Connect with us

Prin Oras

Bolloga, o păstrăvărie din Cluj promovată de Dan Negru și Ovidiu Lipan Țăndărică, folosește fraudulos eticheta de „Ecologic”. Tatăl patronului aduce dovezi relevante

Alex Campian

Published

on

Bolloga, o păstrăvărie din Cluj promovată de Dan Negru și Ovidiu Lipan Țăndărică, folosește fraudulos eticheta de „Ecologic”. Tatăl patronului aduce dovezi relevante

Industria peștelui din România e plină de tepari, Statul poate lupta cu greu împotriva lor – se arată într-un material strictsecret.roNu în fiecare zi, ca jurnalist, primești un telefon din partea unui tată supărat care vrea să își dea în gât copilul. Mie mi s-a întâmplat de curând, când Liviu Oltean, un pensionar clujean ce a fost cadru militar și a activat în domeniul aviației la cercetare și coordonarea aviației militare, m-a sunat să îmi spună că fiul său, Ovidiu Oltean, patronul păstrăvăriei Bolloga din județul Cluj, minte când spune că păstrăvăria sa e ecologică, minte când spune că pește său e produs și crescut respectând toate criteriile standardului ecologic, ba, din contră, spune că normele igienice nu sunt respectate, că în sediul de producție al păstrăvăriei este jeg și că resturile de mațe și mizerie rămase în urma eviscerării a mii de pești sunt aruncați în râul din comuna Poieni, județul Cluj, sau chiar îngropate în pământ.Liviu Oltean (foto) nu pare un om cu țigle lipsă la mansardă. Vorbește aplicat, argumentează, are și poze relevante cu mizeria din păstrăvăria Bolloga, patronată de fiul său. De unde le are? Păi, a fost angajat al păstrăvăriei fiului sau (tatăl zice că l-a ajutat, fiul zice că i-a dat bani tatălui pentru muncă prestată – n.r.), postură din care, o bună bucată de vreme, a avut prilejul să observe că „ecologismul” păstrăvăriei Bolloga este o escrocherie, susține el, ba chiar că s-ar pune în pericol viețile și sănătatea consumatorilor care pică în plasa de marketing a fiului sau.Aveți 13 minute de interviu cu tatăl care își „pârăște” presei fiul. E ciudat, asta e, dar relevant și pentru ancheta mea jurnalistică, și pentru a dovedi instantei, în cadrul unui eventual proces, că am bază factuală să chestionez modul în care această afacere își desfășoară activitatea.„Pentru că nu lucrează legal, se bate cu pumnul în piept că e păstrăvărie ecologică, dar el e un intermediar și asta nu mi se pare corect”, spune Liviu Oltean, tatăl patronului păstrăvăriei Bolloga.Marketing deșănțat, șiretlic sfruntatCampaniile de marketing ale fiului său, Ovidiu Oltean, sunt ample și fac vâlvă. Încă de la începutul afacerii, Ovidiu Oltean a avut grijă să facă „zgomot” publicitar.Sigur, e dreptul omului să își facă oricâtă reclamă vrea, problema e că, în cadrul acestor articole plătite, patronul păstrăvăriei Bolloga minte de îngheață apele.Așa cum voi arăta mai jos, spusele lui Ovidiu Oltean (foto jos, sursă – pagină personală de Facebook) sunt minciuni sfruntate: păstrăvăria Bolloga nu e singura din România certificată ca ecologică, nu există NICIUN DOCUMENT sau sursă scrisă care să arate că Păstrăvăria Bolloga ar fi certificată ecologic, păstrăvăria Bolloga NU produce păstrăv ecologic, ci îl cumpără de la diverse crescătorii din țară, păstrăvăria Bolloga nu îndeplinește calitățile de puritate biologică cerute de standardul ecologic, de vreme ce mustește de jeg, aruncă eviscerările în natură, nu are „creșă” de puiet.În ciuda faptului că Ovidiu Oltean folosește în mod fraudulos eticheta de „ecologic”, pe site-ul companiei nu figurează niciun certificat „de conformitate” elaborat de vreo instituție CERTIFICATĂ internațional.Inspector DSV Cluj, sub anonimat: „Tupeu și minciuni! Dar nu are nimeni ce să îi facă!”Nu? Orice patron de firmă agro-ecologică s-ar lăuda mintenaș cu un asemenea certificat, el este argumentul suprem care spulberă orice lipsă de încredere a consumatorului. Ei bine, el lipsește. Dar Oltean folosește peste tot cuvântul „ecologic”, ba și dă lecții de business despre ce înseamnă standarde ecologice, cu texte emoționale de marketing în care fraierilor li se spune cum se muncește în păstrăvărie cu „gândul la viitor, la copii și la natură”.Ovidiu Oltean minte de ani de zile că păstrăvăria sa este certificată ecologic. Ultima afirmație de acest gen a apărut în Jurnalul Național exact acum un an, în ianuarie 2021. Evident, fiind un articol publicitar, nici publicația nu mai stă să se întrebe oare cum putea să deschidă direct în 2015 singura păstrăvărie certificată ecologic din România, când o certificare pe această linie, dacă s-ar face, durează o grămadă timp, durată în care se fac verificări periodice pe o mulțime de segmente. Suntem în România însă, cu niște bani, poți să minți ce vrei în presa națională.În timp, pentru că nimeni, nici măcar instituțiile statului nu s-au străduit să facă verificări, minciuna cu „păstrăvăria Bolloga este ecologică” s-a perpetuat. Are cuvântul un angajat al Direcției Sanitar-Veterinare Cluj care, sub protecția anonimatului, ne-a vorbit despre haosul legislativ, lipsa de resurse a inspectorilor DSV și despre ceața de care profită unii din industria alimentară când e vorba de standarde Bio sau Eco:„E pe dracu’ ecologică păstrăvăria Bolloga! N-are cum să fie ecologică, am avut discuții în instituție pe tema Bologa de nenumărate ori. Omul ăla nu produce el păstrăv, îl cumpără de la alții. Omul ăla (patronul Bolloga – n.r) nici măcar nu crește păstrăvul de la stadiul de icre fecundate, care ar fi cel mai târziu stadiu de unde s-ar putea începe certificarea. Dar știți cum e, domnule Alexa? Analizele sunt mult prea costisitoare ca să verifice cineva acum dacă peștele lor are în el medicamente sau rahaturi. Cum să fie apa de acolo, de la ei, de o puritate atât de mare încât să îndeplinească standarde ecologice? Nici vorbă, totul e o minciună! Singura chestie ecologică pe care patronul de la Bolloga o are e că le dă păstrăvilor mâncare certificată ecologic, ceea ce e altă mâncare de pește, ca să zic așa! Dar asta nu face ca păstrăvul lor să fie ecologic, dacă e adus de fapt de la dracu în praznic, din crescătorii de păstrăvi unde, până să ajungă la Bologa, nu știi ce au băgat în el!”, ne-a spus inspectorul clujean al DSV.Tot google-ul este plin de reclamă mascată la adresa „viziunii” soților Oltean Ovidiu și Vasilena. Că și soția Vasilena e mare antreprenoare. Pentru această anchetă, ne interesează mai puțin laudele pe bani, ci informațiile cu care Vasilena Oltean se laudă: în fapt, păstrăvăria Bolloga cumpără păstrăvi de la alții și minte că produce păstrăvul de la stadiul de icră.Bolloga face ca intermediar bani mai mulți ca producătorul real de păstrăvi ecologici. MințindDe unde cumpără patronul de la păstrăvăria Bolloga peștele pe care apoi îl vinde ca fiind produs „în casă”, „ecologic”? Din mai multe locuri din țară! De exemplu, de la Păstrăvăria Răstolița, care și ea pretinde că e singură pastravarie certificată ecologic din România.Spre deosebire însă de Păstrăvăria Bolloga, firma Euro Păstrăv, de unde Oltean ia peștele să îl vândă la fraierii din Cluj, chiar are un soi de certificat „de conformitate” pentru produs ecologic, emis de  Austria Bio Garanție – care are și o subsidiară în România, unde am încercat în van să sun pentru documentare:Aveam deja informația că Ovidiu Oltean cumpără păstrăvi de la Păstrăvăria Rastolita din Mureș, deși, într-o discuție la care voi reveni mai jos, Oltean neagă că ar cumpăra peste de orice fel de la alții.Așa că am sunat la Kinga Grama și soțul ei, patronii Păstrăvăriei Rastolita. Telefonul doamnei, aflată la păstrăvărie în zonă fără semnal, era redirectat spre o angajată care, în discuția telefonică înregistrată, mi-a confirmat că „domnul de la Păstrăvăria Bolloga ia constant marfă de la noi de multă vreme”.Interesant e însă alt aspect. În timp ce firma Euro Păstrăv care gestionează păstrăvăria cu adevărat ecologică de la Rastolita abia face un mic profit de pe urma muncii adevărate…… la Cluj-Napoca, gonfland cu articole plătite și minciuni povestea păstrăvăriei „ecologice” Bolloga, soții Ovidiu și Vasilena Oltean fac profit frumușel: în ultimii 4 ani au scos profit de o jumătate de milion de euro din minciuna cu „ecologic”.Mincinosul, paznic la „standardele” ecologice. La el în ogradă icreaza jegulCa să umfle și mai tare gogoașa de marketing, acum că stau și pe niște bani mai serioși, soții Oltean și-au asumat și „povara” mentoratului în ceea ce privește standardele ecologice, deși ei nu le îndeplinesc, dar asta nu contează, căci fraierii nu știu.Ovidiu și Vasilena Oltean au venit cu ideea unor magazine de tip băcănie, făcute fițos, în care, vezi Doamne, să adune producători locali mai prostălăi, care nu știu așa cum știu soții Oltean ce înseamnă „grija pentru natură și calitate”, iubirea pentru igienă.Într-unul dintre deja obișnuitele articole cu caracter publicitar de pe site-ul Republica, Ovidiu Oltean dă măsura tupeului deșănțat al omului care fraudează înindustrie, dar pozează într-un Mesia generos, în înțeleptul care vrea dezinteresat să ajute: ia citiți bucata din interviu cu mostra de tupeu.Poate că domnul Oltean, în calitate de patron, ar trebui să ne spună cât de curat e la el în păstrăvărie, de exemplu, în spațiul „de producție” efectiv al păstrăvăriei Bolloga, locul unde sunt făcute aceste fotografii cu câteva luni în urmă.„Toți zic că sunt curați”, zicea Oltean în interviul de mai sus. Dar dumneavoastră cât sunteți de curat, domnule Oltean? Jeg cât cuprinde. Pânze de păianjen. Frigider cu alimente descompuse, plin de mizerie. Spațiul de procesare arată ca o cocină. Mizerie la toalete, mizerie peste tot.Știți ce a avut tupeul domnul Oltean să îmi spună, când l-am chestionat asupra fotografiilor, pe care NU le-a negat: că exagerez, că e puțină dezordine „făcută de niște angajați nesimțiți”.Mie nu îmi pare că e dezordine, mie mi se pare că discutăm de jeg „cronic”. Voi, ce ziceți, stimați cititori? Dar asta nu e totul.Minciunile patronului, demontate de un simplu angajat de la păstrăvăria BollogaL-am întrebat pe patronul păstrăvăriei Bolloga (înregistrată și ea, discuția), dacă produce păstrăv încă la stadiul de icră. A mințit că da. O să vedeți de ce a mințit, o spune un alt angajat decât tatăl său, pe care l-am putea bănui că e subiectiv. L-am întrebat pe Ovidiu Oltean dacă cumpără pește de la alții. A mințit că nu. L-am întrebat dacă mizeria rezultată din eviscerarea păstrăvilor (mațe, sânge, alte fluide) este corect manipulată, dacă e adevărat că o aruncă în râul Henț. A mințit că niciodată nu a aruncat în râu materialul rezultat în urmă eviscerării. A mințit. Angajatul său, a cărui mărturie o public mai jos, ne-a declarat nu numai că au fost cazuri când a aruncat mizeria provenită de la eviscerările a sute de pești direct în apă râului, dar că, în ultima perioada în care lucra el la păstrăvărie, adică la jumătatea lui 2021, Ovidiu Oltean le indica angajaților să renunțe la aruncatul mizeriei în apă, că zbiară inspectorii, și, în loc de asta, SĂ ÎNGROAPE ÎN PĂMÂNT jegul.Gligor Lungu a trudit la Păstrăvăria Bolloga aproape 5 ani, din 2016 și până în 2021. E un om de bun simt, știe că sunt ziarist, știe de ce îl sun, și, chiar „dacă nu vreu să mă cert cu domnul Oltean, io trebe să vă zic ce știu, dar numai adevărul” (conversație înregistrată, de asemenea).”Liviu Alexa: Cât ați fost acolo angajat, domnul Oltean a adus pește din altă parte, păstrăvi de la alții?Gligor Lungu: Da, o adus, în tătă luna.Liviu Alexa: Ce se întâmplă cu mizeria ce se producea de la eviscerare?Gligor Lungu: Le îngropam, când erau mulți păstrăvi. Câteodată, aruncam în vale, da’ după aia ne-o zis domnu’ Ovidiu să îi îngropăm. Erau zeci de kile, câinii nu îi mâncau… Vineau ăștia de la Apele Române și i-o zis să nu mai arunce.Liviu Alexa: Dar de ce era așa mizerie înăuntru?Gligor Lungu: Păi, cum curățam peștii, se face mizerie.Liviu Alexa: Timp de 4 ani și jumătate, dumneavoastră ați văzut vreodată pe domnul Oltean crescând păstrăvi de la zero, de la stadiul de icre?Gligor Lungu: Apoi drept să va spun, nu.”Alertat de un partener din țară, pe care l-am sunat pentru documentare, Ovidiu Oltean m-a sunat el pe mine ca să „discutăm”, fiind convins, cu o voce tânguitoare, că sunt „pus” de cineva să „îi termin afacerea”.Oricum l-aș fi sunat și pe el pentru un interviu, nu rămânea el nevorbit. Destul să vă spun că, în cadrul discuției cu patronul păstrăvăriei Bolloga, i-am spus și lui asta, mi-a dat impresia continuă de nesinceritate.Ovidiu Oltean susține, în cadrul conversației pe care am avut-o, că el crește singur păstrăvi de la zero, că are instalație modernă de tratare a materialului eviscerat, că e și el autorizat la firma austriacă de care am vorbit mai sus, dar că e un proces mai lung, că nu cumpără pești de la nimeni, că nu înțelege de ce tatăl său vrea să îi facă rău și că nu a aruncat niciodată mizerii în răul din sat, nici nu a dat ordin să le îngroape undeva în pământ, că afacerea e merge rău, că nu se fac bani din ea. Fotografiile cu jegul din păstrăvărie sunt pentru domnul Oltean chestiuni irelevante, cel mai probabil mizeria a fost făcută de angajați: „Știți cum e cu angajații, nu le poți face educație chiar tuturor…”.În nicio secundă cât am vorbit, Ovidiu Oltean nu mi-a spus, ca să închidă povestea: „Hai, domnule, că îți trimit pe Whatsapp certificarea ecologică de la Bologa”, așa cum o are și păstrăvăria de unde el cumpără peștele.Ovidiu Oltean a mințit de-a lungul întregii conversații. Așa cum am demonstrat.„Poveștile cu pești” continuă la Potlogaria BollogaConsumatorii români sunt creduli din fire. Pe grupurile de mămici de pe Facebook, păstrăvii de la Bolloga sunt lăudați de bietele mame care nu știu povestea reală a „ecologismului”. Patronii Păstrăvăriei Bolloga sunt de neoprit, când e vorba să împacheteze cât mai strălucitor rahatul din propria ograda. Au depășit stadiul articolelor „de bine” din presa plătită. Au trecut la colecționarea de vedete, la asocierea cu mari nume ale României, că discutăm de media sau de artiști.Acum o săptămână, Păstrăvăria Bolloga a organizat un eveniment de imagine cu vedete „curate” din șou-biz, adică nepatate de scandaluri. Dan Negru, Mircea Baniciu sau Ovidiu Lipan Țăndărică au legitimat cu prezența produsele păstrăvăriei Bolloga, deși, este foarte posibil, ei habar nu au care e adevărul în privința „ecologismului” produselor vândute de soții Oltean.Pe blogul păstrăvăriei, articolul în care este prezentat evenimentul cu marile vedete se încheie emoționant:„Ne-a făcut bucuroşi, veseli, fericiţi. Şi mai e ceva, bucuria de a fi împreună. Mai mult, liniştea conştiinţei, satisfacţia că eforturile noastre aduc un strop de bine oamenilor, naturii, comunităţii. Acum ştim că în urma noastră rămâne pentru copiii noştri exemplul din a cărui putere se vor întări şi ei, pentru a duce mai departe frumuseţile şi valorile acestor locuri.”Puteți lua un Metoclopramid moral, dacă v-a apucat greața.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Prin Oras

Clujul intră pe harta medicinei integrative: tehnologia prin frecvențe care atrage pacienți la Transilvania Healing Centre

Stefania Heinz

Published

on

Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni caută abordări personalizate și complementare pentru sănătate, la Cluj-Napoca funcționează un centru care propune un concept diferit: evaluări biofizice, terapii bazate pe frecvențe electromagnetice, protocoale individualizate, alimentație și produse naturiste. Transilvania Healing Centre își construiește modelul în jurul ideii că organismul trebuie privit ca un întreg, nu doar prin prisma unui singur simptom.

Sunt pacienți care ajung la medic pentru balonare, oboseală, tulburări de somn, dureri sau alte simptome persistente și care își doresc să înțeleagă mai bine imaginea de ansamblu.

De aici pornește filosofia Transilvania Healing Centre: o abordare integrativă în care tehnologia, evaluarea individuală, stilul de viață și terapiile complementare sunt reunite într-un protocol adaptat fiecărui pacient.

Centrul afirmă că activează în acest domeniu încă din 2014 și că a fost ales de peste 40.000 de pacienți din țară și din străinătate. În prezent, rețeaua are centre în Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara.

Tehnologia care atrage atenția: terapia prin frecvențe

Elementul care diferențiază puternic conceptul Transilvania Healing Centre este utilizarea medicinei bioelectromagnetice.

În cadrul terapiilor descrise de centru sunt utilizate benzi și dispozitive bioelectromagnetice prin intermediul cărora sunt transmise frecvențe specifice. Centrul descrie mai multe tipuri de ședințe, unele având aproximativ 45 de minute, iar terapiile extinse putând ajunge la aproximativ 90 de minute.

Este o experiență foarte diferită de imaginea clasică a unui cabinet medical.

Fără ace. Fără proceduri chirurgicale. Fără durerea asociată unei intervenții.

Centrul prezintă această abordare ca fiind non-invazivă și complementară medicinei convenționale. De altfel, Transilvania Healing Centre precizează explicit că pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentele medicale clasice pentru a urma programele centrului și că acestea sunt concepute ca abordări complementare, nu ca înlocuitor al medicinei convenționale.

Aceasta este o precizare esențială.

Totul începe cu o evaluare

Înaintea terapiei, centrul pune accent pe evaluarea individuală.

Transilvania Healing Centre descrie o evaluare biofizică inițială în urma căreia este construit ulterior protocolul pacientului. Centrul afirmă că evaluarea urmărește o gamă largă de parametri și dezechilibre, iar terapiile cu frecvențe nu sunt realizate independent de evaluarea anterioară.

Ideea este simplă:

nu există un protocol universal pentru toată lumea.

Doi oameni pot veni cu simptome asemănătoare, dar abordarea propusă poate fi diferită în funcție de evaluarea fiecăruia.

Frecvențele sunt doar o parte din abordare

Un alt element important este faptul că Transilvania Healing Centre nu își construiește programele exclusiv în jurul aparaturii.

Centrul afirmă că protocoalele sale se bazează în cea mai mare parte pe produse naturiste și suplimente alimentare, existând și excepții pentru anumite situații.

În materialele proprii sunt descrise, de asemenea, intervenții privind alimentația, inclusiv diete de excludere și de reintroducere a anumitor alimente.

Astfel, tehnologia devine o componentă dintr-un tablou mai larg:

evaluare + terapie + alimentație + suplimentație + monitorizare.

O tehnologie neobișnuită: Healing Frequency

Printre conceptele promovate de centru se află și Healing Frequency, bazat pe utilizarea unor materiale programate să emită frecvențe electromagnetice.

Potrivit informațiilor publicate de Transilvania Healing Centre, tehnologia ar avea la bază aproximativ 30 de ani de cercetare și dezvoltare și ar fi fost concepută în cooperare cu peste 2.800 de clinici din Germania, Elveția și Austria. Aceste afirmații provin de la centru și trebuie privite ca atare.

Este tocmai această combinație dintre tehnologie și abordările complementare care a construit identitatea Transilvania Healing Centre.

De ce vin pacienți din afara Clujului?

Conceptul pornește chiar din experiența personală a fondatorului, Sorin Gadola.

Potrivit istoricului publicat de centru, acesta s-a confruntat timp de aproape zece ani cu probleme cronice, alergii și afecțiuni autoimune și a căutat soluții medicale în mai multe locuri din Europa. Experiența sa cu medicina integrativă a stat ulterior la baza dezvoltării Transilvania Healing Centre.

Astăzi, centrul afirmă că numărul pacienților săi din România și din străinătate a depășit 40.000.

Iar acest lucru spune ceva despre interesul tot mai mare pentru abordările complementare și personalizate.

Clujul, punctul de plecare al unui concept extins în România

De la centrul din Cluj-Napoca, Transilvania Healing Centre s-a extins și în București, Iași și Timișoara.

Într-un domeniu în care tehnologia evoluează rapid, Transilvania Healing Centre încearcă să se poziționeze la intersecția dintre medicină integrativă, bioelectromagnetism, nutriție și protocoale personalizate.

Și poate tocmai aceasta este ideea care atrage atât de mult atenția:

să nu întrebi doar „ce simptom am?”, ci să încerci să privești organismul ca pe un întreg.

Pentru pacienții interesați de o asemenea abordare, centrul din Cluj-Napoca funcționează pe strada Andrei Mureșanu nr. 29.

Notă: terapiile bioelectromagnetice și alte abordări integrative nu trebuie prezentate ca înlocuitor pentru diagnosticul sau tratamentul medical convențional. Afirmațiile despre beneficiile specifice ale terapiilor trebuie evaluate în funcție de dovezile clinice disponibile, iar tratamentele prescrise nu trebuie întrerupte fără recomandarea medicului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Zaig & Engelhardt a cucerit Strada Vinului! Crama din Teaca, printre atracțiile Zilelor Culturale Maghiare din Cluj

Diana Petrescu

Published

on

Vin bun, seri de vară, centrul vechi al Clujului și o stradă care, după lăsarea serii, devenea aproape neîncăpătoare. Zaig & Engelhardt a fost prezentă anul acesta pe Strada Vinului de pe Potaissa, într-o ediție a Zilelor Culturale Maghiare care a adunat un public impresionant. Pentru crama din Teaca, întâlnirea directă cu clujenii a fost una dintre acele apariții care arată că vinul transilvănean are tot mai mulți admiratori.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au încheiat o ediție 2026 de amploare: timp de opt zile, peste 600 de evenimente au animat orașul, iar organizatorii au raportat peste 220.000 de vizite în cele 67 de spații ale festivalului.

Dar una dintre atmosferele aparte ale festivalului s-a simțit pe o străduță ascunsă între zidurile vechi ale Clujului.

Potaissa. Strada Vinului.

Iar printre cramele care au întâmpinat publicul s-a numărat și Zaig & Engelhardt.

Potaissa, plină seară de seară

Nu este doar o impresie: bilanțul oficial al evenimentului arată că tradiționala Stradă a Vinului a fost plină seară de seară, iar publicul a putut descoperi vinurile celor 10 crame prezente la ediția din acest an.

Strada Potaissa fusese transformată special pentru eveniment într-unul dintre punctele importante ale festivalului, Strada Vinului deschizându-se pentru public începând cu 19 august.

În această atmosferă, Zaig & Engelhardt și-a spus povestea exact acolo unde vinul se descoperă cel mai frumos: direct în pahar și în conversația cu oamenii.

Din Teaca, direct în inima Clujului

Povestea Zaig & Engelhardt începe la Teaca, unde crama a plantat în 2013 13 hectare de viță nobilă, păstrând în același timp și via veche, plantată în urmă cu aproximativ un secol.

Este o combinație frumoasă între nou și vechi, între o generație care privește înainte și o moștenire viticolă care nu a fost abandonată.

Iar la Cluj, vinurile au ajuns în fața unui public numeros, curios și dornic să descopere producători transilvăneni.

De la primul pahar și până târziu în seară, standul a devenit un loc de întâlnire, degustare și povești.

Pentru că un vin bun nu înseamnă numai ceea ce se află în sticlă.

Înseamnă locul din care vine. Oamenii care îl produc. Pământul. Via. Anii de muncă. Și, poate cel mai important, momentul în care cineva îl gustă pentru prima dată și întreabă:

„De unde este vinul acesta?”

Răspunsul, de data aceasta, a fost simplu:

Din Transilvania. Din Teaca.

Zaig & Engelhardt, într-unul dintre cele mai frumoase decoruri pentru vin din Cluj

Potaissa are ceva greu de reprodus într-un eveniment convențional.

Zidurile vechi ale cetății, mesele, paharele de vin, zumzetul conversațiilor și centrul Clujului aflat la doar câțiva pași creează o atmosferă care transformă degustarea într-o experiență.

Iar succesul general al Străzii Vinului confirmă cât de mult apreciază publicul această formulă: vinuri transilvănene, producători cu povești autentice și întâlnirea directă dintre cramă și consumator.

Pentru Zaig & Engelhardt, prezența la ediția din 2026 a Zilelor Culturale Maghiare a însemnat tocmai această apropiere de public.

Nu un vin descoperit de pe un raft.

Ci un vin descoperit într-o seară de august, pe Potaissa.

Când vinul local devine ambasadorul unei regiuni

Poate că aceasta este și partea cea mai importantă.

Transilvania nu înseamnă doar castele, orașe medievale și peisaje spectaculoase. Are și o cultură viticolă care merită redescoperită.

Iar crame precum Zaig & Engelhardt duc mai departe această poveste într-o formă contemporană, fără să rupă legătura cu locul din care provin.

Faptul că site-ul oficial al cramei anunță participarea la Zilele Culturale Maghiare din Cluj printre evenimentele sale confirmă importanța acestei întâlniri cu publicul clujean.

Un pahar de vin și o poveste care continuă la Teaca

Zilele Culturale Maghiare s-au încheiat pe 23 august, însă pentru cei care au descoperit Zaig & Engelhardt pe Potaissa experiența nu trebuie să se termine odată cu festivalul.

Crama poate fi vizitată chiar la Teaca, locul în care începe povestea vinurilor și unde se află plantațiile sale.

Și poate acesta este cel mai frumos rezultat al unei prezențe la un asemenea eveniment:

vii pentru un pahar, descoperi un vin și ajungi să vrei să cunoști locul în care s-a născut.

La ediția din acest an, într-o Stradă a Vinului plină seară de seară, Zaig & Engelhardt și-a găsit perfect locul între aromele Transilvaniei și energia Clujului.

Iar după atmosfera de pe Potaissa, un lucru este clar: vinul bun adună oamenii la aceeași masă, indiferent de limba în care spun „Noroc!”. 🍷

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Ștrandul Clujana, surpriza verii în Cluj: piscine încălzite, mâncare proaspătă și un vibe care te face să uiți că ești în oraș

Stefania Heinz

Published

on

Nu trebuie să pleci din Cluj pentru o zi care să se simtă ca o mini-vacanță. Ștrandul Clujana reușește să combine apa plăcută, relaxarea, mâncarea bună și atmosfera de vară într-un loc în care poți petrece liniștit o zi întreagă.

În plin sezon estival, Ștrandul Clujana rămâne una dintre variantele clasice ale orașului pentru cei care vor piscină fără să conducă zeci de kilometri în afara Clujului.

Și, odată ajuns acolo, atmosfera te prinde repede.

Piscine cu apă încălzită și zone pentru întreaga familie

Unul dintre marile avantaje ale Clujanei este apa cu temperatură plăcută. Complexul dispune de trei bazine, iar bazinul principal pentru adulți are apa la aproximativ 26°C. Pentru copii există un bazin cu adâncimea de 40 cm, trei tobogane cu apă și locuri de joacă, iar cei foarte mici au propriul bazin baby, cu o adâncime de doar 15 cm.

Asta transformă Clujana într-un loc potrivit atât pentru cei care vor să înoate și să se răcorească, cât și pentru familiile care vin cu copiii și vor să petreacă mai multe ore la piscină.

Iar când apa este curată și temperatura potrivită, parcă nici nu mai contează că ești la câteva minute de centrul Clujului.

Curățenie, relaxare și oameni care vin să se simtă bine

Clujana are acel aer de ștrand adevărat, fără prea multe artificii: șezlong, umbrelă, apă, soare, muzică și oameni veniți să se relaxeze.

Zonele verzi și spațiile pentru copii completează atmosfera, iar complexul dispune inclusiv de gazon și locuri de joacă.

Este genul de loc în care vii pentru câteva ore și te trezești că ai petrecut aproape toată ziua.

Un mare plus îl reprezintă atmosfera. Oameni faini, familii, copii și grupuri de prieteni, fiecare venit pentru același lucru: câteva ore în care să lase orașul și agitația deoparte.

 

Și mâncarea? Una dintre surprizele plăcute

O zi la piscină fără ceva bun de mâncat parcă nu este completă.

În incinta Clujana există Grill Bar în aer liber, precum și pizzerie și bar interior, astfel că nu trebuie să pleci din complex atunci când apare foamea.

Preparatele proaspete, mâncarea gustoasă și servirea atentă completează experiența. Exact ceea ce îți dorești după câteva ore de înot și stat la soare: ceva bun, proaspăt și servit fără să transformi masa într-o aventură.

Iar când ai parte și de oameni amabili și o servire pe măsură, experiența devine cu atât mai plăcută.

Prețuri bune pentru ceea ce primești

Pentru sezonul 2026, accesul costă 65 de lei pentru adulți de luni până vineri și 75 de lei în weekend și de sărbătorile legale. După ora 17:00, tariful pentru adulți scade la 55 de lei.

Copiii între 2 și 14 ani plătesc 55 de lei, respectiv 45 de lei după ora 17:00, iar pentru copiii sub 2 ani accesul este gratuit.

Și există un detaliu important: în preț sunt incluse parcarea, șezlongul și umbrela, în limita disponibilității, precum și accesul la piscine și facilitățile ștrandului.

Programul este generos: 08:00 – 20:00, în fiecare zi.

Clujana are acel „ceva” care te face să revii

Poate că acesta este cel mai simplu mod de a descrie experiența.

Nu trebuie să fie un resort la sute de kilometri distanță ca să te simți bine.

Apă caldă, piscine curate, mâncare delicioasă și proaspătă, servire atentă, șezlong, umbră, copii care se distrează și acel vibe relaxat de vară.

Toate, chiar în Cluj-Napoca.

Într-un oraș în care o simplă ieșire de weekend poate deveni rapid costisitoare, Clujana continuă să ofere o alternativă pentru cei care vor să transforme o zi obișnuită de vară într-o mică escapadă.

Ștrandul Clujana nu încearcă să fie o destinație exotică. Și poate tocmai aici este farmecul lui: îți oferă senzația de vacanță fără să pleci din Cluj.

Uneori, pentru o zi reușită, chiar nu ai nevoie de mai mult: soare, apă caldă, ceva bun de mâncat și oamenii potriviți în jurul tău.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Zâmbetul care se schimbă fără să observe nimeni. Tehnologiile moderne de albire și aparatele transparente, disponibile la Clinica Diacicov din Cluj

Stefan Petre

Published

on

Dinți mai albi sau mai drepți, dar fără luni întregi în care aparatul dentar să fie primul lucru pe care îl observă ceilalți? Stomatologia modernă a schimbat radical modul în care poate fi îmbunătățit un zâmbet, iar la Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști tehnologia ocupă un loc important în această transformare.

Există un moment în care te uiți la o fotografie și observi ceva ce până atunci ai ignorat: culoarea dinților, poziția lor sau pur și simplu faptul că zâmbetul nu mai arată exact așa cum ți-ai dori.

Pentru mulți pacienți, însă, următorul gând este: „Nu vreau un aparat dentar metalic” sau „Mi-e teamă că albirea îmi va afecta dinții”.

Tocmai aici intervin soluțiile moderne.

Albirea dentară nu mai înseamnă doar „dinți cât mai albi”

La Clinica Stomatologică Diacicov, obiectivul unei proceduri estetice este obținerea unui rezultat adaptat pacientului, nu a unei nuanțe artificiale.

Albirea profesională este realizată controlat, după evaluarea prealabilă a sănătății dinților și gingiilor. Medicul poate stabili dacă pacientul este un candidat potrivit pentru procedură și ce abordare este indicată.

Este o diferență importantă față de produsele de albire cumpărate și utilizate fără o evaluare stomatologică.

Înainte de procedură pot fi identificate probleme precum cariile, sensibilitatea dentară sau afecțiunile gingivale care necesită atenție înainte ca estetica să devină prioritatea principală.

Un zâmbet frumos trebuie să fie, înainte de toate, un zâmbet sănătos.

Aparatul dentar pe care ceilalți aproape că nu îl văd

Poate cea mai interesantă schimbare din ortodonția ultimilor ani este apariția sistemelor de alignere transparente.

La Clinica Diacicov este disponibil sistemul Spark, o alternativă modernă la aparatele dentare clasice pentru cazurile în care medicul ortodont stabilește că tratamentul cu alignere este potrivit.

În locul bracketurilor și sârmelor metalice, pacientul poartă o succesiune de gutiere transparente, realizate pentru deplasarea progresivă și controlată a dinților.

Marele avantaj?

Sunt discrete.

În conversațiile obișnuite, la serviciu, la facultate sau într-o fotografie, alignerele sunt mult mai puțin evidente decât un aparat dentar convențional.

Le dai jos când mănânci

Există și un avantaj extrem de practic.

Alignerele sunt detașabile.

Pacientul le poate îndepărta atunci când mănâncă și când își efectuează igiena dentară, apoi le repoziționează conform recomandărilor medicului.

Asta poate face mai simplă menținerea igienei orale comparativ cu situațiile în care există bracketuri fixe, însă succesul tratamentului depinde foarte mult de disciplină: alignerele trebuie purtate numărul de ore recomandat de medic.

Cu alte cuvinte, tehnologia ajută enorm, dar pacientul rămâne o parte esențială a tratamentului.

De la scanarea 3D la zâmbetul planificat digital

Și aici lucrurile devin cu adevărat interesante.

Stomatologia digitală permite ca anumite tratamente să fie planificate pornind de la o scanare digitală 3D a danturii.

În locul abordării clasice, medicul poate analiza digital poziția dinților și poate construi planul ortodontic în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Pentru tratamentele cu alignere, fiecare etapă face parte dintr-un plan stabilit individual.

Nu există două zâmbete identice și, implicit, nici două tratamente care ar trebui privite exact la fel.

Albire sau îndreptarea dinților? Uneori răspunsul este: ambele, dar în ordinea corectă

Aici apare una dintre greșelile frecvente.

Când cineva își dorește o schimbare estetică, tentația este să înceapă direct cu procedura care produce diferența vizibilă cea mai rapidă.

Medicul stomatolog privește însă imaginea completă.

Poziția dinților, mușcătura, sănătatea gingiilor, eventualele carii, sensibilitatea și culoarea naturală a dinților trebuie evaluate înainte de stabilirea unui plan.

Pentru un pacient poate fi suficientă albirea profesională.

Pentru altul, schimbarea majoră poate veni din corectarea poziției dinților.

Iar pentru alt pacient poate fi indicată o combinație de proceduri realizate într-o anumită ordine.

De aceea, transformarea zâmbetului începe cu un consult, nu cu alegerea unei proceduri de pe internet.

Un zâmbet nou, fără o schimbare care să strige „mi-am făcut ceva”

Poate aceasta este direcția cea mai interesantă a stomatologiei estetice moderne.

Rezultatele tot mai căutate nu sunt cele exagerate, ci cele care îi fac pe ceilalți să observe că arăți mai bine fără să identifice imediat ce s-a schimbat.

Dinți mai luminoși.
O poziție mai armonioasă.
Un zâmbet mai echilibrat.
Mai multă încredere atunci când apare camera telefonului.

Iar posibilitatea de a combina evaluarea medicală, tehnologia digitală, albirea profesională și ortodonția transparentă face ca drumul până la acel rezultat să fie astăzi foarte diferit față de ceea ce însemna stomatologia în urmă cu câțiva ani.

La Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști, Cluj-Napoca, pacienții pot afla în urma consultației ce soluție este potrivită situației lor și dacă tratamentul cu alignere transparente Spark sau albirea profesională reprezintă o opțiune pentru zâmbetul pe care și-l doresc.

Pentru că uneori schimbarea pe care o observă toată lumea poate începe cu un tratament pe care aproape nimeni nu îl vede.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Peek & Cloppenburg deschide un flagship store de 3.600 mp în RIVUS Cluj-Napoca

Stefania Heinz

Published

on

Unul dintre cei mai cunoscuți retaileri multibrand din Europa își consolidează prezența la Cluj-Napoca. Peek & Cloppenburg va deschide în RIVUS un flagship store spectaculos, desfășurat pe două niveluri și aproximativ 3.600 mp, unde clujenii vor găsi peste 100 de branduri, inclusiv nume premium și colecții exclusive.

RIVUS Cluj-Napoca continuă să dezvăluie numele importante care vor face parte din cea mai mare zonă de retail din România. Noul proiect mixed-use dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe, printr-o investiție de 550 de milioane de euro, va găzdui un magazin flagship Peek & Cloppenburg.

Magazinul va avea o suprafață de aproximativ 3.600 mp, dispusă pe două niveluri, și va propune un concept de shopping premium, într-un spațiu modern, generos și organizat în secțiuni dedicate și tematice.

https://www.facebook.com/Vizual.Art

Peste 100 de branduri sub același acoperiș

Peek & Cloppenburg este cunoscut pentru conceptul său multibrand, care aduce într-un singur magazin atât branduri internaționale renumite, cât și mărci exclusive P&C.

În total, retailerul oferă peste 100 de branduri, cu opțiuni pentru stiluri, vârste și ocazii diferite. Noul flagship store din RIVUS este gândit pentru a transforma cumpărăturile într-o experiență în sine, nu doar într-o simplă vizită la magazin.

Oana Diaconescu, Head of Leasing IULIUS, spune că noul parteneriat confirmă interesul brandurilor internaționale pentru proiect și pentru piața regională:

„Parteneriatul cu Peek & Cloppenburg ajunge astfel la a treia locație în portofoliul nostru, după cele din Palas Iași și Iulius Town Timișoara, și avem convingerea că prin conceptul propus pentru RIVUS, amenajarea cu design unic și integrarea într-un mix de retail atât de divers, cu accent pe experiențele oferite, Peek & Cloppenburg va fi o destinație pentru întreaga regiune.”

Pentru Peek & Cloppenburg, deschiderea din RIVUS va reprezenta cea de-a doua locație a companiei în Cluj-Napoca și un nou pas în strategia de dezvoltare în Europa Centrală și de Est.

Barbara Has, P&C Director Real Estate and Construction, a declarat:

„Deschiderea noului magazin flagship Peek & Cloppenburg în RIVUS, cea mai mare dezvoltare de tip mixed-use din România și cea de-a doua locație a companiei în Cluj-Napoca, marchează un moment important în expansiunea noastră internațională.”

RIVUS prinde contur: peste 400 de magazine și 142.000 mp de retail

RIVUS se află în plin proces de construcție și este dezvoltat pe o suprafață de 14 hectare, pe o fostă platformă industrială.

Una dintre componentele majore ale proiectului va fi zona comercială de 142.000 mp închiriabili, prezentată drept cea mai mare suprafață de retail din România. Potrivit dezvoltatorilor, aceasta este deja închiriată în proporție de aproximativ 80%.

În total, în RIVUS sunt anunțate peste 400 de magazine, inclusiv premiere naționale și regionale, dar proiectul va merge mult dincolo de componenta de shopping.

Conceptul include spații pentru cultură, educație, sport, entertainment, evenimente și birouri, precum și un parc amplu și zone dedicate comunității.

Un nou parc de 52.000 mp și acces la malul Someșului

Una dintre transformările importante aduse de proiect este reconversia unei zone industriale subutilizate și redeschiderea acesteia către oraș.

RIVUS va include un parc de 52.000 mp, în care sunt prevăzuți 700 de arbori maturi și peste 100.000 de plante decorative, alături de acoperișuri verzi și fațade înierbate.

Proiectul prevede și accesibilizarea malului Someșului și realizarea unei conexiuni verzi cu Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura.

Totodată, două clădiri de patrimoniu industrial vor fi reconvertite și integrate în circuitul cultural și public.

Schimbări importante și pentru mobilitatea din zonă

Dezvoltarea RIVUS vine la pachet și cu o serie de investiții în infrastructură. Strategia de mobilitate include realizarea unui pod rutier cu patru benzi peste Someș, două pasarele pietonale și modernizarea străzilor perimetrale.

Proiectul beneficiază de un credit sindicalizat verde de 400 de milioane de euro, prezentat drept cel mai mare acordat până acum unei dezvoltări real-estate din România, finanțarea fiind condiționată de respectarea standardelor LEED Platinum și EDGE Advanced.

În plus, 7 milioane de euro sunt alocate relocării și retehnologizării fabricii Carbochim.

Cine este Peek & Cloppenburg?

Peek & Cloppenburg Group, cu sediile în Düsseldorf și Viena, este unul dintre marii retaileri multibrand de fashion din Europa.

Grupul operează aproximativ 170 de magazine în Europa, precum și cinci magazine online și are aproximativ 16.000 de angajați în 17 țări.

Portofoliul grupului include, pe lângă Peek & Cloppenburg, magazinul dedicat modei masculine ANSON’S, precum și Magasin du Nord.

Prin noul flagship store de aproximativ 3.600 mp, Peek & Cloppenburg devine unul dintre numele importante confirmate în mixul de retail al RIVUS, proiect care își propune să transforme fosta platformă industrială Carbochim într-o nouă destinație urbană și regională pentru Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era