Prin Oras

112 ani de arta: Istoria celui mai vechi cinematograf al tarii

Published

6 years ago

January 22, 2020

Textul și fotografiile sunt realizate de Flavia Dima.

Istoria Cinematografului Arta merge în paralel cu nașterea și formarea industriei cinematografice din Cluj, aflat la momentul respectiv sub dominația Imperiului Habsburgic. Acesta se deschide în data de 13 octombrie 1913 sub numele de „Cinema Select”, an care a coincis cu realizarea primului film clujean în regia legendarului Jenő Janovics, „Sárga Csiko” (Murgul șarg) – o peliculă care s-a bucurat un succes internațional răsunător. Una din cele mai marcante figuri din istoria culturală a cetății, Janovics a fost simultan actor, director al Teatrului Maghiar și regizor de teatru și de film, el lucrând în perioada 1913 – 1920 la realizarea a peste 60 de filme și transformând orașul într-un imens platou de filmări. Înființând primele case de producție de film din Cluj, precum Corvin Film, acesta a acționat în calitate de director al Cinema Select (cunoscut și sub numele de Cinematograful Universității) până la finalul celui de-al doilea Război Mondial. Numele cinematografului se reflecta și în prețul biletelor la film, despre care cetățenii vremurilor se plângeau că ar fi prea scumpe.

În anul 1948, Casa Sebestyen și, implicit, cinematograful au fost confiscate și trecute în subordinea statului, precum 90% din toate afacerile ale vremii. Decretul numărul 303 din noiembrie 1948 pentru nationalizarea industriei cinematografice stipula faptul că toate întreprinderile cu caracter cinematografic „trec în proprietatea Statului, ca bunuri comune ale întregului popor, libere de orice sarcini”, acestuia fiindu-i anexată o listă cu 409 săli de cinematograf, 9 din ele din Cluj: Capitol, Corso, Forum, Olimpia, Popular, Royal Palace, Urania, Cinema Huedin și Select. Acestuia din urmă avea să i se schimbe denumirea în Cinema Maxim Gorki după naționalizare, ca mai apoi acesta să se schimbe în Tineretului și, în cele din urmă, în Arta.

Din timpul perioadei comuniste nu au rămas prea multe izvoare scrise despre istoria cinematografului; în schimb, acesta a rămas viu în amintirea clujenilor. „Era una din ele mai mici săli ale Clujului, dar era frumișică,” își amintește Constantin Mărușcă, care locuiește în oraș de când și-a început studiile, în 1965. „Vineri seara, acolo era telecinemateca. Se dădeau filme vechi, dar bune – era de societate, venea un public destul de select; în restul cinematografelor mergeau cei care preferau filme mai noi, color, cu muzică tare. Se dădeau filme alb-negru, clasice, valoroase: nu numai din America (pe vremea aia nu era moda), ci și filme rusești, filme nemțești, englezești.” Povestește că filmele, în vremea respectivă, făceau un circuit al cinematografelor din oraș, începând cu Republica (actualul „Florin Piersic”), Victoria, Progresul (o sală aflată în incinta Castelului Banffy din Piața Unirii, între timp desființată) și Tineretului, urmând apoi să apară în restul sălilor. „Desigur că cinemaul era la mare căutare în vremea respectivă. Foarte puțină lumea avea televizor în vremea aia, nu erau color, și jumătate din transmisie era doar purici”, conchide el.

Clădirea rămâne în proprietatea statului până în anul 2010, an din care datează cea mai recentă descriere a cinematografului de dinaintea închiderii sale. Cinematograful e încadrat în rețeauna internațională Europa Cinema, fiind dotat cu 257 de locuri și aparate performante, precum un proiector Kinoton, sunet Dolby-Stereo și aer conditionat. Biletele la film erau ieftine (5-7 lei), iar filmele proiectate erau în marea lor majoritate alese în funcție de valoarea lor artistică, neținându-se în mod necesar cont de actualitatea acestora. De asemenea, Arta găzduia adesea săptămâni tematice, în colaborare cu varii instituții culturale din țară, care erau dedicate producțiilor cinematografice ale mai multor națiuni (Marea Britania, Franța, România etc.).

După un îndelung proces, Palatul Sebestyen a fost parțial retrocedată, în 12 martie 2010, urmașilor lui David Sebestyen, eveniment care a declanșat în mod inconștient evenimentele care au dus la închiderea pe termen nedeterminat a Cinema Arta. Aceștia au putut intra în posesia imobilelor abia după un an de zile, primind despăgubiri în valoare de peste 930.000 de lei pentru perioada de întârziere. Andrei și Monica Sebestyen, strănepoții constructorului, au declarat de la bun început faptul că își doresc să mențină statutul sălii de cinema, dând de înțeles, însă, că doresc să vândă alte spații din apropiere, precum cel al clubului artistic Victoria, care se afla la subsolul cinematografului și era nefolosit din 1992.

În final, nu retrocedarea Casei Sebestyen în sine a dus la închiderea pe termen nedeterminat a Cinematografului Arta, ci, mai degrabă, un eveniment minor care a ținut de vânzarea unei părți din holul și spațiul de birouri al cinematografului pentru contrucția unui club de noapte în locul cercului Victoria. RomaniaFilm a continuat să gestioneze activitatea cinematografului și după retrocedarea clărdirii, suportând toate costurile și pierderile financiare, dar ocuparea unei părți a holului și a birourilor i-a forțat să își înceteze activitatea. Astfel, cinematograful s-a închis în data de 17 februarie 2012, toți angajații acestuia fiind disponibilizați. „Nu dorim să văduvim spectatorii clujeni de un loc cultural semnificativ ”, se arată într-un comunicat al familier Sebestyen din 22 februarie, „suntem hotărâţi ca spaţiul să îşi menţină destinaţia de cinematograf şi, mai mult, să devină un pol cultural prin alte evenimente de profil conexe”.

Source Link

Facebook Comments Box

Related Topics:Casa Sebestyen cinema arta Palatul Sebestyen

Up Next

The Guardian scrie despre Cluj Napoca si recomanda 10 lucruri pe care sa le faci cand vizitezi orasul

Don't Miss

Cluj-Napoca. Descoperă cele mai interesante obiective turistice din Cluj-Napoca

Click to comment

Prin Oras

Din ecoul oțelului spre respirația verde a viitorului – RIVUS la Bienala de Arhitectură din Transilvania 2025

Published

1 week ago

October 21, 2025

Stefania Heinz

RIVUS, simbolul transformării urbane: de la trecutul industrial la un viitor sustenabil – prezent la Bienala de Arhitectură Transilvania 2025

În cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2025, proiectul RIVUS aduce în atenția publicului o instalație artistică ce vorbește despre transformare, memorie și renaștere urbană. Lucrarea, intitulată „Ecourile transformării: de la trecutul industrial la viitorul sustenabil”, poate fi vizitată până duminică, 26 octombrie, pe strada Iuliu Maniu nr. 2, în fața Centrului de Tineret din Cluj-Napoca.