ani de la evacuarea forțată din 2010 a peste 350 de persoane, majoritatea lor de etnie romă, de pe strada Coastei la Pata Rât.

Ne exprimăm îngrijorarea că administrația publică a municipalității îi va evacua forțat din nou pe rezidenții din Pata Rât la cererea investitorilor imobiliari cu capital străin și local. Până în acest moment nu s-a prezentat un plan concret al desegregării Pata Rât-ului, în ciuda angajamentului public al primarului Emil Boc de a face ghetoul să dispară până la finalul deceniului. Îi solicităm primarului Emil Boc ca la doi ani de la intrarea în vigoare a noului SIDU să prezinte public etapele concrete ale strategiei desegregării la finalul căreia se anticipează că la Cluj-Napoca nu vor mai exista comunități marginalizate.

Există riscul că locuitorii care vor rămâne în Pata Rât vor fi excluși din noul cartier și facilitățile sale de infrastructură pentru că nu există nicio coordonare între societatea civilă, administrație și mediul de afaceri, iar comunitățile din Pata Rât nu au fost consultate. Dezvoltarea locală ar trebui să includă toate comunitățile din zonă, nu doar viitoarea “gated community”. 

Clujenii din Pata Rât, 1.500 de cetățeni, sunt ignorați complet atât de către primărie, cât și de către dezvoltatorii imobiliari atunci când se discută despre acest proiect imobiliar. Reprezentanții lor au solicitat de multe ori, în zadar, să fie consultați cu privire la planurile administrației publice locale ce vizează zona Pata Rât și locuitorii acesteia. 

În lipsa transparenței proiectului imobiliar din vecinătatea ghetoului Pata Rât și a unei strategii concrete de acțiuni de desegregare asumate de Primăria Cluj-Napoca, în contextul suspiciunilor de corupție care planează în jurul investitorilor imobiliari, noi, semnatarii acestei scrisori, chemăm clujenii la PROTEST, sâmbătă 17 Decembrie, ora 19.30, la colțul străzii Barițiu cu Emil Isac, într-un marș către Primărie – https://www.facebook.com/events/474152441514369

Semnatari 

(în ordine alfabetică)

Adi Dohotaru

Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS

Alex Fechete,

Asociația Comunitară a Romilor din Coastei

Linda Greta

Asociația Comunitară a Romilor din Coastei

Maria Stoica, 

Căși Sociale ACUM!

Istvan Szakats

AltArt

Prof. univ. dr. Enikő Vincze

Căși sociale ACUM!

George Zamfir

Căși sociale ACUM!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom