Un caz care pare desprins dintr-un scenariu absurd a avut loc la Cluj-Napoca, unde o femeie decedată încă din anul 2020 a fost sancționată contravențional în 2023 pentru parcare ilegală pe trotuar. Polițiștii locali au verificat doar datele proprietarului autoturismului, fără să observe că aceasta nu mai este în viață, și au emis un proces-verbal de amendă în valoare de 200 de lei. Documentul a ajuns ulterior la familia femeii, care a rămas șocată de situație.

Fratele acesteia a decis să conteste amenda în instanță, considerând sancțiunea complet nejustificată. Cu toate acestea, judecătorii au respins cererea fără a analiza fondul cauzei, motivând că doar persoana sancționată – în acest caz, femeia decedată – ar fi avut dreptul legal să formuleze contestația. În consecință, procesul-verbal a rămas valabil, iar amenda trebuie achitată.

Cazul ridică semne serioase de întrebare privind modul în care autoritățile verifică informațiile oficiale și aplică sancțiunile, dar și asupra limitelor procedurale din sistemul juridic românesc.

Autoritățile fiscale pregătesc o schimbare majoră în modul în care vor fi realizate controalele în România. Agenția Națională de Administrare Fiscală va organiza inspecțiile fiscale pe domenii de activitate și va anunța în prealabil criteriile de selecție, într-o încercare de a crește conformarea voluntară a contribuabililor. Anunțul a fost făcut de conducerea instituției în cadrul Conferinței Anuale de Taxe PwC 2026.

Potrivit declarațiilor făcute de conducerea Agenția Națională de Administrare Fiscală, noua strategie presupune trecerea de la controale extinse la verificări țintite, bazate pe analiza de risc și pe datele colectate prin sistemele digitale ale instituției.

Controale organizate pe domenii de activitate

Noua abordare presupune ca inspecțiile fiscale să fie organizate pe domenii economice, iar criteriile de selecție a contribuabililor să fie anunțate public înainte de declanșarea verificărilor.

Autoritățile spun că scopul este identificarea firmelor care prezintă risc fiscal ridicat, nu verificarea contribuabililor care își plătesc corect taxele.

Conducerea instituției a explicat că interesul inspectorilor se va concentra în special asupra companiilor care, comparativ cu alte firme din același domeniu de activitate, raportează niveluri neobișnuit de mici ale taxelor plătite.

Controale simultane la firmă și la persoana fizică

Una dintre cele mai importante schimbări este posibilitatea ca inspectorii fiscali să verifice simultan atât compania, cât și persoana fizică din spatele acesteia.

În anumite situații, atunci când există suspiciuni că veniturile sau activele sunt transferate între firmă și proprietar pentru a evita plata taxelor, autoritățile pot declanșa două controale în paralel: unul la societatea comercială și unul la persoana fizică.

Această metodă urmărește identificarea situațiilor în care bunuri sau venituri sunt mutate între entități pentru a reduce obligațiile fiscale.

Domeniile în care ANAF intensifică verificările

Instituția a anunțat că va intensifica controalele în mai multe sectoare considerate cu risc fiscal ridicat, printre care:

• HoReCa

• transportul alternativ

• serviciile de pază

• casele de amanet

În sectorul HoReCa, autoritățile spun că verificările realizate anterior au dus deja la creșterea conformării voluntare. De exemplu, în cazul saloanelor de evenimente, s-a observat o creștere de aproximativ 27% a conformării fiscale.

Controale bazate pe digitalizare

Noua strategie face parte din procesul de modernizare al administrației fiscale și este strâns legată de digitalizarea sistemelor ANAF.

Datele colectate prin platforme precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport vor fi utilizate pentru analiza de risc și pentru selectarea contribuabililor care urmează să fie verificați.

Schimbările sunt incluse în planul strategic al instituției pentru perioada 2025–2028 și au ca obiectiv crearea unui sistem de control fiscal mai eficient, bazat pe analiză de date și pe identificarea rapidă a zonelor cu risc fiscal ridicat.

Localitățile din jurul municipiului Cluj-Napoca, precum Florești, Baciu sau Apahida, ar putea deveni în viitor „sectoare” ale orașului, într-un model administrativ inspirat de marile metropole europene. Propunerea aparține premierului Ilie Bolojan, care susține că actualul sistem administrativ blochează dezvoltarea coerentă a zonelor metropolitane. Informațiile au fost relatate de mai multe surse media, inclusiv Știrile Pro TV.

Premierul a explicat că în ultimii 20 de ani dezvoltarea economică și urbană s-a concentrat în reședințele de județ, iar localitățile din jurul acestora au devenit, în mare parte, zone rezidențiale pentru cei care lucrează în oraș.

În cazul Cluj-Napoca, modelul ar putea include localitățile Florești, Baciu, Apahida, Chinteni și Feleacu, care ar putea funcționa ca primării de sector, similare celor din marile orașe.

De ce propune Guvernul această schimbare

Potrivit premierului, problema majoră este lipsa unei autorități unice care să coordoneze dezvoltarea metropolitană.

„Între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că legislația actuală nu oferă o autoritate clară unei singure primării. Acolo unde primarii s-au înțeles au existat proiecte comune, dar în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat”, a explicat Ilie Bolojan.

Astfel, Guvernul analizează posibilitatea ca localitățile care au graniță directă cu un oraș mare să devină primării de sector, iar marile proiecte să fie coordonate de primăria municipiului.

Ce ar controla primăria municipiului

În acest model administrativ, primăria orașului reședință ar gestiona domeniile strategice precum:

transportul public
circulația și infrastructura rutieră majoră
urbanismul și planificarea dezvoltării
marile proiecte de infrastructură

Primăriile din fostele comune ar rămâne cu responsabilități locale, precum administrarea străzilor secundare sau serviciile comunitare.

Premierul a explicat că acest model există deja în multe orașe mari din lume și ar putea ajuta la o dezvoltare mai coerentă a zonelor metropolitane.

Zonele metropolitane, „orașe-dormitor”

Ilie Bolojan a subliniat că multe localități din jurul marilor orașe au devenit „zone-dormitor”.

„Foarte mulți oameni locuiesc în zona metropolitană, dar navetează zilnic spre oraș. De aceea planurile mari de dezvoltare ar trebui să fie făcute de primăria reședință”, a precizat premierul.

Posibile comasări de localități în viitor

Șeful Guvernului a adus în discuție și o posibilă reorganizare administrativă a României. Potrivit acestuia, dacă autoritățile locale nu își eficientizează activitatea, în timp ar putea apărea comasări între unele comune.

În prezent, România are aproximativ 3.300 de unități administrativ-teritoriale, iar unele dintre acestea au populații foarte mici.

Premierul a precizat că ar susține astfel de comasări dacă va exista o majoritate politică favorabilă și dacă analizele vor demonstra că măsura este justificată.