Connect with us

Prin Oras

Bolloga, o păstrăvărie din Cluj promovată de Dan Negru și Ovidiu Lipan Țăndărică, folosește fraudulos eticheta de „Ecologic”. Tatăl patronului aduce dovezi relevante

Alex Campian

Published

on

Bolloga, o păstrăvărie din Cluj promovată de Dan Negru și Ovidiu Lipan Țăndărică, folosește fraudulos eticheta de „Ecologic”. Tatăl patronului aduce dovezi relevante

Industria peștelui din România e plină de tepari, Statul poate lupta cu greu împotriva lor – se arată într-un material strictsecret.roNu în fiecare zi, ca jurnalist, primești un telefon din partea unui tată supărat care vrea să își dea în gât copilul. Mie mi s-a întâmplat de curând, când Liviu Oltean, un pensionar clujean ce a fost cadru militar și a activat în domeniul aviației la cercetare și coordonarea aviației militare, m-a sunat să îmi spună că fiul său, Ovidiu Oltean, patronul păstrăvăriei Bolloga din județul Cluj, minte când spune că păstrăvăria sa e ecologică, minte când spune că pește său e produs și crescut respectând toate criteriile standardului ecologic, ba, din contră, spune că normele igienice nu sunt respectate, că în sediul de producție al păstrăvăriei este jeg și că resturile de mațe și mizerie rămase în urma eviscerării a mii de pești sunt aruncați în râul din comuna Poieni, județul Cluj, sau chiar îngropate în pământ.Liviu Oltean (foto) nu pare un om cu țigle lipsă la mansardă. Vorbește aplicat, argumentează, are și poze relevante cu mizeria din păstrăvăria Bolloga, patronată de fiul său. De unde le are? Păi, a fost angajat al păstrăvăriei fiului sau (tatăl zice că l-a ajutat, fiul zice că i-a dat bani tatălui pentru muncă prestată – n.r.), postură din care, o bună bucată de vreme, a avut prilejul să observe că „ecologismul” păstrăvăriei Bolloga este o escrocherie, susține el, ba chiar că s-ar pune în pericol viețile și sănătatea consumatorilor care pică în plasa de marketing a fiului sau.Aveți 13 minute de interviu cu tatăl care își „pârăște” presei fiul. E ciudat, asta e, dar relevant și pentru ancheta mea jurnalistică, și pentru a dovedi instantei, în cadrul unui eventual proces, că am bază factuală să chestionez modul în care această afacere își desfășoară activitatea.„Pentru că nu lucrează legal, se bate cu pumnul în piept că e păstrăvărie ecologică, dar el e un intermediar și asta nu mi se pare corect”, spune Liviu Oltean, tatăl patronului păstrăvăriei Bolloga.Marketing deșănțat, șiretlic sfruntatCampaniile de marketing ale fiului său, Ovidiu Oltean, sunt ample și fac vâlvă. Încă de la începutul afacerii, Ovidiu Oltean a avut grijă să facă „zgomot” publicitar.Sigur, e dreptul omului să își facă oricâtă reclamă vrea, problema e că, în cadrul acestor articole plătite, patronul păstrăvăriei Bolloga minte de îngheață apele.Așa cum voi arăta mai jos, spusele lui Ovidiu Oltean (foto jos, sursă – pagină personală de Facebook) sunt minciuni sfruntate: păstrăvăria Bolloga nu e singura din România certificată ca ecologică, nu există NICIUN DOCUMENT sau sursă scrisă care să arate că Păstrăvăria Bolloga ar fi certificată ecologic, păstrăvăria Bolloga NU produce păstrăv ecologic, ci îl cumpără de la diverse crescătorii din țară, păstrăvăria Bolloga nu îndeplinește calitățile de puritate biologică cerute de standardul ecologic, de vreme ce mustește de jeg, aruncă eviscerările în natură, nu are „creșă” de puiet.În ciuda faptului că Ovidiu Oltean folosește în mod fraudulos eticheta de „ecologic”, pe site-ul companiei nu figurează niciun certificat „de conformitate” elaborat de vreo instituție CERTIFICATĂ internațional.Inspector DSV Cluj, sub anonimat: „Tupeu și minciuni! Dar nu are nimeni ce să îi facă!”Nu? Orice patron de firmă agro-ecologică s-ar lăuda mintenaș cu un asemenea certificat, el este argumentul suprem care spulberă orice lipsă de încredere a consumatorului. Ei bine, el lipsește. Dar Oltean folosește peste tot cuvântul „ecologic”, ba și dă lecții de business despre ce înseamnă standarde ecologice, cu texte emoționale de marketing în care fraierilor li se spune cum se muncește în păstrăvărie cu „gândul la viitor, la copii și la natură”.Ovidiu Oltean minte de ani de zile că păstrăvăria sa este certificată ecologic. Ultima afirmație de acest gen a apărut în Jurnalul Național exact acum un an, în ianuarie 2021. Evident, fiind un articol publicitar, nici publicația nu mai stă să se întrebe oare cum putea să deschidă direct în 2015 singura păstrăvărie certificată ecologic din România, când o certificare pe această linie, dacă s-ar face, durează o grămadă timp, durată în care se fac verificări periodice pe o mulțime de segmente. Suntem în România însă, cu niște bani, poți să minți ce vrei în presa națională.În timp, pentru că nimeni, nici măcar instituțiile statului nu s-au străduit să facă verificări, minciuna cu „păstrăvăria Bolloga este ecologică” s-a perpetuat. Are cuvântul un angajat al Direcției Sanitar-Veterinare Cluj care, sub protecția anonimatului, ne-a vorbit despre haosul legislativ, lipsa de resurse a inspectorilor DSV și despre ceața de care profită unii din industria alimentară când e vorba de standarde Bio sau Eco:„E pe dracu’ ecologică păstrăvăria Bolloga! N-are cum să fie ecologică, am avut discuții în instituție pe tema Bologa de nenumărate ori. Omul ăla nu produce el păstrăv, îl cumpără de la alții. Omul ăla (patronul Bolloga – n.r) nici măcar nu crește păstrăvul de la stadiul de icre fecundate, care ar fi cel mai târziu stadiu de unde s-ar putea începe certificarea. Dar știți cum e, domnule Alexa? Analizele sunt mult prea costisitoare ca să verifice cineva acum dacă peștele lor are în el medicamente sau rahaturi. Cum să fie apa de acolo, de la ei, de o puritate atât de mare încât să îndeplinească standarde ecologice? Nici vorbă, totul e o minciună! Singura chestie ecologică pe care patronul de la Bolloga o are e că le dă păstrăvilor mâncare certificată ecologic, ceea ce e altă mâncare de pește, ca să zic așa! Dar asta nu face ca păstrăvul lor să fie ecologic, dacă e adus de fapt de la dracu în praznic, din crescătorii de păstrăvi unde, până să ajungă la Bologa, nu știi ce au băgat în el!”, ne-a spus inspectorul clujean al DSV.Tot google-ul este plin de reclamă mascată la adresa „viziunii” soților Oltean Ovidiu și Vasilena. Că și soția Vasilena e mare antreprenoare. Pentru această anchetă, ne interesează mai puțin laudele pe bani, ci informațiile cu care Vasilena Oltean se laudă: în fapt, păstrăvăria Bolloga cumpără păstrăvi de la alții și minte că produce păstrăvul de la stadiul de icră.Bolloga face ca intermediar bani mai mulți ca producătorul real de păstrăvi ecologici. MințindDe unde cumpără patronul de la păstrăvăria Bolloga peștele pe care apoi îl vinde ca fiind produs „în casă”, „ecologic”? Din mai multe locuri din țară! De exemplu, de la Păstrăvăria Răstolița, care și ea pretinde că e singură pastravarie certificată ecologic din România.Spre deosebire însă de Păstrăvăria Bolloga, firma Euro Păstrăv, de unde Oltean ia peștele să îl vândă la fraierii din Cluj, chiar are un soi de certificat „de conformitate” pentru produs ecologic, emis de  Austria Bio Garanție – care are și o subsidiară în România, unde am încercat în van să sun pentru documentare:Aveam deja informația că Ovidiu Oltean cumpără păstrăvi de la Păstrăvăria Rastolita din Mureș, deși, într-o discuție la care voi reveni mai jos, Oltean neagă că ar cumpăra peste de orice fel de la alții.Așa că am sunat la Kinga Grama și soțul ei, patronii Păstrăvăriei Rastolita. Telefonul doamnei, aflată la păstrăvărie în zonă fără semnal, era redirectat spre o angajată care, în discuția telefonică înregistrată, mi-a confirmat că „domnul de la Păstrăvăria Bolloga ia constant marfă de la noi de multă vreme”.Interesant e însă alt aspect. În timp ce firma Euro Păstrăv care gestionează păstrăvăria cu adevărat ecologică de la Rastolita abia face un mic profit de pe urma muncii adevărate…… la Cluj-Napoca, gonfland cu articole plătite și minciuni povestea păstrăvăriei „ecologice” Bolloga, soții Ovidiu și Vasilena Oltean fac profit frumușel: în ultimii 4 ani au scos profit de o jumătate de milion de euro din minciuna cu „ecologic”.Mincinosul, paznic la „standardele” ecologice. La el în ogradă icreaza jegulCa să umfle și mai tare gogoașa de marketing, acum că stau și pe niște bani mai serioși, soții Oltean și-au asumat și „povara” mentoratului în ceea ce privește standardele ecologice, deși ei nu le îndeplinesc, dar asta nu contează, căci fraierii nu știu.Ovidiu și Vasilena Oltean au venit cu ideea unor magazine de tip băcănie, făcute fițos, în care, vezi Doamne, să adune producători locali mai prostălăi, care nu știu așa cum știu soții Oltean ce înseamnă „grija pentru natură și calitate”, iubirea pentru igienă.Într-unul dintre deja obișnuitele articole cu caracter publicitar de pe site-ul Republica, Ovidiu Oltean dă măsura tupeului deșănțat al omului care fraudează înindustrie, dar pozează într-un Mesia generos, în înțeleptul care vrea dezinteresat să ajute: ia citiți bucata din interviu cu mostra de tupeu.Poate că domnul Oltean, în calitate de patron, ar trebui să ne spună cât de curat e la el în păstrăvărie, de exemplu, în spațiul „de producție” efectiv al păstrăvăriei Bolloga, locul unde sunt făcute aceste fotografii cu câteva luni în urmă.„Toți zic că sunt curați”, zicea Oltean în interviul de mai sus. Dar dumneavoastră cât sunteți de curat, domnule Oltean? Jeg cât cuprinde. Pânze de păianjen. Frigider cu alimente descompuse, plin de mizerie. Spațiul de procesare arată ca o cocină. Mizerie la toalete, mizerie peste tot.Știți ce a avut tupeul domnul Oltean să îmi spună, când l-am chestionat asupra fotografiilor, pe care NU le-a negat: că exagerez, că e puțină dezordine „făcută de niște angajați nesimțiți”.Mie nu îmi pare că e dezordine, mie mi se pare că discutăm de jeg „cronic”. Voi, ce ziceți, stimați cititori? Dar asta nu e totul.Minciunile patronului, demontate de un simplu angajat de la păstrăvăria BollogaL-am întrebat pe patronul păstrăvăriei Bolloga (înregistrată și ea, discuția), dacă produce păstrăv încă la stadiul de icră. A mințit că da. O să vedeți de ce a mințit, o spune un alt angajat decât tatăl său, pe care l-am putea bănui că e subiectiv. L-am întrebat pe Ovidiu Oltean dacă cumpără pește de la alții. A mințit că nu. L-am întrebat dacă mizeria rezultată din eviscerarea păstrăvilor (mațe, sânge, alte fluide) este corect manipulată, dacă e adevărat că o aruncă în râul Henț. A mințit că niciodată nu a aruncat în râu materialul rezultat în urmă eviscerării. A mințit. Angajatul său, a cărui mărturie o public mai jos, ne-a declarat nu numai că au fost cazuri când a aruncat mizeria provenită de la eviscerările a sute de pești direct în apă râului, dar că, în ultima perioada în care lucra el la păstrăvărie, adică la jumătatea lui 2021, Ovidiu Oltean le indica angajaților să renunțe la aruncatul mizeriei în apă, că zbiară inspectorii, și, în loc de asta, SĂ ÎNGROAPE ÎN PĂMÂNT jegul.Gligor Lungu a trudit la Păstrăvăria Bolloga aproape 5 ani, din 2016 și până în 2021. E un om de bun simt, știe că sunt ziarist, știe de ce îl sun, și, chiar „dacă nu vreu să mă cert cu domnul Oltean, io trebe să vă zic ce știu, dar numai adevărul” (conversație înregistrată, de asemenea).”Liviu Alexa: Cât ați fost acolo angajat, domnul Oltean a adus pește din altă parte, păstrăvi de la alții?Gligor Lungu: Da, o adus, în tătă luna.Liviu Alexa: Ce se întâmplă cu mizeria ce se producea de la eviscerare?Gligor Lungu: Le îngropam, când erau mulți păstrăvi. Câteodată, aruncam în vale, da’ după aia ne-o zis domnu’ Ovidiu să îi îngropăm. Erau zeci de kile, câinii nu îi mâncau… Vineau ăștia de la Apele Române și i-o zis să nu mai arunce.Liviu Alexa: Dar de ce era așa mizerie înăuntru?Gligor Lungu: Păi, cum curățam peștii, se face mizerie.Liviu Alexa: Timp de 4 ani și jumătate, dumneavoastră ați văzut vreodată pe domnul Oltean crescând păstrăvi de la zero, de la stadiul de icre?Gligor Lungu: Apoi drept să va spun, nu.”Alertat de un partener din țară, pe care l-am sunat pentru documentare, Ovidiu Oltean m-a sunat el pe mine ca să „discutăm”, fiind convins, cu o voce tânguitoare, că sunt „pus” de cineva să „îi termin afacerea”.Oricum l-aș fi sunat și pe el pentru un interviu, nu rămânea el nevorbit. Destul să vă spun că, în cadrul discuției cu patronul păstrăvăriei Bolloga, i-am spus și lui asta, mi-a dat impresia continuă de nesinceritate.Ovidiu Oltean susține, în cadrul conversației pe care am avut-o, că el crește singur păstrăvi de la zero, că are instalație modernă de tratare a materialului eviscerat, că e și el autorizat la firma austriacă de care am vorbit mai sus, dar că e un proces mai lung, că nu cumpără pești de la nimeni, că nu înțelege de ce tatăl său vrea să îi facă rău și că nu a aruncat niciodată mizerii în răul din sat, nici nu a dat ordin să le îngroape undeva în pământ, că afacerea e merge rău, că nu se fac bani din ea. Fotografiile cu jegul din păstrăvărie sunt pentru domnul Oltean chestiuni irelevante, cel mai probabil mizeria a fost făcută de angajați: „Știți cum e cu angajații, nu le poți face educație chiar tuturor…”.În nicio secundă cât am vorbit, Ovidiu Oltean nu mi-a spus, ca să închidă povestea: „Hai, domnule, că îți trimit pe Whatsapp certificarea ecologică de la Bologa”, așa cum o are și păstrăvăria de unde el cumpără peștele.Ovidiu Oltean a mințit de-a lungul întregii conversații. Așa cum am demonstrat.„Poveștile cu pești” continuă la Potlogaria BollogaConsumatorii români sunt creduli din fire. Pe grupurile de mămici de pe Facebook, păstrăvii de la Bolloga sunt lăudați de bietele mame care nu știu povestea reală a „ecologismului”. Patronii Păstrăvăriei Bolloga sunt de neoprit, când e vorba să împacheteze cât mai strălucitor rahatul din propria ograda. Au depășit stadiul articolelor „de bine” din presa plătită. Au trecut la colecționarea de vedete, la asocierea cu mari nume ale României, că discutăm de media sau de artiști.Acum o săptămână, Păstrăvăria Bolloga a organizat un eveniment de imagine cu vedete „curate” din șou-biz, adică nepatate de scandaluri. Dan Negru, Mircea Baniciu sau Ovidiu Lipan Țăndărică au legitimat cu prezența produsele păstrăvăriei Bolloga, deși, este foarte posibil, ei habar nu au care e adevărul în privința „ecologismului” produselor vândute de soții Oltean.Pe blogul păstrăvăriei, articolul în care este prezentat evenimentul cu marile vedete se încheie emoționant:„Ne-a făcut bucuroşi, veseli, fericiţi. Şi mai e ceva, bucuria de a fi împreună. Mai mult, liniştea conştiinţei, satisfacţia că eforturile noastre aduc un strop de bine oamenilor, naturii, comunităţii. Acum ştim că în urma noastră rămâne pentru copiii noştri exemplul din a cărui putere se vor întări şi ei, pentru a duce mai departe frumuseţile şi valorile acestor locuri.”Puteți lua un Metoclopramid moral, dacă v-a apucat greața.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom