Localitățile din jurul municipiului Cluj-Napoca, precum Florești, Baciu sau Apahida, ar putea deveni în viitor „sectoare” ale orașului, într-un model administrativ inspirat de marile metropole europene. Propunerea aparține premierului Ilie Bolojan, care susține că actualul sistem administrativ blochează dezvoltarea coerentă a zonelor metropolitane. Informațiile au fost relatate de mai multe surse media, inclusiv Știrile Pro TV.

Premierul a explicat că în ultimii 20 de ani dezvoltarea economică și urbană s-a concentrat în reședințele de județ, iar localitățile din jurul acestora au devenit, în mare parte, zone rezidențiale pentru cei care lucrează în oraș.

În cazul Cluj-Napoca, modelul ar putea include localitățile Florești, Baciu, Apahida, Chinteni și Feleacu, care ar putea funcționa ca primării de sector, similare celor din marile orașe.

De ce propune Guvernul această schimbare

Potrivit premierului, problema majoră este lipsa unei autorități unice care să coordoneze dezvoltarea metropolitană.

„Între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că legislația actuală nu oferă o autoritate clară unei singure primării. Acolo unde primarii s-au înțeles au existat proiecte comune, dar în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat”, a explicat Ilie Bolojan.

Astfel, Guvernul analizează posibilitatea ca localitățile care au graniță directă cu un oraș mare să devină primării de sector, iar marile proiecte să fie coordonate de primăria municipiului.

Ce ar controla primăria municipiului

În acest model administrativ, primăria orașului reședință ar gestiona domeniile strategice precum:

transportul public
circulația și infrastructura rutieră majoră
urbanismul și planificarea dezvoltării
marile proiecte de infrastructură

Primăriile din fostele comune ar rămâne cu responsabilități locale, precum administrarea străzilor secundare sau serviciile comunitare.

Premierul a explicat că acest model există deja în multe orașe mari din lume și ar putea ajuta la o dezvoltare mai coerentă a zonelor metropolitane.

Zonele metropolitane, „orașe-dormitor”

Ilie Bolojan a subliniat că multe localități din jurul marilor orașe au devenit „zone-dormitor”.

„Foarte mulți oameni locuiesc în zona metropolitană, dar navetează zilnic spre oraș. De aceea planurile mari de dezvoltare ar trebui să fie făcute de primăria reședință”, a precizat premierul.

Posibile comasări de localități în viitor

Șeful Guvernului a adus în discuție și o posibilă reorganizare administrativă a României. Potrivit acestuia, dacă autoritățile locale nu își eficientizează activitatea, în timp ar putea apărea comasări între unele comune.

În prezent, România are aproximativ 3.300 de unități administrativ-teritoriale, iar unele dintre acestea au populații foarte mici.

Premierul a precizat că ar susține astfel de comasări dacă va exista o majoritate politică favorabilă și dacă analizele vor demonstra că măsura este justificată.

Cluj Arena intră într-un amplu proces de modernizare energetică, în baza unui proiect inițiat de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Investiția, estimată la peste 13,5 milioane de euro, vizează reducerea semnificativă a consumului de energie electrică și gaze naturale, precum și creșterea confortului pentru spectatori și participanți la evenimente scrie clujcapitala.ro

Proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici urmează să fie discutat și votat în ședința ordinară a Consiliului Județean programată în 26 februarie.

Ce presupune modernizarea stadionului

Planul de eficientizare energetică include o serie de intervenții majore:

• instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice cu o putere totală de 1 MW;

• înlocuirea actualei nocturne cu un sistem full LED, conform standardului UEFA „Elite, Level A”;

• modernizarea iluminatului din parcări, inelele de circulație și spațiile interioare și exterioare prin trecerea integrală la tehnologie LED;

• montarea de panouri radiante și termostate digitale pentru încălzirea grupurilor sanitare.

Prin aceste măsuri, administrația județeană estimează o reducere a consumului de energie electrică de cel puțin 40%.

Investiție de peste 68,6 milioane de lei

Valoarea totală estimată a proiectului este de 68.680.419 lei (aproximativ 13,5 milioane de euro).

Finanțarea ar urma să fie asigurată din:

• bugetul Consiliului Județean Cluj;

• fonduri europene nerambursabile dedicate eficienței energetice.

După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, va fi pregătit dosarul pentru accesarea finanțării europene.

Stadion la standarde europene

Potrivit președintelui CJ Cluj, obiectivul este transformarea Cluj Arena într-o infrastructură sportivă modernă, sustenabilă și eficientă energetic, comparabilă cu arenele din vestul Europei. Modernizarea nocturnei la standard UEFA „Elite, Level A” va permite organizarea competițiilor internaționale la cel mai înalt nivel.

Proiectul reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura stadionului din ultimii ani, cu impact direct asupra costurilor de operare și a performanței energetice pe termen lung.

info foto : Imagine Ai sugestiva

Tensiuni majore la Liceul „Dumitru Tăuțan” din Florești, unde părinții contestă decizia ca, timp de aproximativ o lună, cursurile să fie organizate în trei schimburi, cu ore și pauze reduse, pe fondul lucrărilor de extindere aflate în desfășurare, potrivit cluj24.ro.

Primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, a anunțat că durata orelor va fi redusă la 45 de minute, cu pauze de 5 minute, ca măsură temporară pentru a permite desfășurarea lucrărilor. Edilul a transmis public mulțumiri reprezentanților părinților din Consiliul de Administrație pentru susținerea modificării programului școlar, susținând că este un efort temporar necesar pentru modernizarea unității de învățământ.

Declarațiile au generat însă reacții dure din partea părinților. Nicoleta Hulpuș, președintele Asociației de Părinți, a declarat că nu a existat niciun vot și că părinții nu au fost consultați în legătură cu aceste măsuri. Potrivit acesteia, s-au strâns deja semnături pentru organizarea unui protest.

Părinții reclamă faptul că elevii sunt obligați să învețe în trei schimburi, situație pe care o consideră inacceptabilă, dar și reducerea efectivă a timpului de predare. Există copii care ajung să facă doar două ore și jumătate de curs pe zi, deși norma prevede patru ore în cazul claselor primare.

Problemele de spațiu nu sunt noi. Încă din toamna anului 2024, mai multe containere au fost transformate în săli de clasă pentru a suplini lipsa spațiilor din clădirea principală. În prezent, opt containere sunt utilizate pentru desfășurarea cursurilor. Acestea au fost dotate cu chiuvete, însă nu dispun de grupuri sanitare proprii, elevii fiind nevoiți să meargă în clădirea principală pentru a utiliza toaleta.

Nemulțumirea părinților s-a amplificat pe fondul acumulării problemelor din ultimii ani. Aceștia solicită dialog și explicații clare privind alternativele analizate și soluțiile identificate de administrația locală. În lipsa unui răspuns concret, părinții anunță că sunt pregătiți să protesteze în fața școlii