În orașul în care calitatea vieții IT-isto-corporatisto-universitaro-medicalo-juridico-imobiliaro-festivalieră este la cote maxime, cei care nu fac parte din aceste categorii socio-profesionale au parte, de multe ori, de o calitate a vieții la limita subzistenței. Practic, banii le ajung clujenilor de rând, în cel mai bun caz, pentru chiria/rata locuinței, pentru plata utilităților, a alimentelor de bază și a transportului dus-întors la serviciu. Pentru cei care nu merg la job (pensionari, elevi, studenți), Primăria oferă gratuitate pe transportul în comun. Cine merge la job, dar nu are bani de transport, circulă pe jos, fiindcă mersul pe jos face piciorul frumos, plus că aceasta este tendința de mobilitate promovată de municipalitatea care a aprobat blocuri pe străzi de case până când străzile au devenit nefrecventabile cu mașina.În Clujul în care „nimeni nu este abandonat, nimeni nu este lăsat în urmă”, avem o comunitate de 1500 de oameni care trăiesc în condiții inumane, de lagăr, la Pata Rât, unde acești clujeni au fost abandonați de autorități acum un deceniu. Declarativ însă Primăria are politici sociale importante pentru locuire: cumpără apartamente de pe piața liberă, construiește blocuri sociale. 12 apartamente sociale au fost inaugurate anul trecut pe strada Ghimeșului, cu 2 ani de întârziere. Atâta s-a putut! În orașul în care cea mai mare inflație este la prețurile aprtamentelor (care au costuri prohibitive), în cei 3 ani în care Primăria a ridicat un bloc de 12 apartamente, privații au construit zeci, chiar sute de blocuri, cu mii de apartamente. „Oraș pentru oameni, nu pentru profit…”Nici cei care riscă să moară de foame, la propriu, din cauza veniturilor lipsă sau extrem de reduse, nu sunt uitați la Cluj-Napoca de către Primăria care le oferea, până acum, prin Programul „Alimente”, 100 de lei pe an. Adică, posibilitatea de a își achiziționa mâncare pentru circa 3 zile. Acum, sprijinul financiar va fi dublat, iar nevoiașii vor primi fabuloasa sumă de 200 de lei (două sute de lei), din care vor putea mânca, mai auster, o săptămână. Celelalte 51 de săptămâni, fiecare se descurcă, doar așa e în liberalism, „prin tine însuți”!Vorbind astăzi la radio despre componenta socială a bugetului orașului pentru anul 2022, primarul Emil Boc dădea impresia că, la Cluj, cei defavorizați sunt ajutați să trăiască o viață decentă. Multe dintre măsurile sociale ale Primăriei au însă efecte concrete mai mult electorale decât sociale. Ajută la obținerea unor voturi în plus, dar nu îi sprijină pe oameni să iasă din mizerie.„Acest buget are și o componentă socială extrem de importantă, și doar o să enumăr o parte dintre proiectele pe care le avem: programul de burse sociale pentru elevi, programul de transport gratuit pentru elevi, studenți și pensionari, cunoscutul program care, ne-a criticat multă lume, că de ce le dăm gratuități la pensionari, nu o să renunț la acest proiect, pentru că îl consider ca o formă de respect pentru seniorii cetății, pentru ceea ce au făcut și fac pentru Cluj și mai ales în vremurile acestea grele când, vedeți, facturile, prețurile pun o presiune uriașă pe venituri.Am discutat că, anul acesta, tocmai pentru a veni în sprijinul celor care o duc greu în oraș, a celor cu venituri mici, a șomerilor, a celor care se descurcă de pe o zi pe alta, să punem de două ori pe an Programul Alimente, acuma îl aveam o singură dată, de Crăciun. Deci, acuma să îl declanșăm de două ori, o dată în vară și o dată în iarnă, pentru a veni și noi cu o formă de sprijin, pe lângă celelalte, pe care o să le menționez. Paștile sunt foarte aproape, nu știu dacă îndeplinim procedurile legale, oricum, până la sfârșitul lui iunie avem cadrul legal, ca să putem să ne mișcăm. Deci, în prima parte a anului și în a doua parte a anului să dăm un sprijin ca oamenii să poată să își achiziționeze alimente cu acest ajutor al Primăriei pentru cei care o duc cu adevărat greu, pentru cei pentru care 100-200 de lei reprezintă și face o diferență în viața de zi cu zi. De foarte multe ori, foarte puțin poate însemna foarte mult pentru mulți dintre noi și ne vom ocupa de acest aspect.După aceea, autobuzele școlare, facilitarea accesului la serviciile de sănătate, programul stomatologic pentru persoanele fără venituri, rechizite pentru familiile defavorizate, programul de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, programul de cumpărare de locuințe sociale de pe piață, alături de construcția pentru cei care o duc greu, suportul pentru persoanele defavorizate, cele care au venit minim, și anume pentru încălzirea locuinței, masă la Cantina de Ajutor Social a Primăriei, în regim de gratuitate, astfel încât să poată rezista, precum și ajutorul pentru plata chiriei persoanelor singure, marginalizate sau în pericol de marginalizare și excluziune socială. La acestea se mai adaugă fondurile pe care le acordăm, și nu-s puține, pentru ONG-urile din domeniul social, pentru a sprijini diverse activități, de la programul O masă caldă, la programe care țin de asistență medicală, asistențe paliative, asistențele pentru persoanele care nu au bani de medicamente și altele.Am dat doar câteva exemple pentru că nu trebuie să uităm componenta asta fundamentală a comunității noastre, componenta de coeziune, de solidaritate, de întrajutorare. Face parte din natura ființei umane să-ți ajuți semenii tăi la greu, este și un precept creștin, indiferent de religia la care ne uităm, până la urmă, și ține de a purta grija aproapelui tău și, de aceea, am făcut apel și la mediul de business pentru a sprijini programul O masă caldă în școli, să vedem unde sunt școlile unde copiii provin din familiile cu veniturile cele mai mici și, pe lângă ceea ce face Primăria, noi am inclus special de la Primărie și vom suporta noi pentru Școala Traian Dârjan, școală unde, prin excelență, copiii provin din familii cu venituri reduse, să asigurăm programul O masă caldă. Mai sunt alte 3 școli prinse în acest program, Colegiul Napoca, Colegiul Național Pedagogic și Bălcescu”, a declarat Boc.Așadar, în Cluj-Napoca, din punct de vedere social, „nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat”. Probabil că, din acest motiv, oamenii sunt tentați să își întemeieze locuințe pe malul Someșului, la Pata Rât și în alte locații „verzi” ale orașului. Probabil că, din aceeași cauză, vedem și locuitorii ecologiști care, seara, sortează gunoaiele la tomberoane, pe fracții comestibile și fracții reciclabile. 

Source link