Connect with us

Prin Oras

Bolloga, o păstrăvărie din Cluj promovată de Dan Negru și Ovidiu Lipan Țăndărică, folosește fraudulos eticheta de „Ecologic”. Tatăl patronului aduce dovezi relevante

Published

on

Bolloga, o păstrăvărie din Cluj promovată de Dan Negru și Ovidiu Lipan Țăndărică, folosește fraudulos eticheta de „Ecologic”. Tatăl patronului aduce dovezi relevante

Industria peștelui din România e plină de tepari, Statul poate lupta cu greu împotriva lor – se arată într-un material strictsecret.roNu în fiecare zi, ca jurnalist, primești un telefon din partea unui tată supărat care vrea să își dea în gât copilul. Mie mi s-a întâmplat de curând, când Liviu Oltean, un pensionar clujean ce a fost cadru militar și a activat în domeniul aviației la cercetare și coordonarea aviației militare, m-a sunat să îmi spună că fiul său, Ovidiu Oltean, patronul păstrăvăriei Bolloga din județul Cluj, minte când spune că păstrăvăria sa e ecologică, minte când spune că pește său e produs și crescut respectând toate criteriile standardului ecologic, ba, din contră, spune că normele igienice nu sunt respectate, că în sediul de producție al păstrăvăriei este jeg și că resturile de mațe și mizerie rămase în urma eviscerării a mii de pești sunt aruncați în râul din comuna Poieni, județul Cluj, sau chiar îngropate în pământ.Liviu Oltean (foto) nu pare un om cu țigle lipsă la mansardă. Vorbește aplicat, argumentează, are și poze relevante cu mizeria din păstrăvăria Bolloga, patronată de fiul său. De unde le are? Păi, a fost angajat al păstrăvăriei fiului sau (tatăl zice că l-a ajutat, fiul zice că i-a dat bani tatălui pentru muncă prestată – n.r.), postură din care, o bună bucată de vreme, a avut prilejul să observe că „ecologismul” păstrăvăriei Bolloga este o escrocherie, susține el, ba chiar că s-ar pune în pericol viețile și sănătatea consumatorilor care pică în plasa de marketing a fiului sau.Aveți 13 minute de interviu cu tatăl care își „pârăște” presei fiul. E ciudat, asta e, dar relevant și pentru ancheta mea jurnalistică, și pentru a dovedi instantei, în cadrul unui eventual proces, că am bază factuală să chestionez modul în care această afacere își desfășoară activitatea.„Pentru că nu lucrează legal, se bate cu pumnul în piept că e păstrăvărie ecologică, dar el e un intermediar și asta nu mi se pare corect”, spune Liviu Oltean, tatăl patronului păstrăvăriei Bolloga.Marketing deșănțat, șiretlic sfruntatCampaniile de marketing ale fiului său, Ovidiu Oltean, sunt ample și fac vâlvă. Încă de la începutul afacerii, Ovidiu Oltean a avut grijă să facă „zgomot” publicitar.Sigur, e dreptul omului să își facă oricâtă reclamă vrea, problema e că, în cadrul acestor articole plătite, patronul păstrăvăriei Bolloga minte de îngheață apele.Așa cum voi arăta mai jos, spusele lui Ovidiu Oltean (foto jos, sursă – pagină personală de Facebook) sunt minciuni sfruntate: păstrăvăria Bolloga nu e singura din România certificată ca ecologică, nu există NICIUN DOCUMENT sau sursă scrisă care să arate că Păstrăvăria Bolloga ar fi certificată ecologic, păstrăvăria Bolloga NU produce păstrăv ecologic, ci îl cumpără de la diverse crescătorii din țară, păstrăvăria Bolloga nu îndeplinește calitățile de puritate biologică cerute de standardul ecologic, de vreme ce mustește de jeg, aruncă eviscerările în natură, nu are „creșă” de puiet.În ciuda faptului că Ovidiu Oltean folosește în mod fraudulos eticheta de „ecologic”, pe site-ul companiei nu figurează niciun certificat „de conformitate” elaborat de vreo instituție CERTIFICATĂ internațional.Inspector DSV Cluj, sub anonimat: „Tupeu și minciuni! Dar nu are nimeni ce să îi facă!”Nu? Orice patron de firmă agro-ecologică s-ar lăuda mintenaș cu un asemenea certificat, el este argumentul suprem care spulberă orice lipsă de încredere a consumatorului. Ei bine, el lipsește. Dar Oltean folosește peste tot cuvântul „ecologic”, ba și dă lecții de business despre ce înseamnă standarde ecologice, cu texte emoționale de marketing în care fraierilor li se spune cum se muncește în păstrăvărie cu „gândul la viitor, la copii și la natură”.Ovidiu Oltean minte de ani de zile că păstrăvăria sa este certificată ecologic. Ultima afirmație de acest gen a apărut în Jurnalul Național exact acum un an, în ianuarie 2021. Evident, fiind un articol publicitar, nici publicația nu mai stă să se întrebe oare cum putea să deschidă direct în 2015 singura păstrăvărie certificată ecologic din România, când o certificare pe această linie, dacă s-ar face, durează o grămadă timp, durată în care se fac verificări periodice pe o mulțime de segmente. Suntem în România însă, cu niște bani, poți să minți ce vrei în presa națională.În timp, pentru că nimeni, nici măcar instituțiile statului nu s-au străduit să facă verificări, minciuna cu „păstrăvăria Bolloga este ecologică” s-a perpetuat. Are cuvântul un angajat al Direcției Sanitar-Veterinare Cluj care, sub protecția anonimatului, ne-a vorbit despre haosul legislativ, lipsa de resurse a inspectorilor DSV și despre ceața de care profită unii din industria alimentară când e vorba de standarde Bio sau Eco:„E pe dracu’ ecologică păstrăvăria Bolloga! N-are cum să fie ecologică, am avut discuții în instituție pe tema Bologa de nenumărate ori. Omul ăla nu produce el păstrăv, îl cumpără de la alții. Omul ăla (patronul Bolloga – n.r) nici măcar nu crește păstrăvul de la stadiul de icre fecundate, care ar fi cel mai târziu stadiu de unde s-ar putea începe certificarea. Dar știți cum e, domnule Alexa? Analizele sunt mult prea costisitoare ca să verifice cineva acum dacă peștele lor are în el medicamente sau rahaturi. Cum să fie apa de acolo, de la ei, de o puritate atât de mare încât să îndeplinească standarde ecologice? Nici vorbă, totul e o minciună! Singura chestie ecologică pe care patronul de la Bolloga o are e că le dă păstrăvilor mâncare certificată ecologic, ceea ce e altă mâncare de pește, ca să zic așa! Dar asta nu face ca păstrăvul lor să fie ecologic, dacă e adus de fapt de la dracu în praznic, din crescătorii de păstrăvi unde, până să ajungă la Bologa, nu știi ce au băgat în el!”, ne-a spus inspectorul clujean al DSV.Tot google-ul este plin de reclamă mascată la adresa „viziunii” soților Oltean Ovidiu și Vasilena. Că și soția Vasilena e mare antreprenoare. Pentru această anchetă, ne interesează mai puțin laudele pe bani, ci informațiile cu care Vasilena Oltean se laudă: în fapt, păstrăvăria Bolloga cumpără păstrăvi de la alții și minte că produce păstrăvul de la stadiul de icră.Bolloga face ca intermediar bani mai mulți ca producătorul real de păstrăvi ecologici. MințindDe unde cumpără patronul de la păstrăvăria Bolloga peștele pe care apoi îl vinde ca fiind produs „în casă”, „ecologic”? Din mai multe locuri din țară! De exemplu, de la Păstrăvăria Răstolița, care și ea pretinde că e singură pastravarie certificată ecologic din România.Spre deosebire însă de Păstrăvăria Bolloga, firma Euro Păstrăv, de unde Oltean ia peștele să îl vândă la fraierii din Cluj, chiar are un soi de certificat „de conformitate” pentru produs ecologic, emis de  Austria Bio Garanție – care are și o subsidiară în România, unde am încercat în van să sun pentru documentare:Aveam deja informația că Ovidiu Oltean cumpără păstrăvi de la Păstrăvăria Rastolita din Mureș, deși, într-o discuție la care voi reveni mai jos, Oltean neagă că ar cumpăra peste de orice fel de la alții.Așa că am sunat la Kinga Grama și soțul ei, patronii Păstrăvăriei Rastolita. Telefonul doamnei, aflată la păstrăvărie în zonă fără semnal, era redirectat spre o angajată care, în discuția telefonică înregistrată, mi-a confirmat că „domnul de la Păstrăvăria Bolloga ia constant marfă de la noi de multă vreme”.Interesant e însă alt aspect. În timp ce firma Euro Păstrăv care gestionează păstrăvăria cu adevărat ecologică de la Rastolita abia face un mic profit de pe urma muncii adevărate…… la Cluj-Napoca, gonfland cu articole plătite și minciuni povestea păstrăvăriei „ecologice” Bolloga, soții Ovidiu și Vasilena Oltean fac profit frumușel: în ultimii 4 ani au scos profit de o jumătate de milion de euro din minciuna cu „ecologic”.Mincinosul, paznic la „standardele” ecologice. La el în ogradă icreaza jegulCa să umfle și mai tare gogoașa de marketing, acum că stau și pe niște bani mai serioși, soții Oltean și-au asumat și „povara” mentoratului în ceea ce privește standardele ecologice, deși ei nu le îndeplinesc, dar asta nu contează, căci fraierii nu știu.Ovidiu și Vasilena Oltean au venit cu ideea unor magazine de tip băcănie, făcute fițos, în care, vezi Doamne, să adune producători locali mai prostălăi, care nu știu așa cum știu soții Oltean ce înseamnă „grija pentru natură și calitate”, iubirea pentru igienă.Într-unul dintre deja obișnuitele articole cu caracter publicitar de pe site-ul Republica, Ovidiu Oltean dă măsura tupeului deșănțat al omului care fraudează înindustrie, dar pozează într-un Mesia generos, în înțeleptul care vrea dezinteresat să ajute: ia citiți bucata din interviu cu mostra de tupeu.Poate că domnul Oltean, în calitate de patron, ar trebui să ne spună cât de curat e la el în păstrăvărie, de exemplu, în spațiul „de producție” efectiv al păstrăvăriei Bolloga, locul unde sunt făcute aceste fotografii cu câteva luni în urmă.„Toți zic că sunt curați”, zicea Oltean în interviul de mai sus. Dar dumneavoastră cât sunteți de curat, domnule Oltean? Jeg cât cuprinde. Pânze de păianjen. Frigider cu alimente descompuse, plin de mizerie. Spațiul de procesare arată ca o cocină. Mizerie la toalete, mizerie peste tot.Știți ce a avut tupeul domnul Oltean să îmi spună, când l-am chestionat asupra fotografiilor, pe care NU le-a negat: că exagerez, că e puțină dezordine „făcută de niște angajați nesimțiți”.Mie nu îmi pare că e dezordine, mie mi se pare că discutăm de jeg „cronic”. Voi, ce ziceți, stimați cititori? Dar asta nu e totul.Minciunile patronului, demontate de un simplu angajat de la păstrăvăria BollogaL-am întrebat pe patronul păstrăvăriei Bolloga (înregistrată și ea, discuția), dacă produce păstrăv încă la stadiul de icră. A mințit că da. O să vedeți de ce a mințit, o spune un alt angajat decât tatăl său, pe care l-am putea bănui că e subiectiv. L-am întrebat pe Ovidiu Oltean dacă cumpără pește de la alții. A mințit că nu. L-am întrebat dacă mizeria rezultată din eviscerarea păstrăvilor (mațe, sânge, alte fluide) este corect manipulată, dacă e adevărat că o aruncă în râul Henț. A mințit că niciodată nu a aruncat în râu materialul rezultat în urmă eviscerării. A mințit. Angajatul său, a cărui mărturie o public mai jos, ne-a declarat nu numai că au fost cazuri când a aruncat mizeria provenită de la eviscerările a sute de pești direct în apă râului, dar că, în ultima perioada în care lucra el la păstrăvărie, adică la jumătatea lui 2021, Ovidiu Oltean le indica angajaților să renunțe la aruncatul mizeriei în apă, că zbiară inspectorii, și, în loc de asta, SĂ ÎNGROAPE ÎN PĂMÂNT jegul.Gligor Lungu a trudit la Păstrăvăria Bolloga aproape 5 ani, din 2016 și până în 2021. E un om de bun simt, știe că sunt ziarist, știe de ce îl sun, și, chiar „dacă nu vreu să mă cert cu domnul Oltean, io trebe să vă zic ce știu, dar numai adevărul” (conversație înregistrată, de asemenea).”Liviu Alexa: Cât ați fost acolo angajat, domnul Oltean a adus pește din altă parte, păstrăvi de la alții?Gligor Lungu: Da, o adus, în tătă luna.Liviu Alexa: Ce se întâmplă cu mizeria ce se producea de la eviscerare?Gligor Lungu: Le îngropam, când erau mulți păstrăvi. Câteodată, aruncam în vale, da’ după aia ne-o zis domnu’ Ovidiu să îi îngropăm. Erau zeci de kile, câinii nu îi mâncau… Vineau ăștia de la Apele Române și i-o zis să nu mai arunce.Liviu Alexa: Dar de ce era așa mizerie înăuntru?Gligor Lungu: Păi, cum curățam peștii, se face mizerie.Liviu Alexa: Timp de 4 ani și jumătate, dumneavoastră ați văzut vreodată pe domnul Oltean crescând păstrăvi de la zero, de la stadiul de icre?Gligor Lungu: Apoi drept să va spun, nu.”Alertat de un partener din țară, pe care l-am sunat pentru documentare, Ovidiu Oltean m-a sunat el pe mine ca să „discutăm”, fiind convins, cu o voce tânguitoare, că sunt „pus” de cineva să „îi termin afacerea”.Oricum l-aș fi sunat și pe el pentru un interviu, nu rămânea el nevorbit. Destul să vă spun că, în cadrul discuției cu patronul păstrăvăriei Bolloga, i-am spus și lui asta, mi-a dat impresia continuă de nesinceritate.Ovidiu Oltean susține, în cadrul conversației pe care am avut-o, că el crește singur păstrăvi de la zero, că are instalație modernă de tratare a materialului eviscerat, că e și el autorizat la firma austriacă de care am vorbit mai sus, dar că e un proces mai lung, că nu cumpără pești de la nimeni, că nu înțelege de ce tatăl său vrea să îi facă rău și că nu a aruncat niciodată mizerii în răul din sat, nici nu a dat ordin să le îngroape undeva în pământ, că afacerea e merge rău, că nu se fac bani din ea. Fotografiile cu jegul din păstrăvărie sunt pentru domnul Oltean chestiuni irelevante, cel mai probabil mizeria a fost făcută de angajați: „Știți cum e cu angajații, nu le poți face educație chiar tuturor…”.În nicio secundă cât am vorbit, Ovidiu Oltean nu mi-a spus, ca să închidă povestea: „Hai, domnule, că îți trimit pe Whatsapp certificarea ecologică de la Bologa”, așa cum o are și păstrăvăria de unde el cumpără peștele.Ovidiu Oltean a mințit de-a lungul întregii conversații. Așa cum am demonstrat.„Poveștile cu pești” continuă la Potlogaria BollogaConsumatorii români sunt creduli din fire. Pe grupurile de mămici de pe Facebook, păstrăvii de la Bolloga sunt lăudați de bietele mame care nu știu povestea reală a „ecologismului”. Patronii Păstrăvăriei Bolloga sunt de neoprit, când e vorba să împacheteze cât mai strălucitor rahatul din propria ograda. Au depășit stadiul articolelor „de bine” din presa plătită. Au trecut la colecționarea de vedete, la asocierea cu mari nume ale României, că discutăm de media sau de artiști.Acum o săptămână, Păstrăvăria Bolloga a organizat un eveniment de imagine cu vedete „curate” din șou-biz, adică nepatate de scandaluri. Dan Negru, Mircea Baniciu sau Ovidiu Lipan Țăndărică au legitimat cu prezența produsele păstrăvăriei Bolloga, deși, este foarte posibil, ei habar nu au care e adevărul în privința „ecologismului” produselor vândute de soții Oltean.Pe blogul păstrăvăriei, articolul în care este prezentat evenimentul cu marile vedete se încheie emoționant:„Ne-a făcut bucuroşi, veseli, fericiţi. Şi mai e ceva, bucuria de a fi împreună. Mai mult, liniştea conştiinţei, satisfacţia că eforturile noastre aduc un strop de bine oamenilor, naturii, comunităţii. Acum ştim că în urma noastră rămâne pentru copiii noştri exemplul din a cărui putere se vor întări şi ei, pentru a duce mai departe frumuseţile şi valorile acestor locuri.”Puteți lua un Metoclopramid moral, dacă v-a apucat greața.

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Economistul Octavian Jula, interviu despre amenzile aplicate furnizorilor de energie și gaze: „Pâine și circ – de această dată mai mult circ”

Published

on

Economistul Octavian Jula, interviu despre amenzile aplicate furnizorilor de energie și gaze: „Pâine și circ – de această dată mai mult circ”

Facturile la energie electrică și gaze  au crescut substanțial în ultimele luni. Chiar dacă în octombrie 2021 s-a adoptat Legea privind plafonarea prețurilor, consumatorii ajung să plătească din ce în ce mai mult în fiecare lună. Economistul Octavian Jula,  a declarat într-un interviu acordat pentru Gazeta de Cluj că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri concrete, economia României va fi afectată extrem de mult. Cât despre plafonarea prețurilor, economistul explică că nu este decât o soluție temporară și nu va rezolva problema de fond, iar prețurile vor continua să crească.Reporter: Ce părere aveți despre amenzile aplicate furnizorilor de electricitate și gaz, în contextul în care Statul Român este acționar majoritar în cadrul companiilor amendate?Octavian Jula: Este un răspuns mai mult decât aparent, mai mult pentru genul de reacție „uite ce le-au făcut…”. În mod evident, impactul este unul de imagine, eventual, și nicidecum economic sau bugetar. Amenzile ajung la bugetul de stat, diminuează profitul companiilor deci impozitul pe profit și dividendele distribuite statului român. Tehnic mută 7 lei din stânga în dreapta cu impact inexistent asupra statului și al companiilor. Singurul impact fiind cel al creșterii prețului pentru consumatorul final, fie casnic, fie companie. Cum se spune pâine și circ – de această dată mai mult circ.Sunt justificate aceste amenzi sau vin ca o „compensare” pentru a acoperi găurile din buget?Justificarea amenzilor poate să existe – unii furnizori au greșit (să nu uităm că, în mod obișnuit, apare o lege și apoi, după o perioadă, norme de aplicare – nu înțeleg de ce nu ar putea fi clară de la început și să nu așteptăm norme de aplicare), alții nu au avut capacitatea de a putea include normele de aplicare în modalitatea de a emite facturi corecte ce trebuiau să includă compensarea. Dacă ne gândim că statului i-au fost necesari 2 ani să conecteze sistemul de case de marcat, de ce ne așteptăm ca o companie să poată ajusta sistemele în 2 zile? Amenzile nu rezolvă nimic, nu vor face altceva decât să crească costurile companiilor. Nu am văzut deloc implicarea Consiliului Concurenței în analiza pieței de energie, deloc în 2021, deși atât în Europa cât și în România se discuta subiectul încă din iulie. Nici Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei nu a făcut mai nimic. Îmi pun o întrebare dacă tot discutăm de liberalizare și de neimplicare în piață, ce rost mai are ANRE? Poate și din acest motiv tace pentru că nu are ce spune. Vezi continuarea pe Gazeta de Cluj. 

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Profesorul Dorin Isoc lansează o scrisoare deschisă pentru plagiatori și apărătorii lor. Cum se demontează „scuza plagiatorilor”?

Published

on

Profesorul Dorin Isoc lansează o scrisoare deschisă pentru plagiatori și apărătorii lor. Cum se demontează „scuza plagiatorilor”?

Pofesorul universitar Dorin Isoc a lansat duminică o scrisoare deschisa pentru plagiatori si aparatorii lor. Clujeanul Isoc este și fondatorul Asociaţiei Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR), prin intermediul căreia a analizat și scos la iveală mai multe teze de doctorat plagiate. ”Prima reacţie de apărare a plagiatorilor este invocarea onestităţii lor şi a lipsei legii care să-i oblige să preia extrasele din alte scrieri prin citare corectă.Dacă utilizarea ghilimelor este o problemă de tehnică de redactare, obligaţia de a indica numele autorului şi scrierea prin care se face preluarea din scrierea autentică este o constantă ȋn legislaţia romȃnească. Fiind un detaliu tehnic, utilizarea ghilimelor poate fi ȋnlocuită cu orice modalitate care permite delimitarea extrasului preluat. Se subliniază că se vorbeşte ȋn mod explicit de autorul şi scrierea din care extrasul este preluat.Acest detaliu exclude simpla plasare a scrierii autentice ȋn lista de bibliografie a scrierii suspicionate de plagiat.La fel de constantă este şi ideea că preluarea reprezintă un „extras de mică ȋntindere” menit să servească ”. . . exclusiv ca document explicativ.. . ”.Preluarea de pagini pentru completarea volumului scrierii suspicionate de plagiat nu este permisă de nici o lege sau de bunul simţ.Ne permitem să dăm cȃteva prevederi legale cu precizarea actului ȋn care apar. Orice cititor de bună credinţă poate constata că obligaţiile legale nu au lipsit niciodată ȋn Romȃnia. Necunoaşterea legii nu este un motiv să o ȋncalci sau să soliciţi emiterea alte legi, cum ar fi o „lege antiplagiat”.  Art.20 Din contra, nu constituie o atingere a dreptului de proprietate:Citatiunile textuale a unor pasaje izolate din o scriere deja publicată, în dările de seama sau studiile critice şi polemice ce se fac asupra acestei lucrări;Reproducerea în cărţile didactice: antologii, crestomatii, publicaţii pentru cultura şcolarilor, cărţi de citire, compozitii, gramatici, dictionare, etc., de pasaje izolate, poezii şi mici bucăţi literare sau ştiinţifice, în întregime sau rezumate, cu obligaţia arătării numelui autorului şi titlului lucrării din cari s-a făcut reproducerea sau rezumarea…”(Legea proprietăţii literare şi artistice din 1923)Art.20 Nu constituie o atingere a dreptului de proprietate literară:Citaţiunile textuale a unor pasaje izolate din o scriere deja publicată în dările de seamă sau în studiile critice şi polemice ce se fac asupra acestei lucrări…”„…4. … pasaje izolate… în întregime sau rezumate cu obligaţia arătării numelui autorului şi titlului lucrării din care s’a făcut reproducerea sau rezumarea…”(Legea asupra proprietăţii literare şi artistice din1932)Art. 14. – Sunt permise fără consimţămȃntul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii respectȃndu-se ȋnsă celelalte drepturi ale acestuia:e) extrase de mică ȋntindere din opere literare, muzicale, cinematografice ori ştiinţifice, sau reproduceri, … servind exclusiv ca document explicativ pentru conţinutul scris … cu caracter ştiinţific, ȋn lucrări de critică … ; . . .. . .Art. 15. – In cazul folosirii operelor . . . trebuie să se indice opera originală, numele autorului acesteia, al traducătorului sau al autorului operei derivate … “(Decretul nr.321/1956 privind dreptul de autor)Art. 33… 1) Sunt permise, fără consimţămȃntul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoştinţa publică, cu condiţia ca acestea să fie conforme bunelor uzanţe, să nu contravină exploatării normale a operei şi să nu ȋl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: . . .b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, ȋn scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, ȋn măsura ȋn care folosirea lor justifică ȋntinderea citatului; . . .(4) In toate cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b),… trebuie să se menţioneze sursa şi numele autorului, cu excepţia cazului ȋn care acest lucru se dovedeşte a fi imposibil; . . .”(Legea nr.8/1996 a dreptului de autor şi a drepturilor conexe)”, se arată în comuncatul emis de Dorin Isoc în calitate de președinte al GRAUR.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Cluj: 893 de cazuri inregistrate in ulimele 24 de ore. Gradul national de pozitivare este de 32,36%. Rata incidentei pe judetul Cluj: 14,19

Published

on

Avem dovada cât de infectat este Clujul

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor.Într-un interval de 24 de ore, pe teritoriul României, au fost înregistrate 14.088 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 43.528 teste RT-PCR și antigen efectuate.
Gradul de pozitivare este de 32,36%.În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 14.088 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 5.283 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.400 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.SITUAȚIE MĂSURI COVID-19 – JUDEȚUL CLUJ
🔴 Efective angrenate (polițiști, jandarmi, ISU și SAJ) – 239;🔴 Persoane verificate cu privire la respectarea măsurilor și interdicțiilor impuse – 790;🔴 Societăți comerciale/PFA verificate cu privire la respectarea interdicțiilor impuse – 75;🔴 Total sancțiuni contravenționale aplicate în ultimele 24 de ore, în context COVID/valoare: 19/ 7.000 lei;🔴 Persoane verificate – 967;🔴 Situația epidemiologică în județul Cluj se prezintă astfel: ➡️ Rata incidenței pe județul Cluj : 14,19;➡️ În ultimele 24 de ore, 893 persoane au fost confirmate Covid-19 din județul Cluj;➡️ Total număr de teste 3.197 din care 391 diagnostic grupe de risc, 244 teste efectuate la cerere și 2.562 teste rapide. Până în acest moment s-au realizat 966.263 de teste, la nivelul județului Cluj;➡️ 48 persoane internate în ATI;➡️ Total vindecați și externați 9.886 din care 6.773 din județul Cluj;➡️ Total decedați 1.822 din care 1.100 din județul Cluj.🔴 În acest moment sunt internați 370 pacienți. În total, până astăzi, 23 ianuarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.017.129 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 31.209 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.1.820.743 de pacienți au fost declarați vindecați.Până astăzi, 59.547 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.În intervalul 22.01.2022 (10:00) – 23.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 22 de decese (13 bărbați și 9 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Maramureș, Neamț și Olt.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite

Copyright © 2020 iLoveYouCluj. Webdesign & Marketing - iPublicitate