Connect with us

Eveniment

Decembrie negru. 5 persoane și-au pierdut viața pe munte în ultima lună a anului trecut

Stefania Heinz

Published

on

Decembrie negru. 5 persoane și-au pierdut viața pe munte în ultima lună a anului trecut

Salvamontiștii au fost solicitați să intervină în 293 de acțiuni în urma cărora au fost salvate 329 de persoane. Din păcate, alte cinci persoane au decedat pe munte în ultima lună din 2022.
În luna decembrie peste 500 de salvamontiști din întreaga țară s-au aflat la datorie zi de zi pentru a asigura asistență de salvare montană. Din numărul total de intervenții pentru luna trecută, 115 au fost pe domeniile de practicare a sporturilor de alunecare, potrivit raportului de activitate al Salvamont România pentru luna decembrie a anului trecut.

“Luna decembrie este o lună de vârf a sezonului de iarnă și, chiar și fără multă zăpadă pe pârtii, a fost caracterizată printr-un număr mare de turiști pe munte”, transmit salvamontiștii. Un număr de 500 – 600 de salvatori s-au aflat zilic, în decembrie, la datorie în zonele montane cu afluență turistică mare, în punctele medicale și de intervenție din circa 100 de posturi și baze salvamont.

În această perioadă salvamontiștii au fost solicitați să intervină în 293 de acțiuni de salvare și de acordare a primului ajutor medical, în care au fost salvate 329 de persoane. Dintre acestea, 98 de persoane accidentate au fost predate serviciilor SMURD sau de Ambulanță, cinci persoane au fost predate elicopterelor SMURD-IGAV. Alte cinci persoane au decedat pe munte, sarcina salvamontiștilor reducându-se în acest caz la recuperarea acestora și transportul pentru predarea la serviciile IML.

Raportul pe decembrie al Salvamont România arată că, din numărul total de intervenții, 115 au avut loc pe părtii și 146 de intervenții în restul zonei montane. Nouă intervenții au avut loc în afara zonei montane, în locuri greu accesibile, acțiuni la care salvamontiștii au fost solicitați să intervină cu mijloacele și tehnicile lor specifice pentru soluționarea cazurilor.

Prin Dispeceratul Național Salvamont – Vodafone/Fundația Vodafone au fost primite, direct, 669 de apeluri prin care anunțau accidente montane și șapte apeluri care anunțau incendii în zona montană și submontană, restul apelurilor de urgență fiind primite și preluate direct de către salvamontiști prin Serviciul Unic de Urgență 112 sau prin dispeceratele locale ale echipelor salvamont.

În cadrul celor 42 de structuri Salvamont din România activează ca personal operativ de intervenție un număr de circa 850 de salvatori montani atestați, 400 de salvatori montani angajați, 450 de salvatori montani voluntari. Alături de aceștia, lucrează aproximativ 350 de salvatori aspiranți și debutanți, în diverse etape de formare profesională.

Foto: Facebook / Salvamont România 
Pentru a alerta echipele Salvamont poate fi utilizat numărul unic de urgență 112 și prin intermediul Dispeceratului Național Salvamont – 0372126668 sau 0SALVAMONT. De asemenea, se poate utiliza aplicația SALVAMONT ROMÂNIA pentru telefoanele mobile, unde există o secțiune S.O.S prin care Dispeceratul primește notificări în timp real cu privire la localizarea persoanei care solicită ajutor, coordonatele și nivelul bateriei telefonului.

Decalogul schiorului
Sfaturi de la salvamontiști pentru cei care practică schiul sau snowboarding-ul:


Respectul celuilalt: orice schior/snowboarder trebuie să se comporte astfel, în orice clipă, încat să nu pună pe celălalt de lânga el în pericol.
Stăpânirea vitezei și a comportării: orice schior/snowboarder trebuie să-și adapteze viteza de alunecare și comportamentul adecvat propriei sale capacități fizice și tehnice.
Stăpânirea direcției: schiorul/snowboarderul din deal, a cărui poziție este dominantă, trebuie să-și aleagă în așa fel traseul și să prevadă o direcție de cădere care să asigure siguranță schiorului/snowboarderului din vale.
Depășirea: schiorul/snowboarderul poate să efectueze o depășire liberă în deal, vale, stânga, dreapta, atâta timp cât schiorul/snowboarderul care depășește ține seama de evoluția schiorului/snowboarderului depășit și păstrează o distanță de siguranță suficientă în raport cu el.
Încrucișarea și traversarea: schiorul/snowboarderul care traversează o pârtie sau un teren de școală trebuie să se asigure, menținând controlul vizual spre deal și vale, luând-și precauțiunile necesare preîntâmpinării unui accident pentru el și pentru alții.
Staționarea: schiorul/snowboarderul trebuie să evite să se oprească și numai în cazuri de absolută necesitate în pasajele lipsite de vizibilitate. În caz de căzătură, trebuie să degajeze rapid pârtia.
Urcarea: pe schiuri sau cu piciorul trebuie să se facă folosind marginea pârtiei.
Respectarea semnalizării: oricine trebuie să respecte semnele internaționale de semnalizare instalate pe pârtie, indiferent de gradul său de pregătire sportivă, varstă etc.
Respectarea naturii pârtiei: a schia rapid pe o pârtie rezervată începătorilor constituie o greșeală, ca ți aventurarea schiorului/snowboarderului începător pe o pârtie dificilă.
În caz de accident: orice schior sau persoană aflată pe pârtie trebuie să dea ajutor în caz de accident până la sosirea echipelor Salvamont.

Articol de Nicușor Mitrea

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom