Sindicatele din învățământul preuniversitar au protestat săptămâna trecută în fața Guvernului, însă acțiunea sindicală a profesorilor a fost ignorată, ca de obicei, de către guvernanți. Prin urmare, cadrele didactice iau în calcul acum noi acțiuni de protest, care ar putea culmina cu blocarea examenului de Bacalaureat, singura pârghie care le-a rămas profesorilor la îndemână pentru a-i determina pe politicieni să le ia în considerare revendicările.Ziar de Cluj a discutat astăzi cu Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Clujean, pentru a ne clarifica ce a determinat sindicatele să declanșeze protestele de săptămâna trecută, care a fost rezultatul protestelor și care sunt acțiunile sindicale viitoare pe care și le propun profesorii.„Principalul motiv pentru care am declanșat protestul din 25 mai în fața Guvernului – cele 3 federații reprezentative din învățământ, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Spiru Haret și Federația Alma Mater s-au unit și au spus în aceeași voce: unitate și solidaritate!Scopul a fost, în primul rând, neacordarea conform legii salarizării, Legea 153, a drepturilor noastre care ni se cuvin și care trebuiau să fie acordate din septembrie 2020.Al doilea motiv a fost personalul nedidactic, care la ora actuală este insuficient și este încadrat cu salariul sub minim pe economie, la 1600 – 1700 net în mână, fără a li se acorda niciun spor. Aveau sporul acela de condiții de muncă. Pentru acești bani oamenii vin temporar, că nu și-au găsit încă un alt loc de muncă.Trei: am protestat pentru colegii de la cluburile sportive școlare și Palatul Copiilor, pe care onor Ministerul Educației vrea să-i transfere la autoritatea publică locală, adică la primării. Aici vorbim de proprietăți, nu vorbim de unitatea școlară, în sine, fiindcă o școală sportivă, un club al copiilor are cabană, are terenuri de sport, care ar intra în patrimoniul primăriilor.Mai putem sublinia faptul că personalul nedidactic de foarte mult timp este nemulțumit, în primul rând de condițiile de muncă, având lipsă de personal și de multe ori efectuează ore suplimentare care nu sunt remunerate și nu se dă nici timp liber compensatoriu măcar pentru acești angajați.După 3 ore de stat acolo în soare la 30 de grade, onor Guvernul nici nu ne-a băgat în seamă, nici nu știa că suntem acolo! Am fost peste 1200 de participanți din toate județele țării, poate că veneau și mai mulți, dar în ziua respectivă era evaluarea la clasa a șasea și alte activități din cauza cărora nu au putut să se deplaseze colegii din țară. Oricum, ca număr am fost destul de mulți și, totuși, după o săptămână, niciun semnal nu avem din partea Guvernului, să ne bage și pe noi în seamă, pe cei din educație”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, Lucia Cojocaru.Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului și prin votul majorității de guvernământ, a semnat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut. Parlamentul a decis, totodată, majorarea cu 15% a salariului de bază pentru angajații Ministerului Transporturilor și Ministerului Culturii. Majorarea este acordată pentru „complexitatea muncii”. De asemenea, Legislativul a hotărât și acordarea unui spor de 50% pentru bugetarii implicați în proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, cât și aplicarea integrală pentru angajații Parlamentului a legii salarizării unitare a bugetarilor.Potrivit profit.ro, măsura a fost introdusă marți în comisia pentru muncă a deputaților și votată în aceeași zi în plenul Camerei Deputaților, prin amendarea unui proiect legislativ care prevedea inițial majorarea cu 10% a salariilor de bază pentru „personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, profesor/antrenor”.Cât vor primi, până la urmă, profesorii?„Doar din presă ce am văzut că, într-adevăr, se dă la toți bugetarii acea pătrime care ni s-ar cuveni din legea salarizării, Legea 153. Profesorii ar primi, în medie, 200 de lei, care nu acoperă, la ora actuală, nici inflația, la prețurile care sunt acum.Un salariu mediu în învățământ este în jur de 3000 de lei. Debutantul are 2300-2500, acolo se învârte. Și după 38 de ani vechime și cu toate gradele, ajunge la 4200 net”, a precizat Lucia Cojocaru.În aceste condiții, care sunt viitoarele acțiuni sindicale?„Deocamdată, săptămâna aceasta, trebuie să avem o întâlnire cu toți liderii din țară, la nivelul federației și, dacă se va hotărî, fiindcă nu noi, liderii, vom lua decizia, sigur, vom consulta membrii noștri de sindicat din instituțiile de învățământ, dar nemulțumirile trebuie să spun că există, și premisele unor proteste, chiar să ajungem și la blocarea examenelor de Bacalaureat. Este singura armă cu care mai putem să acționăm și să atragem atenția Guvernului că existăm și noi, educația!Acum câțiva ani am făcut grevă de 3 săptămâni și nu ni s-a tăiat nicio zi din salariu, am recuperat și am câștigat niște drepturi atunci. Bine, a fost alt guvern și cu alții am putut discuta. La momentul acesta, nu avem cu cine discuta, din păcate”, a declarat Lucia Cojocaru.Ministrul Educației anunță schimbări în învățământul preuniversitar: se renunță la mediile semestriale și la obligativitatea susținerii tezelor semestriale. Va fi necesară o singură medie generală la sfârșitul anului școlar.„Structura anului școlar este deja cunoscută, a fost publicată deja în Monitorul Oficial. Modificarea esențială, deja agreată este că se renunță la mediile semestriale. Se renunță la obligativitatea susținerii tezelor semestriale. Va fi necesară o singură medie generală la sfârșitul anului școlar. S-a agreat că minimul de note este N+3, unde N este numărul de ore pe săptămâna. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână într-un întreg an școlar vor fi necesare cel puțin cinci note. A fost stabilită poziționarea vacanței mobile din luna februarie. Sunt 30 de județe care au decis că vacanța să fie în ultima săptămână, sunt 10 care au decis că vacanța să fie în a treia săptămână, iar două (București și Suceava) au decis că vacanța să fie în a două săptămână din februarie”, a declarat Sorin Cîmpeanu, citat de biziday.ro.Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică sunt îngrijorătoare în ceea ce priveşte viitorul pieţei muncii din România. Când 23% din tineri nu reușesc să se angajeze, putem vorbi despre subminarea pieţei muncii interne.Potrivit Institutului Național de Statistică, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,5% în luna aprilie a acestui an, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, însă reţine atenţia nivelul ridicat, de 22,7%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani).Cum vor afecta noile modificări educația elevilor, pregătirea lor pentru piața muncii?„Eu cred că va afecta într-o oarecare măsură, fiindcă atât corpul profesoral, cât și copiii, nu sunt pregătiți pentru această schimbare. Și, pe de altă parte, trebuia să ne consulte și pe noi, sindicatele. Din păcate, nu a avut loc această consultare. Nu este obișnuită lumea, e pusă în fața faptului împlinit. Să fim serioși: tu nu mai dai mediile acelea semestriale, notele le dai cum le dai, nu sunt teze, cum faci evaluarea? Deci, sunt aici mai multe impedimente care ar trebui discutate metodic cu oamenii de specialitate și bineînțeles că și noi avem, că tot în învățământ lucrăm și cei de la sindicat, și să ne spunem și noi părerea! A apărut ieri ROFUIP-ul, regulamentul de organizare interioară. Acolo a fost în Comisia de Dialog Social, și ieri a fost ultima și federația noastră a venit cu propuneri pertinente care să modifice regulamentul acesta. Deci, noi tot timpul venim în sprijinul Ministerului să îmbunătățim sau să le amintim ce omit ei din anumite prevederi care ar fi în beneficiul colegilor noștri și al învățământului, bineînțeles!Fiecare când vine la minister, cu guvernul lui, are așa o anumită concepție, să se vadă amprenta lor, când sunt la minister și la guvern”, a declarat Lucia Cojocaru.Așadar, învățământul românesc se confruntă în continuare cu aceleași probleme cu care s-a confruntat dintotdeauna: proasta salarizare, care scade motivația cadrelor didactice și de a preda, și de a se încadra în învățământ. Cu profesori plătiți ca la casă la supermarket nu se poate face performanță în clasă. Iar regulamentele, pe de altă parte, se schimbă de la un ministru la altul, doar de dragul schimbării, ca fiecare politician ajuns în funcție să arate că a schimbat ceva, că și-a lăsat amprenta asupra învățământului românesc. Învățământ care, de la o generație la alta, scoate tineri tot mai slab pregătiți pentru piața muncii.
Source link