Connect with us

Eveniment

Patru organizatii din Cluj cer primariei mai multe spatii verzi in zona industriala. – E fain la Cluj!

Tudor Calinescu

Published

on

Patru organizatii din Cluj cer primariei mai multe spatii verzi in zona industriala. - E fain la Cluj!

Prea puțin verde,
la Cluj: doar 10% din zona industrială a Clujului e ocupată de spații verzi. De
10 ori mai mulți locuitori și de 10 ori mai puține zone verzi
Patru organizații civice și de mediu cer Primăriei
Cluj-Napoca realizarea de spații publice verzi mai mari în zona industrială a
municipiului și realizarea de dezbateri publice care să ducă la realizarea lor.
Societatea Organizată Sustenabil, Asociația MiniMass –
Someș Delivery, Clubul de Cicloturism Napoca și Clujul Sustenabil solicită
Primăriei clujene ca în fosta zonă industrială a orașului să amenajeze spații
verzi și spații publice mai multe și mai mari de-a lungul Someșului. 


Solicitarea vine în contextul în care municipalitatea a
comandat un studiu (denumit document director de fundamentare a regenerării
urbane) pentru viitoarele investiții din zona industrială a Clujului, pe o
suprafață de 450 de hectare. Acest document are însă mari lacune la capitolul
spații verzi.
Mai mulți locuitori,
spații verzi mai mici 
„Deși populația a crescut de cel puțin 10 ori în ultimele
secole, în documentul propus spre anexă Planului Urbanistic General, spațiile
verzi sunt mult mai mici decât au amenajat antecesorii noștri în secolele
trecute.
În consecință, cerem dezbateri publice atât pe documentul
de regenerare urbană, cât și pe Master Planul Someșului din zona industrială.
Dorim ca aceste hotărâri să fie adoptate printr-un proces participativ”, spune
Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil.
El arată că în zona industrială, pe o suprafață de 450 de
hectare, doar 40 de hectare sunt spații verzi. „Cantitatea de spațiu verde e
oricum înșelătoare, deoarece contează distribuția, nu doar suprafața. 20 de
hectare sunt vizavi de aeroport, unde oricum nu se poate exploata imobiliar
arealul respectiv. Puțini clujeni din zona metropolitană vor veni la relaxare
în sunetul avioanelor ce decolează și aterizează și în poluarea kerosenului”,
afirmă el.
Alte 20 de hectare de spații verzi, propuse de arhitecți
de-a lungul râului, există deja pentru că sunt protejate prin Legea Apelor, iar
lățimea zonei de protecție la râu, potrivit Legii Apelor, este de cel puțin 15
metri.  
„Pista de biciclete, aleea pietonală și mobilierul urban,
propuse pe zona protejată, nu trebuie să sacrifice vegetația spontană apărută
și copacii. De aceea, e necesar ca un coridor verde albastru la râu, acceptat
de Primărie, să fie mult mai lat, prin negocieri cu dezvoltatorii imobiliari
privați, pentru a păstra cadrul natural și pentru a crește calitatea vieții”,
declară Marius Moga, coordonatorul proiectului Someș Delivery.
Regândirea zonei
industriale, o oportunitate pentru oraș
Cele patru asociații arată că în lipsa spațiilor verzi și
a dezbaterilor pe acest subiect, Primăria transmite mesajul că își dorește un
oraș pentru profit, nu unul pentru locuit, deși declară opusul. 

„Cum e posibil ca spațiul verde din proiect să fie doar
cel existent deja, dar să nu se ceară, de la niciun investitor privat,
înființarea de noi spații verzi? La ce ajută retorica orașului care se dezvoltă
cu fața la râu, dacă clădirile de peste zece etaje sunt planificate până în
buza apei?”, se întreabă reprezentanții celor patru organizații civice.
Ei mai arată că în secolul XIX, când Clujul era mult mai
mic, în Parcul Central, spre exemplu, erau gândite zone verzi la râu de zeci de
ori mai mari decât ce se dorește în partea de nord-est a orașului. 
„În trecut, când s-au dezvoltat Parcurile Babeș,
Feroviarilor, Armătura sau Rozelor, acestea erau gândite să aibă zeci sau chiar
sute de metri lățime la râu. Acum, în secolul XXI, se „oferă” doar 15 metri,
unde oricum nu se poate construi legal, doar pe o porțiune îngustă fiind
acceptată o lățime mai mare”, susține Adrian Dohotaru.
La rândul lui, coordonatorul proiectului Someș Delivery,
arhitectul Marius Moga, spune că regândirea acestei zone industriale acum este
o oportunitate de a rebalansa echilibrul distribuției spațiilor verzi din oraș
și de a contrabalansa polul verde din vest atât de îndrăgit de clujeni și în
același timp prea aglomerat deja. 

Dezbateri publice pentru
regenerare urbană și pentru Master Planul Someșului din zona industrială 
„Dezvoltarea unui mare parc în zona industrială, ca orice
bun comun, va crește valoarea imobiliară și va fi garantul unei dezvoltări
urbane de succes și chiar mai profitabile pe termen lung decât în lipsa unui
parc de proporții la râu, lipsă care poate satisface doar interese imobiliare
pe termen scurt. 
În consecință, cerem dezbateri publice atât pe documentul
de regenerare urbană, dar și pe Master Planul Someșului din zona industrială”,
arată arhitectul Marius Moga.
Reprezentanții celor patru asociații arată că miza solicitării lor nu e doar o retorică a deschiderii la râu prin crearea unui coridor verde albastru, ci realități concrete pentru ca locuitorii să se bucure de locuri și de bunuri comune cât mai generoase.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom