Connect with us

Prin Oras

DEZVĂLURI la Curtea de Apel București. Cum se folosea partenera lui Gelu Oltean de Emil Boc?

Alex Campian

Published

on

Contestația DNA a fost admisă: S-a dispus confiscarea definitivă a 1,45 milioane de euro din conturile Vanessei Youness în cazul de traficare a influenţei pe lângă Emil Boc

Curtea de Apel București a făcut, miercuri, noi audieri în dosarul în care Vanessa Youness, femeia care ar fi spus că are influență asupra fostului premier Emil Boc a fost condamnată de Tribunalul București, în primă fază, la trei ani de închisoare cu executare, arată cei de la Știri pe Surse.La termenul, de miercuri, al procesului judecătorii l-au ascultat pe afaceristul Constantin Verioti, fiul unui afacerist influent din județul Constanța, ambii regăsindu-se pe filiera transmiterii unei părți a sumei de un milion de euro de către Dinu Pescariu, Vanesssei Youness, pentru promisa incursiune la fostul premier.La Curtea de Apel București a vorbit și Gheorghe Verioti care le-a explicat detaliat judecătorilor cum a fost folosită firma sa de pentru intermedierea remiterii sumelor uriașe de bani către Vanessa Youness. Publicația mai sus menționată arată într-un material amplu mărturiile din dosarul de la CAB. S-a dezis de relația cu YounessConstantin Verioti, a explicat judecătorilor CAB că anterior intrării în afaceri, respectiv de administrarea unii hotel de pe litoral, a fost lucrător bancar, în sfera trezoreriei.El s-a dezis în două rânduri de relația de prietenie apropiată cu femeia, care la rândul său a insistat ca acesta să recunoască acest lucru.„Sunt cunoștință cu inculpata. În trecut am avut o relație normală de prietenie, fără sa fim deosebit de apropiați.În prezent pot spune că suntem doar cunoștințe.Avocatul V. Youness: E real că a primit în mai multe rânduri bani în perioada 2011 2015 16 în conturile firmei sale din conturile firmei ei?Verioti: Am primit o singură dată. Nu mai țin minte precis…cred că la final de decembrie 2011 sau început de 2012. Erau câteva mii de euro.Mi-a dat acești bani ca o mulțumire pentru ponturile de plasamente pe care i le-am dat inculpatei.În trecut eu am lucrat in departamentul de trezorerie a mai multor bănci.Avoxat: a primit bani prin șoferul Chirilă. Sume de bani lunar ca o remunerație lunară?Verioti: Da. Am primit sume de bani în numerar. Era vorba de o suma de 500 de euro lunar în perioada 2011 …cam timp de 6-8 luni a durat.Nu cred că era remunerație. Ea a considerat că trebuie sa îmi mulțumească pentru ponturile mele atunci când i se confirmau.Avocat: Concret. Ce facea în contraprestație de aceste sume?Verioti: Datorită jobului eu eram în legătură foarte strânsă cu piețele fianciare iar plasamentele recomandate nu erau la îndemână oricui. Presupuneau un anumit nivel de experiență.Recomandările mele nu erau asemănătoare cu relațiile primite de clienți. E vorba de randamentul produs de informațiile pe care eu i le furnizam iar ea îmi mulțumea astfel pentru aportul meu.Judecător: Vorbeați cu ea ca să îi spuneți ce sa facă?Verioti: Vorbeam cu ea prin mesaje și îi spuneam ce să facă. De genul îi spuneam : am văzut că e disponibil pe piață următorul plasament. Nu am investit niciodată în vreun plasament împreună cu inculpata.Eu foloseam fonduri personale pe care le foloseam pe platformele electronice de atunci. Era vorba de câteva mii de lei. Până în zece mii.Judecător: Ati garantat vreodata pentru conturile respective ?Verioti: Nu. Eu am văzut ce sume investea ea.Judecător: Ați fost vreodată împuternicit?Verioti: Nu . Eu nu puteam face nimic. Aveam doar drept de vizualizare. Nu am avut nicio discuție de asociere în niciun sens cu youness…..Verioti: Youness m-a dus să mă văd cu … care era bijutier. Nu știu care era motivul pentru care ne-am dus acolo, dacă trebuia sa ridice ceva sau aveau alte chestiuni.Judecător: s-a discutat la acea întâlnire despre un transfer de bani?Verioti: Nu. Nu s-a discutat despre transferul vreunei sume de bani de la familia Verioti în conturile inculpatei.Nu aveam dreptul sa fac niciun fel.de tranzacții pe acel conturi. Nici măcar informal, niciun fel de tranzacție.Nu era posibil sa fac tranzacția nici dacă aveam tokenul. Atunci eu am primit un token de la banca dar el era folosit doar pentru accesul de vizualizare a a acelor conturi.Nu recunosc proba fizica. Acest token nu are un nume.de banca pe el. Tind sa cred ca e altul decât cel deținut de mine.Nu mai rețin precis dacă l-am returnat doamnei Youness sau băncii.Judecător: De ce era nevoie ca să faceți tranzacții?Verioti: Pentru că nu eram titularul de cont chiar dacă doream sa fiu rău intenționat banca ar fi răspuns la acțiunea mea ca nu sunt titularul de cont.Judecător: totuși de ce dețineati un token. De ce era nevoie de el?Verioti: Eu tokenul l-am primit de la doamna youness pentru a vizualiza conturile ei și ofertele de la băncile respective. Altfel nu le puteam vedea.Sunt sigur ca ea avea alt token cu care tranzacționa. Nu se putea altfel.Judecător: nu ați văzut tranzacția tatălui dvs în conturi dacă aveți acces??Verioti: Nu. Nu am văzut niciodată vreun virament. Când vedeam eu conturile exista o suma de bani. Era o suma considerabilă de bani dar nu pot spune precis. Dar am văzut eu nu au fost întrări sau ieșiri de pe acest cont.Avocat: Care era avantajul ei concret ca el sa aibă acces de vizualizare?Verioti: Acel cont nu fusese folosit anterior din ce am văzut eu. Părea să fie un cont nou. Nu știu dacă puteam vedea tranzacții anterior accesului la cont”, a explicat martorul în fața judecătorilor în instanță.Procurorul DNA nu s-a opus administrării probei cu tokenul, propusă de apărarea Vanessei Youness iar instanța a continuat cu întrebările.„Verioti: Pe Youness am cunoscut-o prin sora mea fie la final de 2010 sau început de 2011. Din ce îmi amintesc am fost să duc ceva sorei mele la o cafenea din zona Radisson sau Hilton de pe calea Victoriei.La masa era și Youness. Mă sunase sora mea sa iau ceva de acasă. Am dus ce era de dus, am făcut cunostință. Eu nu am rămas la masa cu acestea.Apoi în martie 2011, urmare unor insistente ale surorii mele, m-am intalnit cu Vanessa și am discutat.Sora mea era mândră că intrasem la trezorerie, i-a povestit prietenei ei Vanessa, care apoi a vrut să șttie exact cu ce mă ocup.Judecător: Știți ce legătură e între tatăl dvs, și inculpata?Verioti: Știu ca se cunosc dar nu cunosc modalitatea lor de interacțiuniJudecator: Între sora dvs și Florică Claudiu ce relații sunt ?Nu îl cunosc eu pe acest domn. Stiu ca tatăl meu se cunoaște cu Dinu pescariu. Cred ca e vorba de pasiunea tatălui meu pentru tenis care e comuna cu a acestuia.Judecător: Tatăl dvs. a garantat cu 721.000 de euro pentru a acoperi afacerea dvs. cu inculpata Youness?Verioti: Nu știu. Nu cunosc sa fi avut eu afaceri cu doamna Youness. Eu am avut o colaborare. Nu știam despre un astfel de transfer. Și nici nu l-am văzut.Expusă complet de Verioti seniorAnterior, la CAB a dat declarație și Gheorghe Verioti, tatăl lui Constantin Verioti. Acesta a explicat fără menajamente rolul său în „combinația„ Vanessei Youness care s-a folosit de numele lui Emil Boc.„Mențin declarațiile date anterior în cauza. Nu mai am nimic de declarat.Avocat : daca ne poate spune pe ordinul de transfer de 720. 621 de euro din 14 iulie 2011 ce ați menționat?Verioti: Nu îmi amintesc. Cine a stabilit și cum. Nu eu am stabilit suma, ea a fost solicitata de doamna Youness.Avocat: Deci în contul sumei ce trebuia sa facă Youness?Situașia a fost exact invers, respectiv dansa s-a angajat sa facă. Pe parcursul 2010 – 2011 pentru ca domnii Pescariu și Florica aveau de primi lt niște bani de la guvern, Youness s-a angajat sa le rezolve treaba.Ea mi-a spus ca s-a rezolvat și ca își dorește banii. Acesta e motivul pentru care am virat suma de bani. Eu aveam banii de la domnul Pescariu.Cine a inițiat discuția cu doamna Youness?În timpul anchetei am făcut declarații complete. Din câte îmi amintesc am fost contactat de domnul Pescariu.Avea o problema cu încasarea unor bani de la guvern. A auzit ca sunt într-o relație bună cu cineva care poate sa îl ajure.O știam pe Youness, despre care se crease impresia ca poate interveni la Guvern. Am luat legătura cu ea și a spus ca nu dorește sa discute despre asa ceva (în 2010).Apoi a spus ca vrea sa discute despre asta, dar nu direct cu domnul Pescariu. I-a transmis sa trimită dosarul cu documentele unde știu eu.Eu nu știam despre ce e vorba. Inițial pretențiile erau la jumate. Mi-a spus sa ii transmit domnului Pescariu ca pretențiile ei sunt 500-600 de mii de euro și după aceea au crescut la 1 milion de euro.Nu cred ca m-a sunat, ci ca ne-am întâlnit. În acea perioada ne-am întâlnit de mai multe ori. Uneori la întâlnirile noastre participau și alte persoane.Av. V-a confirmat Pescariu ca a trimis acea persoana la guvern?Verioti: Nu știu dacă a trimis sau nu, eu am transmis ce a spus doamna Youness.Av. Cu domnul Florica v-ați întâlnit vreodată?Verioti: De mai multe ori.Av. În ce moneda a remis suma cash, în ce moment, în câte transe, în ce cuantum, unde și la ce interval.Verioti: Cu certitudine au fost în euro. Cu certitudine a fost diferența de la 700 la 1 milion. Acuma dacă au trei întâlniri sau patru nu pot sa spun. I-am dat inculpatei personal. Ca a fost o data pe săptămână sau o luna nu știu. Fără discuție am achitat diferența de suma pana la 1 milion de euro. Banii erau din vânzarea unei case.Avocat: Cum primeați banii din vânzarea casei?Casa era a mea, eu m-am ocupat de construirea ei. Actele erau pe numele meu și al sotiei. Numai ca la un moment dat m-am gândit sa donez jumătate fiicei mele, jumătate fiului meu.Eu m-am ocupat însă de vânzarea ei. De câte ori primeam bani, automat mergeam la notar unde se confirma ca am primit suma și actele sunt la dosar.Av. De ce nu ați plătit toată suma în momentul în care Pescariu v-a virat-o?Motivul este ca dansa mi-a cerut diferența în cash. Dacă nu îmi cerea era mai simplu sa-i transfer. Asa, trebuia sa scot banii din Elveția și sa ii transfer în contul de aici, ceea ce însemna întrebări și comisioane. Eu nu doream sa scot cash. Singurele sume disponibile în cash erau din vânzarea casei”, a explicat martorul la acel moment.Curtea de Apel București a reluat, miercuri, dezbaterea apelurilor DNA și a Vanessei Youness în dosarul de mare corupție în care aceasta a fost condamnată pe fond la trei ani de închisoare cu executare pentru că ar fi invocat numele fostului premier Emil Boc în mega-afacerea cu licențe de soft.La termenul de miercuri al procesului judecătorii îl vor audia pe Constantin Verioti, fiul unui afacerist constănțean, prin a căror firme ar fi rulat o parte din banii plătiți de către Pescariu și Florică Vanessei Youness pentru ca aceasta să își trafice pretinsa influență pe lângă fostul premier al României Emil Boc,Anterior, în 16 decembrie, judecătorii CAB au admis, parțial, cererea de probe a Vanessei Youness.„Admite, în parte, proba testimonială solicitată de inculpata YOUNESS AMAL VANESSA, respectiv audierea în calitate de martori a numiților VERIOTI GHEORGHE şi VERIOTI CONSTANTIN.Respinge proba testimonială solicitată de inculpata YOUNESS AMAL VANESSA constând în audierea numiţilor DINU PESCARIU, CLAUDIU FLORICĂ, VERIOTI ELENA, DENIZ GUCCUK și CARMEN ALWAFAI.Admite, în parte, proba cu înscrisuri solicitată de inculpata YOUNESS AMAL VANESSA, respectiv declarația în formă notarială a numitului DENIZ GUCCUK și fotografiile depuse în cursul ședinței de judecată din 24 noiembrie 2021.Respinge proba cu înscrisuri solicitată de inculpata YOUNESS AMAL VANESSA, constând în emiterea unei adrese către banca UBS Lausanne.Prorogă pronunțarea asupra cererii de încuviinţare a emiterii celor două adrese către numiții FLORICĂ CLAUDIU IONUȚ, DINU PESCARIU și către VERIOTI GHEORGHE, ulterior audierii martorilor încuviințați.Dispune citarea martorului VERIOTI GHEORGHE pentru termenul din 19.01.2022, ora 13.00. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziție prin mijlocirea grefei Curții, azi, 16 decembrie 2021”, se arată în minuta Curții.Din culise…După ce a condamnat-o, la finalul lunii mai 2021, în primă fază, la trei ani de închisoare cu executare Tribunalul Bucureşti a motivat decizia.Vanessa Amal Youness a fost trimisă în judecată în decembrie 2019, fiind acuzată că „în perioada februarie – august 2011 a pretins şi ulterior a primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro, promiţând că va interveni pe lângă un înalt demnitar (n.r. premierul de la acea vreme, Emil Boc) în vederea aprobării unor documente ce priveau licenţele IT pentru produse utilizate de către Ministerul Educaţiei Naţionale în şcoli”.Potrivit DNA, documentele care vizau achiziţia licenţelor IT au fost aprobate, fără legătură cu influenţa Vanessei Amal Youness, dar tânăra a încasat banii: suma de 720.621 fiind virată în contul unei firme controlate de Youness Amal Vanessa, exact în ziua în care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a primit confirmarea oficială a aprobării documentelor respective, iar restul sumei i-a fost înmânată inculpatei cash.Cum se lăuda Vanessa Amal Youness cu influenţa asupra lui Emil BocPotrivit DNA, la începutul anului 2011, premierul de la acea vreme, Emil Boc, a refuzat să semneze „Nota privind licenţele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli” din cauza lipsei fondurilor. Pe acest fond, oamenii de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, interesaţi de încheierea contractului pentru achiziţia licenţelor IT, au început să caute persoane care l-ar putea influenţa pe Emil Boc să semneze documentul.Aşa au ajuns la Vanessa Amal Youness, care locuia în acelaşi bloc cu premierul Boc şi care se lăuda că poate influenţa decizia premierului în schimbul unei sume de un milion de euro.Ancheta DNA a scos la iveală că, în final, nota de fundamentare referitoare la licenţele Microsoft a fost aprobată în Guvern, dar nu s-a găsit nicio probă care să facă legătura între influenţa Vanessei Amal Youness asupra lui Emil Boc în luarea deciziei.Ce spune Emil Boc despre relația cu Vanessa Amal YounessTotuşi, la percheziţiile realizate acasă la Vanessa Amal Youness a fost găsit un tratat de Medicină de urgenţă, primit de premierul Boc cu ocazia unei vizite la SMURD Bucureşti. „Am primit în decursul funcţiei de prim-ministru foarte multe cărţi, albume, reviste care îmi erau acordate cu diverse ocazii. În momentul când m-am mutat la Cluj, după câştigarea alegerilor locale din 2012 şi am eliberat şi apartamentul din Bucureşti, ştiu că am lăsat o cutie de cărţi şi reviste, în scara blocului, deoarece nu erau de strictă specialitate juridică sau politologică, lucrări care mă interesau în mod special”, a explicat Emil Boc găsirea tratatului pe care l-a primit de la SMURD Bucureşti în casa Vanessei Amal Youness.Cu ocazia aceleiaşi declaraţii, Emil Boc a declarat că a cunoscut-o pe Vanessa Amal Youness din întâmplare, în jurul anului 2009 – 2010, când avea calitatea de premier al Guvernului României, în contextul în care aceasta fusese diagnosticată cu o maladie gravă şi astfel i-a solicitat sprijinul pentru a ajunge la un doctor de specialitate. Boc a declarat că Vanessa Amal Youness l-a abordat în curtea blocului unde locuia, iar în perioada în care a deţinut calitatea de premier a întâlnit-o pe Vanessei Amal Youness întâmplător de câteva ori, inclusiv în curtea blocului sau în magazinul Nick din P-ţa Amzei, unde îşi făcea cumpărăturile. Întrebat dacă o cunoaşte pe mama Vanessei Amal Youness, Boc a declarat că „este posibil să o fi întâlnit întâmplător, dar nu-mi amintesc contextul sau locul”. „Nu ştiu cum o cheamă pe mama acesteia. Îmi amintesc doar că erau împreună şi le-am salutat şi probabil am stat de vorbă câteva minute, de complezenţă. Pe inculpata Vanessa Amal Youness am întâlnit-o ultima dată, întâmplător, în urmă cu doi ani, pe o stradă din Cluj, când nu mai aveam calitatea de premier. Mai ţin legătura cu ea telefonic, doar prin mesaje de sărbători”, a mai declarat fostul premier, audiat ca martor în proces.Vanessa Amal Youness, condamnată pentru trafic de influenţăÎn urma procesului judecat la Tribunalul Bucureşti, Vanessa Amal Youness a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare, dar sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu apel. „Susţinerea apărării, potrivit căreia acuzaţia formulată de Ministerul Public este dovedită doar de declaraţiile unor persoane interesate, care au fost sau sunt cercetate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi care au urmărit şi primit beneficii pentru declaraţiile formulate în prezenta cauză nu este întemeiată, dincolo de declaraţiile acestor persoane, instanţa ascultând şi pe martorii B.B., E.E., H.H. , C.C., J.J.J., despre care nu există date că ar avea vreun interes în prezenta cauză.Deopotrivă, instanţa a reţinut că declaraţiile martorilor, evaluate anterior, s-au coroborat cu restul probelor şi toate au relevat cu certitudine situaţia de fapt, reţinută în detaliu anterior, şi implicit situaţia de fapt ce se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă”, se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.Potrivit judecătorului, fapta de trafic de influenţă a Vanessei Amal Youness este gravă „prin funcţia pe care o deţinea cel asupra căruia a pretins că are influenţă şi de care s-a folosit în activitatea ilicită, una dintre cele mai înalte funcţii de demnitate publică din stat, respectiv Premierul României”. Judecătorul a mai reţinut că persoana asupra căreia Vanessa Amal Youness „reprezenta chiar „dirijorul” bugetului de stat”.

Source link

Facebook Comments Box

Orasul Tau

Cluj, Piața Unirii în anii ’40: O călătorie în timp către inima orașului de odinioară

Stefan Petre

Published

on

Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.

Farmecul arhitecturii interbelice

La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.

Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.

Vremuri de război și schimbări

Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.

Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.

O fereastră către trecut

Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.

Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.

Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.

(Sursa foto: Clujul și clujenii)

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Reprezentanța Ford în Clujul anului 1930 – Povestea lui Nicolae Brudan Poruțiu

Maria Costea

Published

on

prezența unui brand auto atât de renumit precum Ford era un simbol al modernității și al avansului tehnologic. Această poveste este legată indisolubil de viața și activitatea unui om de excepție: Nicolae Brudan Poruțiu.

Născut în anul 1888 în satul Nandra, comuna Bichiș, județul Mureș, Nicolae Brudan Poruțiu a avut un parcurs plin de provocări și realizări. Provenit dintr-o familie modestă, a urmat școala confesională în localitatea natală și apoi „școala de stat model urban din comuna Bichiș”. În anul 1902, tânărul Nicolae a decis să-și continue studiile la școlile din Blaj, un adevărat centru al culturii și educației românești. Din păcate, lipsa resurselor financiare l-a forțat să renunțe la studii, ceea ce l-a determinat să-și îndrepte privirea către noi orizonturi.

În 1907, asemenea multor români din acea perioadă, Nicolae Brudan Poruțiu a decis să-și încerce norocul în „țara tuturor posibilităților” – America. Experiența de peste ocean a fost una definitorie pentru el. Acolo și-a schimbat numele în Nicholas B. Perry-Poruțiu, nume sub care avea să devină cunoscut în anii următori. Prin muncă asiduă și perseverență, el a reușit să obțină cetățenia americană și a devenit un adevărat exemplu de succes al emigrantului român.

În timpul Primului Război Mondial, între 1917 și 1919, Nicholas B. Perry-Poruțiu s-a alăturat armatei americane, contribuind la eforturile de război. Această experiență i-a adus atât recunoaștere, cât și un nou statut social. Însă dorul de țară și aspirația de a contribui la dezvoltarea României l-au determinat să se întoarcă pe meleagurile natale.

În 1921, Nicholas B. Perry-Poruțiu a revenit în România ca reprezentant al Uzinelor Ford, stabilindu-și sediul la Cluj. La acea vreme, Ford era deja un brand auto de renume mondial, iar prezența sa în România, prin intermediul lui Nicholas B. Perry-Poruțiu, a reprezentat un adevărat pas înainte pentru industria auto românească. Reprezentanța Ford din Cluj a adus nu doar mașini moderne pe străzile orașului, ci și noi locuri de muncă, know-how tehnologic și o deschidere către lumea occidentală.

Nicolae Brudan Poruțiu, devenit un om de afaceri respectat și un promotor al modernității în Transilvania, a reușit să creeze legături între două lumi: cea a Americii, țara care l-a adoptat și i-a oferit oportunități, și cea a României, țara pe care nu a încetat niciodată să o iubească. Reprezentanța Ford din Cluj nu era doar un showroom pentru mașinile americane, ci și un simbol al progresului, al tehnologiei de vârf și al spiritului întreprinzător.

Astfel, Nicolae Brudan Poruțiu rămâne o figură marcantă în istoria orașului Cluj și în povestea introducerii industriei auto în România. Prin munca sa, a deschis calea pentru dezvoltarea unei piețe auto moderne în Transilvania și a demonstrat că, indiferent de obstacolele întâmpinate, visurile pot deveni realitate cu perseverență, dedicare și viziune.

 

Sursa foto: Clujul si Clujenii Facebook

Facebook Comments Box
Continue Reading

Comunicat de presa

Clujenii își doresc noi branduri în oraș. RIVUS, noul proiect de regenerare urbană al Iulius va aduce experiențe și retaileri în premieră – Sondaj IRES

Stefania Heinz

Published

on

54% dintre clujenii cu vârsta cuprinsă între 18 – 35 de ani spun că există un brand preferat pe care și l-ar dori în Cluj-Napoca, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de IRES în octombrie 2023. Sondajul evidențiază și faptul că locuitorii sunt dornici de soluții noi, cât mai variate, pentru petrecerea timpului liber, cu focus pe entertainment, activități sportive în aer liber și manifestări artistice și culturale, aspecte ce au stat la baza conceptului de proiect propus de IULIUS pentru reconversia unei foste platforme industriale din Cluj-Napoca.

RIVUS, proiectul de reconversie urbană de pe fosta platformă Carbochim a primit recent aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), iar companiile IULIUS și Atterbury Europe vor investi pe suprafața de aproximativ 14 hectare peste 500 de milioane de euro, care vor transforma această zonă industrială în cea mai vibrantă destinație din oraș. RIVUS este un proiect inspirat din dorințele clujenilor și va avea ca principală ancoră o grădină urbană construită de la zero, de peste 5,2 hectare de spații verzi amenajate, care va deschide, în premieră, accesul publicului la malul Someșului. Proiectul este unul family friendly, care va integra cea mai mare suprafață de retail din țară (145.000 mp), ce va oferi o diversitate de funcțiuni. În total, vor fi reunite în același loc peste 400 de branduri, de la cele accesibile tuturor categoriilor de public, până la cele premium, de renume internațional, dar și concepte de anvergură pe segmentul home&deco, jucării, spații de servicii, centre de entertainment, librărie și funcțiuni educaționale, sportive, multiplex și open air cinema, restaurante și cafenele, food court, fresh market, hub medical etc.

Deși Clujul este una dintre destinațiile favorite în ceea ce privește entertainment-ul, publicul local este amator în continuare de soluții noi, experiențe cât mai variate și interactive, spații mixte, care să le ofere eficiență și diversitate, după cum reiese din sondaj. Astfel, 97% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre propunerea IULIUS de a include în proiect noi concepte de entertainment și petrecere a timpului liber pentru familiiRIVUS va include centre interactive de divertisment pentru toate categoriile de vârstă. Cel pentru adolescenți, tineri și adulți va fi o premieră în regiune, cu zone de cățărare, trambuline, circuite cu obstacole, zone de gaming, experiențe imersive și simulatoare, iar cel dedicat copiilor va avea  activități care dezvoltă creativitatea, gândirea logică, atenția, dexteritatea și aptitudinile de socializare. Tot aici va exista infrastructură cinematografică de ultimă generație, care va integra concepte în premieră regională, inclusiv open air cinema.

Foarte apreciate sunt și funcțiunile în premieră pentru un proiect real estate în România, cum ar fi: sala de teatru și spectacole, cu o favorabilitate de 96%, spațiile pentru evenimente în aer liber – 96%; centrul cultural dedicat artelor performative – 93%.

Focusul pe retail a fost confirmat de 68% dintre respondenți, care au declarat că zona comercială cu magazine, cinema, restaurante și cafenele este printre cele mai importante funcțiuni din noul proiect. De altfel, rezultatele reconfirmă direcția dezvoltării proiectului, indicând faptul că funcțiunea comercială nu mai este asociată exclusiv cu shoppingul, așteptările publicului fiind spre diversitate și experiențe multiple. Așadar, principalele trei activități asociate de clujeni cu timpul petrecut la mall sunt:  relaxarea (33%),  mersul la restaurante (28%) și evenimentele (22%). „Ne bucură gradul mare de favorabilitate manifestat de public față de noul proiect. Dorința noastră este să îmbunătățim viața clujenilor, să înfrumusețăm orașul, să stimulăm prin prezența noastră dezvoltarea lui. Tocmai de aceea formatul proiectelor pornește de la așteptările și nevoile comunității, cum se întâmplă și în cazul noului proiect, în care vom avea prezente și brandurile pe care clujenii ne-au transmis că le așteaptă în oraș. Proiectul integrează o componentă comercială majoră, însă și pentru că aici sunt încadrate mai mult decât magazine, adică facilități care aduc un aport concret unui stil de viață activ și actual, de la servicii medicale și facilități sportive, la concepte culturale, educaționale, de divertisment și care facilitează interacțiunea socială”, a spus Sorin Guttman, manager RIVUS.

În ansamblu, 94% dintre respondenți sunt de părere că RIVUS va fi benefic pentru diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber din Cluj-Napoca și va schimba în bine aspectul zonei, iar 91% dintre respondenți se așteaptă la impulsionarea creșterii economice a orașului.

„Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice orașe din România; a atras, în ultimii ani, mai mult decât până acum, foarte mulți tineri veniți din toate colțurile țării să lucreze sau să trăiască aici, pe lângă cei care obișnuiau să vină să studieze. Studiile pe care IRES le realizează în mod regulat cu privire la calitatea vieții în oraș au arătat, pe parcursul ultimilor 10 ani, o creștere a nevoilor populației cu privire la dezvoltarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber pentru populația activă și, mai ales, pentru familiile cu copii, în paralel cu nevoile pentru dezvoltarea serviciilor medicale, sportive și a zonelor verzi sau pentru îmbunătățirea infrastructurii din cartiere”, arată Dan Jurcan, director de cercetare, IRES.

Clujenii apreciază și efortul IULIUS de a păstra și reconverti două clădiri de patrimoniu industrial (90%) – clădirea de cărămidă și hala cu arcade – și consideră că zonele industriale parțial sau total inactive ar trebui incluse în planurile de dezvoltare a orașului (89%). Totodată, 92% dintre cei intervievați au spus că grădina urbană este cea mai importantă pentru ei, fiind și un spațiu care permite relaxarea în aer liber. Pentru noul parc creat în proiect, aproximativ 700 de arbori maturi sunt deja în proces de aclimatizare în pepiniera amenajată temporar cu susținerea USAMV Cluj-Napoca. Alături de aceștia, alte 100.000 de plante decorative vor transforma peste 52.000 mp din fosta zonă industrială într-un parc ce va îmbunătăți calitatea aerului și va completa cadrul natural al zonei, definit în mod special de râul Someș.

RIVUS integrează ca parte activă și atractivă a orașului fosta platformă industrială a Carbochim, ce se întinde pe aproximativ 14 hectare, în condițiile în care fabrica a fost relocată și retehnologizată, încă de la finalul anului 2023, în urma unei investiții ce a ajuns la 7 milioane de euro până în prezent.

Sondajele IRES au fost realizate pe eșantioane de 1.045 de persoane (octombrie 2023), respectiv 1.041 de persoane (aprilie 2024) cu o marjă de eroare de ±3%, eșantioane reprezentative la nivelul populației neinstituționalizate din Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite