Connect with us

Prin Oras

DIN NOU: Spitalele Regionale se mişcă-n vorbe guvernamentale şi-n hârtii. Dacă se făceau din vorbe, erau gata încă din anul în care au fost promise prima dată că în doi ani sunt gata

Alex Campian

Published

on

Ce bine-mi pare c-ați luat țeapă!

În 32 de ani, s-a construit cap-coadă, în România, doar un singur spital. De aici pornim orice discurs care se azvârle pe gură ca promisiune de către guvernanţi. Şi de la miliardele de mărci, dolari, ECU, euro aruncate pe Apa Sâmbetii pe aparatură scumpă de la mâna a treia cumpărată de nouă să zacă în subsolurile spitalelor care se mai ţin în picioare doar că sunt zidurile impregnate de viruşi şi bacterii ucigaşe.Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că cele trei spitale regionale din România (Cluj, Iași, Craiova) intră pe făgașul normal. Contractul pentru proiectare a fost semnat deja pentru Iași, iar în lunile următoare urmează să fie semnate și cele pentru Craiova și Cluj.”Sunt 3 spitale regionale, e vorba de Iași, Craiova și Cluj. Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează pentru această lună să se semneze și pentru Cluj și Craiova. Renunțăm sau nu știm să folosim resurse pe care le avem la îndemână, pe care nu le avem la îndemână”, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.Da, ştim cu toţii că sunt trei spitale regionale – din cele ba cinci, ba şapte, promise pe parcursul a 18 ani. Deocamdată este NICI UNUL.Ştim şi că se renunţă şi că nu se folosesc resurse pe care le avem la îndemână dacă politicianul român nu întrevede şi nu are la îndemână posibilitatea unui parandărăt pentru sine, sau pentru amicii săi. Aşa că mai bine să se piardă şi să se irosească – aşa cum s-au pierdut toate resursele negociate de la momentul aderării României la Uniunea Europeană (2007) şi până astăzi.Deocamdată suntem doar în faza atât de plăcută oricărui politician: poza cu pixul în mână semnând diverse hârtiuţe care mai pun “pe făgaş” o investiţie. Pe alt făgaş decât cel promis iniţial, cândva, dar, totuşi, pe un făgaş. Are lumea ce auzi, ce privi, au boschetarii de presă cu ce să-şi umple site-urile de “ştiri”.Şi se adânceşte făgaşul pentru etapa următoare: cea cu studiile de pre, prin, post fezabilitate – să se mai umple conturile amicilor de bani şi sertarele administraţiilor locale de inutile hârtii valabile un an, doi – apoi se reia de la capăt pusul investiţiei pe făgaş.Dar ca să vedeţi ce informat este ministrul Sănătăţii şi cum i se citeşte fila cu informaţii lui Rafila… zice acesta (azi, data stelară, 8 decembrie 2021) că: “Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează pentru această lună să se semneze și pentru Cluj și Craiova.”Şi noi, ăştia din Cluj rămânem să ne întrebăm ce ni s-a comunicat în data de 11 noiembrie 2021 de către Consiliul judeţean Cluj (citez): “A fost semnat contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în valoare de 305 milioane de euro pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență Cluj.””Având asigurate atât terenul necesar cât și finanțarea, iar procedurile de proiectare fiind în curs, suntem încrezători că obiectivul medical va fi finalizat în termenul stabilit”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.Cam aşa stăm cu comunicarea între Centru şi Teritoriu, în chiar interiorul unui minister cum este cel al Sănătăţii: nu ştie stânga ce face dreapta.În mai 2016, “tehnocratul” Vlad Voiculescu devenea cel de-al 28-lea ministru al Sănătăţii, care promitea construirea Spitalul Regional de Urgenţă de la Cluj. La fel ca şi pentru ceilalţi 28 de predecesori ai săi (cu tot cu interimari), şi acesta a promis că va face din acest obiectiv o prioritate a mandatului său.Cinci ani mai târziu şi patru miniştri mai târziu (Bodog, Pintea, Costache, Tătaru), Voiculescu devenea al 32-lea ministru al Sănătăţii care “rezolva” dintr-un pocnet de degete, Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. N-a fost să fie. Cîţu, Mihăilă, Cseke şi acum Rafilla devine al 36-lea ministru care ne spune… am văzut că nici el nu ştie ce ne spune…În ceea ce priveşte Clujul, proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.Din 2004 s-au opintit să-l facă din vorbe: Cinteză, Nicolăescu, Balzac, Videanu, Cseka, Ritili, Cepoi, Ponta, Arafat, Bănicioiu, Achimaş-Cadariu, Voiculescu, Bodog, Pintea, Costache, Tătaru, Voiculescu, Cîţu, Mihăilă, Cseke şi, acum, Rafilla. De la toţi am auzit: “îl vom face”, “îl vom drege”, “constituie o prioritate”, „construcţia va demara în cel mai scurt timp posibil” şamd. Prioritate au fost doar banii pe actualizarea studiilor de fezabilitate, studii care la timpul lor au fost făcute dar s-au rătăcit, s-au stricat, sau au fost uitate în cine ştie ce sertar din Ministerul Sănătăţii sau din Consiliul Judeţean Cluj.Şi, gata!PS: Pentru uituci, un mic istoric al declaraţiilor ministeriale ale ministeriabililor. Era cât pe ce să avem cel puţin din 2011 Spital Regional de Urgenţă la Cluj. Dar, la ce ne-ar fi folosit? Aşa nu avem nici unul, dar pot da declaraţii şi câştiga publicitate şi alţi miniştri ai Sănătăţii.”Avem ca prioritate construcţia spitalului regional de la Cluj. Costurile totale se estimează în jurul sumei de 1,5 milioane de euro”, spunea în martie 2011 ministrul Sănătăţii Cseke Attila, care a stat aproape doi ani în fruntea ministerului între decembrie 2009 şi august 2011.“Îmi doresc ca licitaţia privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din Floreşti să demareze în primul trimestru al anului viitor (…) sunt proiectele făcute, studii de fezabilitate şi aşa mai departe”, spunea în ianuarie 2012 ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau (august 2011 – aprilie 2012)Vasile Cepoi (mai 2012 – octombrie 2012) declara la acea vreme: “Speranţa mea este că vom reuşi în acest an să demarăm această acţiune (…) Dacă lucrările vor porni în acest an, în maxim trei ani Spitalul Regional de Urgenţe Cluj va putea fi predat la cheie”. Raed Arafat (noiembrie 2012 – decembrie 2012), la fel ca şi restul miniştrilor, a spus despre Spitalul Regional Cluj că “este o urgență și rămâne o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii”. „Ceea ce este clar este că realizarea spitalelor regionale sunt priorități pentru Iași și Cluj. Este normal ca Clujul să fie o proritate având în vedere modul cum este organizat spitalul în foarte multe clădiri”, spunea la acea vreme Arafat. Contabilul peltic, Eugen Nicolăescu (cu două mandate între august 2005 – decembrie 2008 şi între decembrie 2012 şi februarie 2014) spunea încă din martie 2008 că lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă Cluj vor începe “în vară”.În februarie 2014 a venit la şefia Ministerului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu care a rezistat până în noiembrie 2015. “Acest spital se va face, au fost negociate fondurile europene, banii sunt în buget pe Programul Operaţional Regional. În două-trei săptămâni lansăm upgradarea de studii de fezabilitate la nivelul nevoilor anului 2015. Cât de curând se va da drumul la licitaţie şi cred că în 3 ani să fie finalizat. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro “, spunea la acea vreme Bănicioiu.Patriciu Achimaş-Cadariu şi-a început scurtul mandat (noiembrie 2015 – mai 2016) cu următoarea declaraţie: “Doresc ca demararea construcției celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova să constituie una dintre prioritățile mandatului meu”.Şamd. vai de capul ei de Ţară! 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Un Adio Dureros: Taximetria din Cluj-Napoca a Pierdut un Coleg Drag

Stefania Heinz

Published

on

Astăzi, o veste tristă a cutremurat comunitatea taximetriștilor din Cluj-Napoca, lăsând în urmă un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut și apreciat. Pe un grup dedicat profesioniștilor din domeniul taximetriei, a apărut o postare care a stârnit un val de emoție și regrete: „Taximetria din Cluj-Napoca a pierdut un coleg. Așa cum îi spuneam noi, „Mami”, un om bun, un coleg adevărat, plecat mult prea devreme dintre noi.”

Postarea, plină de durere și respect, este un omagiu adus unui bărbat care, deși nu mai este printre noi, va rămâne în inimile celor care l-au cunoscut. „Mami” era un nume drag colegilor săi, un om care a fost mereu acolo pentru oricine avea nevoie de ajutor, un suflet generos care a lăsat o amprentă adâncă în comunitatea taximetriștilor din Cluj.

Acesta nu a fost doar un coleg de serviciu, ci o persoană care știa cum să aducă un zâmbet pe fețele celor din jur. Prietenii din breaslă își aduc aminte de momentele petrecute împreună, de discuțiile sincere și de momentele de camaraderie care făceau din fiecare zi de muncă o experiență mai ușoară. Cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie pierderea imensă simțită acum de toți cei care l-au cunoscut.

„Plecare mult prea devreme” – aceasta este fraza care se repetă în comentariile colegilor, subliniind cât de nedreaptă este viața uneori. Moartea prematură a unui om bun este o tragedie care lasă urme adânci, nu doar în familie, ci și în cercul celor care l-au admirat și respectat.

Condoleanțele pentru familia îndurerată sunt exprimate de către întreaga comunitate de taximetriști, care le transmite un mesaj de compasiune și putere în aceste momente grele. „Dumnezeu să vă dea putere în aceste momente grele și să-l așeze pe Mami în pace și lumină”, sunt cuvintele care reflectă durerea profundă resimțită de toți cei care au avut onoarea să-l întâlnească.

În aceste clipe de tristețe, taximetriștii din Cluj își dau adio unui coleg drag, un om care a fost mult mai mult decât un simplu partener de muncă – a fost un prieten, un sprijin, o prezență caldă într-o lume adesea marcată de agitație și oboseală.

„Drum lin, coleg drag” – aceasta este încheierea postării, un ultim omagiu adus unui om care va rămâne mereu în amintirea celor care l-au iubit și respectat.

Pierderea unui coleg de muncă nu este niciodată ușoară, dar în cazul lui „Mami”, ea este cu atât mai grea, având în vedere impactul pe care l-a avut asupra celor din jurul său. Rămas bun, „Mami”. Drum lin! 🕊️🚖

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Noua imagine a Sora Shopping Center: transparența ca strategie de mediere urbană

Maria Costea

Published

on

O randare recentă oferă o primă privire asupra modului în care ar putea arăta Sora Shopping Center din Cluj-Napoca după finalizarea amplului proiect de renovare aflat în pregătire. Intervenția propusă urmărește redefinirea relației dintre clădire și oraș, cu un accent puternic pus pe deschidere, vizibilitate și integrare urbană.

Accesul principal dinspre strada Brassai Sámuel este gândit ca un punct-cheie al noii identități arhitecturale. Fațada este tratată prin suprafețe vitrate ample, care permit o legătură vizuală directă între interiorul centrului comercial și spațiul public. Această abordare transformă clădirea dintr-un volum închis într-un element permeabil, care comunică activ cu orașul.

Conceptul de transparență este folosit ca strategie de mediere urbană, având rolul de a estompa granița dintre spațiul comercial și țesutul urban din jur. Prin utilizarea sticlei și a volumelor clare, proiectul propune un dialog continuu între activitățile din interior și viața străzii, contribuind la animarea zonei și la creșterea atractivității pietonale.

Renovarea nu vizează doar o actualizare estetică, ci și o repoziționare a Sora Shopping Center în peisajul central al orașului, adaptată nevoilor actuale ale comunității urbane. Noua imagine sugerează un spațiu mai luminos, mai accesibil și mai conectat la fluxurile pietonale și vizuale ale Clujului.

Proiectul este semnat de Atelier Fkm, în colaborare cu Filofi și Trandafir Arhitectură, echipe care propun o viziune contemporană asupra regenerării clădirilor existente, punând accent pe sustenabilitate, deschidere și integrare urbană.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom