Connect with us

Prin Oras

PSD Cluj, denunțat la DNA de un fost membru care a dat la negru 15.000 de euro sponsorizări și nu a primit sinecura promisă. Scandalul pe care Cordoș l-a ținut ascuns timp de un AN!

Alex Campian

Published

on

PSD Cluj, denunțat la DNA de un fost membru care a dat la negru 15.000 de euro sponsorizări și nu a primit nimic. Scandalul pe care Cordoș l-a ținut ascuns timp de un AN!

Anul electoral 2020 a însemnat înmagazinarea ununui nou set de scheleți în dulapurile din filialele de partide de la Cluj. În cazul celor de la PSD Cluj, după o tentativă de reanimare a partidului, în speranța obținerii unui scor electoral, o parte din foștii membri s-au alăturat campaniilor electorale de la alegerile locale și cele pentru Parlamentul României. Așa se face că pe listele electorale au apărut de nicăieri ”nume noi” pentru electorat precum Anca Ciubăncan (actualmente consilier local în CL Cluj-Napoca).Dar s-a păstrat câte puțin și din garda veche, pe liste fiind candidați precum Alexandru Cordoș, Valentin Cuibus și avocatul Vladimir Mătușan (actualmente consilier local în CL Cluj-Napoca, ex. consilier județean în CJ Cluj). Mixul de pe listele electorale părea să fie argumentul că filiala județeană a PSD Cluj ar tinde spre o reafirmare, ar încerca să-și spele reputația pătată de fostele dosare penale și de politicienii care au folosit această organizație pe post de rampă de lansare pentru mandate la București, uitând să o țină pe linia de plutire. În realitate, după încheierea anului electoral 2020, s-a tras linie și a ieșit un scandal frumos pentru bani cheltuiți fără justificare, chitanțe inexistente și imposibilitatea candidaților care au contribuit în perioada electorală cu sume de bani (unele luate cu împrumut de la prieteni) să își poată recupera ”investiția” în acord cu Legea Electorală.De mai bine de un an, PSD Cluj ascunde in sediu un secret puturos care s-a lasat chiar cu o plangere la DNA.  Comisia de Etică de la PSD Cluj – o glumă
Cum scandalurile au început după ce s-a încheiat cea de-a doua campanie electorală din 2020, respectiv cea pentru alegerile parlamentare, la începutul anului acesta a avut loc prima ședință a ”Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj” a PSD Cluj, al cărei președinte era obositul Ivan Ilarie. Motivul pentru care a avut loc această ședință era reprezentat de pretențiile unor membri din PSD Cluj care au constatat că au fost trași în piept cu vreo 25 de mii de euro care s-au ”evaporat”. Țapul ispășitor era considerat chiar Anca Ciubăncan, ”victimele ei” fiind Glăvan Mădălin, Gina Livia Morar, Mircea Iosif Rus, Camelia Moritz și Vladimir Mătușan, membri vechi ai PSD Cluj. Timpul a trecut, victimele au căzut la pace, mai puțin Glăvan, cel care a luat țeapa cea mai mare.În cazul lui Glăvan Mădălin era vorba despre suma de 15.000 de lei pentru cheltuielile cu campania electorală și suma de 69.000 de lei, pe care politicianul o predase ca să poată candida la alegerile locale (plus o micuță sponsorizare la Camera de Comerț Română-Suedeză în valoare de 5.000 de lei pentru un spectacol de Crăciun). S-a pus în discuție, în cadrul ședinței, cât de păgubit se simțea Glăvan, căruia i s-a promis marea cu sarea, de la locuri eligibile pe listele electorale (ciu-ciu banana) la funcții în diferite Consilii de Administrație în companiile de Stat de la Cluj, ca și cum „suma de 20.000 de euro ar fi fost recuperată în 4 ani de mandat”. În timpul ședinței, s-a tot consemnat că Glăvan și-a luat țeapă, pentru ca la sfârșit să fie îndemnat să se adreseze unui mediator pentru a recupera banii pe care Anca Ciubăncan și soțul acesteia i-ar fi administrat la negru, sub pretextul cheltuielilor cu campania electorală. Desi aici discutam de o frauda, de bani folositi la negru, Comisia de Etica a PSD Cluj s-a facut ca ploua. „Rămâne fără obiect sesizarea formulată de domnul Glăvan Mădălin pentru suma de 15.000 lei. Cu privire la suma de 69.000 lei, CJEIA apreciază că această sumă nu a fost plătită pentru partid, fiind o chestiune asumată personal, iar diferendul urmează să fie soluționat la MEDIATOR sau de către organele abilitate, întrucât excede atribuțiilor comisiei”, a concluzionat președintele Comisiei de Etică și Integritate.Adică: „Da, te credem, dar e treaba ta”.  Leapșa cu responsabilitatea. Anca Ciubăncan mută vina pe Valentin Cuibus
Se adunaseră cam 25.000 de euro pe care un grup de candidați ai PSD Cluj îi cereau de la Anca Ciubăncan. Desigur, cei care își cereau banii înapoi erau cei care au candidat pe aceeași listă cu aceasta, dar n-au intrat în Consiliul Local Cluj-Napoca (cu excepția lui Vladimir Mătușan). Astfel că femeia s-a apărat mutând responsabilitatea pe umerii lui Valentin Cuibus, deși era era șefa organizației municipale. „Doamna Anca Ciubăncan a arătat următoarele: A dorit să strângă bani de la candidații Consiliului Local și să îi depună în numele lui Cuibus Valentin, la mandatarul financiar. Acești bani au fost strânși de domnul Mircea Rus care a completat dispoziții de încasare. S-au depus banii și se vor verifica ulterior tranșele la domnul mandatar Dan Cuzdriorean. 
Din banii domnului Mircea Rus au fost depuși în numele domnului Cordoș Alexandru 1.300 de lei, în numele domnului Cuibus Valentin 10.000 de lei, în numele Ancăi Ciubăncan 38.500 de lei, Petruțiu Cristina 1.000 de lei, Rus Mircea 10.600 de lei – total 61.400 de lei. Restul sumelor au fost cheltuite pe diverse aspecte”, ar fi lămurit Anca Ciubăncan.În raport cu țepele pe care Glăvan susținea că le-a luat de al PSD Cluj, Anca Ciubăncan a susținut că banii de la acesta erau pentru cheltuieli care nu privesc partidul și că din acest motiv banii nu au figurat în trezoreria formațiunii politice. Madalin Glavan (in pantaloni mari si camasa bleu) Apărarea vopsită a lui Cuibus. Au șpăguit rromii Valentin Cuibus – fostul președinte al Inspectoratului Școlar Județean Cluj a fost audiat în calitate de candidat PSD la alegerile locale. Comisia de etică l-a interogat pe acesta despre situația cu rromii, mesele de partid și dispoziții pe care acesta le-ar fi dat pentru a se cheltuie anumite sume de bani. Ziar de Cluj a intrat în posesia stenogramelor de la ședință. Iată partea în care Valentin Cuibus, cel care fusese candidat la funcția de primar al Clujului, era audiat pentru a lămuri anumite aspecte sesizate de către colegii de partid. Î: Aveți Cunoștință de lista cheltuielilor din precampania și campania alegerilor locale? 
Cuibus V.: Nu am văzut nicio listă completă, dar știu de discuție fără modalitatea exactă de strângere a banilor. Î: După întocmirea listei de mai sus a fost aprobată de dumneavoastră? 
Cuibus V.: Nu, din moment ce nu am văzut-o, nu am putut să o aprob. Î: Aveți cunoștință de dispozițiile de plată făcute de trezorierul Mircea Rus? 
Cuibus V.: Nu, nu știu. Î: Ați achitat partea dumneavoastră pentru mâncare și cheltuieli de 7.000 de lei? 
Cuibus V.: Nu, nu am mai plătit această sumă nefiindu-mi cerută.Î: De ce nu ați lăsat-o pe doamna Anca Ciubăncan să aibă acces la situația exactă a depunerilor colegilor pentru sumele vărsate? 
Cuibus V.: Nu s-a pus problema de lăsat, ea fiind cea care a avut acces la această situație a depunerilor din partea colegilor. Î: Ați solicitat doamnei Anca Ciubăncan să vireze toate sumele pe numele dumneavoastră – Valentin Cuibus? 
Cuibus V.: Nu. Î: Care a fost valoarea aproximativă a colegilor care trebuiau plătiți pentru cele cinci săptămâni de campanie și precampanie? 
Cuibus V.: Nu am luat cunoștință de acest lucru. Î: Cine a achitat mesele de la Yamba și Cristina Petruțiu de la TSD în campanie? 
Cuibus V.: Nu știu, bănuiesc că Anca Ciubăncan. Î: Domnul Vladimir Mătușan a declarat că a achitat domnului Florin Otrocol 3.000 de lei la rugămintea dumneavoastră. Este adevărat acest aspect? 
Cuibus V.: Da, au fost dați banii astfel: 2.000 de lei pentru televiziune și 1.000 de lei credit pentru cartelele telefonice. Î: Ați fost de față când s-a discutat cu Alex Fechete și Dana Varga despre banii pentru rromi? Dacă da, când s-au achitat cei 3.000 de lei? 
Cuibus V.: Am asistat la discuție, dar nu și la darea banilor. Căutând răspunsuri la AEP… În speranța că pe site-ul Autorității Electorale Permanente găsim răspunsuri la două probleme (dacă a verificat cineva filiala PSD Cluj cu al ei mod de a cheltui banii în campanie și dacă s-au restituit contribuțiile candidaților – conform Legii Electorale), am căutat documente care să ateste dacă s-au decontat cheltuielile de la Cluj. Ce am crezut că o să găsim: Situația contribuțiilor electorale depuse de competitorii electorali pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerea autorităților administrației publice locale din data de 27 septembrie.Ce am găsit de fapt: 
 
Trista ședință a Comisiei de Etică s-a termiat la fel de jenant cum a început: cei din comisie au respins toate sesizările și au dat vina pe cei care le-au formulat. 
 Actul 1: Varianta lui Glăvan: „Am fost prost și naiv. S-a întâlnit hoțul cu prostul”L-am contactat telefonic pe domnul Glăvan, care susține că a luat o țeapă de proporții și că speră ca DNA Cluj să facă dreptate. Acesta susține că banii care au fost sustrași de la el au ajuns la conducerea partidului sau chiar în bugetul personal de cheltuieli ai consilierei Anca Ciubăncan. 
 Vedeți voi, Glăvan a și dat mai mulți bani ”la partid” decât afacerista Ciubăncan și și-a luat și țeapă, pentru că n-a intrat pe listele de la CL Cluj-Napoca. „Am rămas surprins că mă contactați după un an de zile pentru chestiunea aceasta. M-am implicat și am intrat în PSD pentru că am fost un grup care am vrut să facem o schimbare. Noi, cei mai tineri. Am vrut să fac carieră politică. Am procedat corect din toate punctele de vedere, legal din toate punctele de vedere, fiind un om deschis spre așa ceva.Acum mi-am dat seama că sunt naiv, pentru că am dat crezare la tot ce mi s-a cerut. Mi s-a spus că trebuie să plătim anumite lucruri și am fost conștient că politica nu se mănâncă pe gratis și că trebuie să investești în publicitate și în promovarea ta. Nu există niciun partid care să investească pentru candidați. Fiecare trebuie să își asume bugetul propriu pentru promovare.Ei, eu când am văzut că tot mi se cer bani și că în campania electorală când am încercat să cer explicații cu privire la cum s-au cheltuit banii mei de la cenzor, am aflat cu stupoare că s-a dat o directivă de la Alexandru Cordoș să nu se spună pe ce s-au cheltuit banii până după campanie.Fiind candidat aveam dreptul să știu pe ce s-au cheltuit banii și cum i-au administrat. Mi-a spus cenzorul: „îmi pare rău, Mădăline, asta e directiva de la domnul Cordoș să nu vă dau nicio informație”.I-am spus: „Domnule, dar eu sunt candidat. Eu trebuie să știu pe ce se cheltuie banii și așa mai departe”, dar el nu a dat niciun detaliu.Când am văzut că se termină campania și nu avem o situație clară cu banii cheltuiți, atunci am început să fac scandal, pentru că nu s-a întâlnit hoțul cu prostul. Adică eu vin de bună voie, vin să fac o schimbare, să ne afirmăm, să aducem un suflu nou organizației de tineret, ne implicăm, ne-am asumat și chestia cu bani investiți, nimic nu e pe gratis, dar am văzut că nu există o situație clară, plus că banii trebuiau dați la organizația de la județ care făcea promovare la nivel de județ.Ok, dar dă-mi evidența să știu pe ce s-au cheltuit banii, pe cât ați cerut. După aceea am aflat că nu am fost nici măcar înregistrat, cum prevedea legea ca fiecare candidat să aibă documentele aferente pentru sumele date și așa mai departe, nu am fost înregistrați deloc. Doar trei persoane sau patru, din totalul de 21 de candidați, au fost înregistrate cu acte, restul nimeni, nimic. Au fost înregistrați Anca Ciubăncan, Mircea Rus, nici măcar Mătușan Vladimir, care, săracul de el a contribuit cu 15.000 de lei, nu a fost înregistrat cu acte oficiale. A aflat după campanie că nu era înregistrat pe acte. Adică tu ca partid te arăți că ești foarte corect și transparent, noi care suntem echipa care și-a propus să ridice organizația, să aducă oameni noi, să recâștigăm încrederea electoratului, tu pe noi candidații ne tragi în piept. Atunci clar că a fost acest scandal. Am adunat de la toți ceilalți colegi candidați acea listă de semnături prin care să confirme fiecare câți bani a dat și să ni se dea niște explicații. Dar, desigur, tot eu am fost țapul ispășitor ca să fiu EXCLUS din partid. Chipurile, am dat din casă. Sunt exclus din luna ianuarie în mod abuziv.Odată am fost chemat la comisia de etică și acolo am spus clar totul, e consemnat și în procesul verbal, am spus toate motivele invocate.Inclusiv doamna Ciubăncan a confirma pentru Comisia de Etică faptul că a primit acei bani de la domnul Glăvan, dar a spus că e o chestiune pe care o privește doar pe ea și pe mine.Nu îmi convine asta. Adică tu îmi ceri bani și spui că este pentru partid și tot ce mi s-a cerut mi s-a cerut pentru că fiind candidat trebuie să susțin în campania electorală.Am fost de acord. Știam că pliantele sunt foarte scumpe, chiar eu am fost la o firmă de papetărie care se ocupă cu pliantele electorale și am văzut că prețurile erau destul de mari. Ședința din ianuarie a fost așa: ne-am prezentat toți cei care am invocat drepturile de a ni se dă detalii transparente cu privire la bani, comisia ca rezultat final a spus că e o chestiune de organizație municipală ca să se ia o decizie cu privire la noi, nicidecum de excludere. Iar Biroul Municipal, care este constituit ilegal, acel intermat, pentru că noi am fost aleși statutar într-o conferință municipală la Sala Sporturilor în ianuarie 2020, am avut alegeri conform statutului, dar am fost dizolvați pentru că doamna Ciubăncan și-a dat demisia că ea nu mai poate să lucreze cu noi care suntem corecți și cerem tot timpul explicații pentru toate demersurile pe care le facem. Și așa partidul ca scor și rezultat este la pământ, noi ne-am propus să aducem un suflet nou. Am fost exclus din partid astfel: n-am fost înștiințat, ci am primit o hârtie acasă prin care mi s-a spus că sunt exclus. Mi s-a comunicat în februarie, iar decizia comisiei era luată la sfârșitul lunii ianuarie. Am primit adresa prin poștă cu confirmare de primire, spunându-mi poștașul că avea directivă de la șeful lui să-mi înmâneze personal decizia.Am semnat pentru plic și când l-am deschis era vorba despre decizia de excludere a mea. A contestat decizia, dar n-am mai primit nimic după. Cum poți să mă excluzi fără să mă chemi ca să îmi expun punctul de vedere? În stat așa scrie că trebuie chemat și cel în cauză ca să își spună și punctul de vedere. Ori tu nu m-ai chemat pentru că am făcut atunci scandalul cu banii. Da, l-am făcut și susțin același lucru în continuare.Mi-am recuperat doar o parte din bani, 15.000 de lei virament bancar de la Ciubăncan Anca. Restul de 68.000 de lei încă nu i-am primit.Tot de la ea ar trebui să îi primesc. Ea mi i-a cerut în calitate de președinte al organizației municipale. Ea a spus că se ocupă de bani, de colectarea lor și că să îi transmită mai departe la județ, de unde urmau să se facă plăți. Ok, între noi a fost o discrepanță, între municipiu și județ. Ea zicea că o să centralizeze situația.Când am văzut că situația se îngroașă și că suntem luați de proști i-am făcut doamnei Ciubăncan o plângere penală la DNA, care e în momentul de față pe rol. I-am trimis mai multe adrese prin care îi ceream să îmi restituie banii, pentru că nu poți să vii să spui că ai dat banii aceștia la partid. Dacă i-ai dat la partid, foarte bine, te rog frumos să mi-i dai înapoi.Ea nu mai spune nimic, m-a blocat, nu mi-a dat drept la replică. Eu nu mă pot duce la ea acasă, ca mai apoi să spună că îi violez domiciliul. Eu trebuia să îmi recuperez acei bani, dar nimic nu s-a înregistrat în numele meu. Dacă cei 69.000 de lei erau înregistrați ca fiind cheltuieli pentru mine în calitate de cadidat, înseamnă că după Legea Electorală îi primeam înapoi. De asta, în timpul campaniei electorale l-am contactat pe cenzor și i-am cerut să am o evidență cu privire la acest aspect, dar el a spus că a primit directivă de la domnul Cordoș să nu ni se dea niciun detaliu despre acest lucru. Noi, candidații, aveam tot dreptul să știm în fiecare zi cum și pe ce se cheltuiau banii. Am încercat să vorbesc cu Cordoș, dar el dădea din umeri. Plasa vina, am observat că fiecare plasa vina de la unul la celalalt. Mi-a zis că el nu știe, că să am răbdare că o să se intereseze. I-am spus câți bani am dat în mod oficial, doar nu i-am dat ca șpagă, că nu-s atât de tâmpit. Eu am zis că vreau să mă implic. Dacă era să fie șpagă nu mă implicam. Ei au folosit banii, i-au înregistrat pe un alt candidat și și-au însușit decontarea lor, asta rezultă. Nimeni nu poate spune că nu e așa.Eu mă ocupam de imobiliare, mi-am lăsat activitatea ca să mă ocup să ridic organizația pe care am avut-o eu (Iris cu Dâmbul Rotund). Am activat lista de membri, am adus membri noi, mă implicam de dimineața până seara, eu deschideam ușa sediului de la partid, eu închideam ușa sediului de la partid. Eram devotat pentru a face o schimbare. Am adus d-acasă 69.000 de lei, o parte erau banii mei din economii proprii dar m-am și împrumutat și numai eu știu cu ce eforturi am plătit înapoi pentru că am vrut să fiu corect față de toată lumea”, a precizat Glăvan.  Actul 2: Știați că încă mai avem o Cameră de Comerț Româno-Suedeză? Social-democrata Ciubăncan o conduce!
Variantele cu cei 69.000 de lei dați de Glăvan și modul în care banii s-au evaporat au fost multe. Un document drăguț de tot ne arată că doamna Ciubăncan i-a luat bănuții lui Glăvan nu pentru promovarea lui în campania electorală, ci pentru Camera de Comerț Româno-Suedeză pe care Alexandru Cordoș a susținut-o public la inaugurarea din 2016 și de care azi s-a ales praful.N-o zicem noi, ci Florin Groza, un alt pesedist care a intrat în ”afacerea” cu suedezii, a plătit taxa de intrare de 1.000 de lei în prestigioasa Cameră de Comerț condusă de Anca Ciubăncan, s-a și dus în Suedia la Volvo pentru că a crezut că o să poată să producă piese pentru aceștia, prin primsa afacerii sale, dar s-a prins că e o mare țeapă și n-am mai plătit nicio contribuție. „Deci, în 2016 s-a înființat Camera de Comerț Româno-Suedeză și doamna Ciubăncan m-a invitat să particip și eu cu firma mea. Am plătit atunci o taxă de înscriere de vreo 1.000 de lei, dar în afară de ea nu știu cine mai sunt ceilalți membri. Ar trebui să caut prin ceva hârtii de atunci să văd. Știu că domnul Cordoș a fost și el prezent la eveniment dar nu apare pe acte. Am fost în Suedia la fabrica de la Volvo, urmau relații economice și comerciale cu Suedia, dar nu s-a mai concretizat nimic. Proiectul a început cu o mare forță, dar în șase luni s-a cam evaporat totul. De cinci ani încoace nu am mai auzit nimic de Camera de Comerț Româno-Suedeză. Anca Ciubăncan, în calitate de președinte trebuia să ne convoace. Avea e un sediu în Gheorgheni pentru această entitate, dar nu s-a mai făcut nimic. Când a venit vorba să mai cotizăm, eu am ales să spun pas, pentru că nu vedeam niciun rezultat”, declară Florin Groza, colegul de partid al Ancăi Ciubăncan.
De ce discutăm de țeapa cu acest ONG? Pentru că doamna Ciubăncan are o explicație pentru banii primiți de la Glăvan. Că de fapt nu erau contribuție în campania electorală, ci o sponsorizare legală pentru Camera de Comert Romano Suedeză pe care o conduce. „Domnul Glăvan a sponsorizat un ONG al cărei președinte eram pentru o acțiune caritabilă, un concert de Crăciun, realizat in anul 2019. Pentru respectivul eveniment au fost mai mulți sponsori, totul s -a derulat legal existând si un raport de audit aferent activității respective a ONG ului pentru anul 2019, unde nu au fost identificate nereguli. Menționez ca pentru funcția care o dețin in ONG, nu sunt retribuita… Cred ca o parte (din bani), în noiembrie și decembrie 2019 și diferența la începutul anului 2020, nu știu pe moment datele exacte.Toate sumele sunt înregistrate și evidențiate în contabilitate”, ne-a precizat doamna Ciubăncan. În denunțul aflat în lucru la DNA Cluj, Glăvan spune că a dat doar 5.000 de lei pentru vestita serbare a ONG-ului fantomă. „Prejudiciul pe care mi l-a creat este de 69.000 lei, sumă pe care i-am dat-o doamnei Ciubăncan după cum urmează: 
– 5.000 lei în anul 2019, în decembrie, spunându-mi că este necesar să pregătească pomul de iarnă, iar la momentul la care am acceptat mi-a spus să îi depun în contul Camerei de Comerț și Agricultură română-suedeză, evitând să îmi dea amănunte, justificând apoi că îmi va face acte de sponsorizare (dar pentru PSD). I-am dat banii prin virament bancar;
– 15.000 lei, în decembrie 2019, i-am dat cash soțului ei, care de altfel i-a și numărat în fața mea și în prezența ei, în mașină, locul la care mi-a cerut să îi aduc banii fiind în fața autogării Fany Cluj-Napoca;
– 49.000 lei în cursul lunii august 2020, la insistențele sale repetate de circa două săptămâni, când s-a declarat nemulțumită și mă amenința că nu mă poate ajuta decât dacă îi dau încă 10.000 de euro”, de arată în sesizarea făcută de Glăvan la autorități. Întrebată despre momentele în care a primit bani de la Glăvan și sumele pe care le-a primit de la acesta, dar și modul în care le-a cheltuit, Anca Ciubăncan prezintă o variantă diferită de cea cu brădulețul de Crăciun pentru partid. Vă delectați voi singuri, aflând că un aspirant la o carieră politică a plătit un concert caritabil nu propria campanie electorală. „Suma inițială pe care a spus ca o sponsorizează era mai mare, dar în final Glavan a achitat doar 68.000 lei. A fost un eveniment cu buget de cheltuieli care au cuprins cheltuieli cu artiștii, sala, instrumente, cadouri pentru copii etc. O parte din cheltuieli au fost achitate în decembrie și o parte în ianuarie după încasarea de la sponsori. Evenimentul era la a doua ediție, fiind un eveniment cu tradiție pt clujeni. Cât despre campania electorală, sumele pe care le-a plătit (suma de 15.000 lei) au fost returnate în momentul încasării de la AEP prin transfer bancar către Glavan Madalin Laurențiu. Menționez ca sunt evidențiate în contabilitatea organizație PSD CLUJ”, a justificat Anca Ciubăncan.  Evenimentul a existat: Sunt multe de dezbătut despre adevărul fiecăruia, mai ales că Glăvan spune în denunțul de la DNA ca Anca l-a amenințat în august că trebuie să predea acei 10.000 de euro în plină campanie electorală. Adică la 6 luni după acel Crăciun controversat din decembrie 2019. La rândul său, Ciubăncan susține că banii respectivi au fost dați cu titlu de sponsorizare în ianuarie 2020, ea achitând din ei prestațiile pentru 120 de artiști care au participat la concertul de Crăciun.  Actul 3: Săracul Mătușan e bine mersi!Glăvan încerca să ne explice că și bunul său prieten, avocatul Vladimir Mătușan a fost în aceeași oală cu el, adică s-a trezit că dă bani în calitate de candidat pentru campania electorală și nu figurează nicăieri. Glăvan a întocmit un tabel cu cei care erau în situația lor. Voila:
Cu toate acestea, doar el a rămas țepuit pentru că alde pesediști precum Mătușan și Rus se arată mulțumiți și împăcați.
Spre exemplu, Vladimir Mătușan a refuzat vehement să comenteze dacă și-a recuperat cei 10.000 de lei. Ba ne-a mărturisit că îi e teamă să vorbească despre acest subiect, ca ulterior să nu o pățească la partid.
În vreme ce Glăvan credea că găsește sprijin în bunul său prieten despre care spune că e cel care l-a convins să intre în PSD Cluj, cel în cauză – Vladimir Mătușan i-a întors spatele total și a rămas astfel și consilier local și membru PSD.Cu mai multă aroganță, Mircea Rus ne-a spus că și-a recuperat o parte din bani de la AEP, iar pentru restul s-a înțeles intern, în filială. Când l-am întrebat ce înseamnă acel ”rest”, pentru că și el a contribuit cu 15.000 de lei, s-a enervat și ne-a comunicat că nu e treaba noastră câți bani a dat în campanie, cât a recuperat prin acte și cât la negru.  Cât despre Gina Morar, Camelia Moritz, Mătușan Vladimir și Mircea Rus, ei trebuiau suspendați din partid pentru 12 luni. Printr-o chichiță legislativă în concordanță cu statutul, aceștia au contestat decizia de exludere și au rămas neatinși. 
Dar nu e doar asta, Ciubăncan pare să scape de orice, pentru că de la scandalul cu banii, ea ar mai fi fost ”cercetată” de văzul lumii de Comisia de Etică după ce a rămas fără permis pentru că nu a acordat prioritate unui pieton. Vezi și: Afară din Consiliul Local cu PSD-ista Anca Ciubăncan! Dovada că melteanca s-a comportat ca o manelistă: nu a oprit la semnalul poliției, s-a dat jos din mașină și a filmat echipajul, presându-l pe agent!Alexandru Cordoș, președintele PSD Cluj, despre Anca Ciubăncan: „Un membru onest se retrage din funcția publică și se autosuspendă din partid până se lămuește situația. Eu așa am făcut! Am sesizat Comisia de etică” (dar doamna Ciubăncan se pare că n-a fost atât de onestă)
Actul 4: La București nu s-ar fi auzit mare lucruReiterăm faptul că s-au evaporat minim 15.000 de euro, bani luați de consilierul local PSD Anca Ciubăncan de la un afacerist din imobiliare care a rămas cu ochii-n soare, fără să intre în Consiliul Local Cluj-Napoca și exclus din partid. Ba chiar și bunul lui prieten care l-a convins să vină în partid a rămas în picioare, oarecum trădându-i încrederea. 
Sunt câteva acuzații referitoare la faptul că Alexandru Cordoș era implicat în schema cu țeapa dată lui Glăvan, dar acele părți din denunț le lăsăm celor de la DNA Cluj, care l-au mai audiat în trecut pe acesta. Noi l-am contactat telefonic pentru a afla ce știe despre acest subiect: 
„Nu vreau să discut deloc despre această problemă. Doar doamna Ciubăncan și domnul Glăvan știu ce s-a întâmplat acolo. Eu nu am pus mâna pe niciun ban din suma respectivă. Despre Camera de Comerț Româno-Suedeză vă spun că am susținut demersul în 2016, când eram senator și preşedintele grupului parlamentar de prietenie româno-suedeză”, a explicat Alexandru Cordoș. 
În mod concret, în cele 5 minute pe care le-am avut la dispoziție să îi punem întrebări acestuia, tot ce ținea de motivele pentru care Anca Ciubăncan este încă în PSD Cluj, ea fiind un politician problemă, cu probleme reputaționale, Alexandru Cordoș a pasat responsabilitatea pe alte structuri.
Sursele din interiorul partidului susțin că ar fi existat un conflict în momentul în care mai multe persoane din PSD Cluj au vrut excluderea din partid a Ancăi Ciubăncan, dar că aceasta ar fi obținut sprijin de la președintele interimar Alexandru Cordoș printr-un fel de șantaj la adresa acestuia. 
L-am întrebat despre acest lucru pe liderul PSD Cluj, însă Cordoș susține că nu a fost amenințat în niciun fel, cu atât mai puțin șantajat  de către Anca Ciubăncan. 
Mai sus, mai departe, la București, la celălalt fir ne-a răspuns Vasile Dîncu, liderul din ardeal, actualmente ministrul al MApN. L-am întrebat ce știe despre scandalul cu modul în care au fost administrați banii dați de candidați la alegerile locale.
„La București nu se prea aud multe. Am auzit că au fost ceva probleme, care au fost tranșate în Comisia de Etică. În rest nu cunosc detalii”. 
Cât despre doamna Ciubăncan, DNA Cluj are în lucru denunțul lui Glăvan și câteva documente anexate care au legătură cu ascensiunea acesteia în PSD Cluj. Femeia este acuzată de abuz de încredere, înșelăciune, trafic de influență și luare de mită. 
Pe partea politică, cu toate că ea și Mătușan au câștigat revocarea deciziei prin care trebuiau suspendați din partid (din motive tehnice care au legătură cu comunicarea deciziei către aceștia), procedura se poate relua, pentru că nu au fost găsiți nevinovați de prejudiciul de imagine pe care l-au cauzat.     

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

De la fostă platformă industrială, la o zonă vibrantă a orașului: grădină urbană, centru de arte performative și concepte interactive pentru întreaga comunitate, la doar 15 minute de centrul Clujului

Stefania Heinz

Published

on

De la fostă platformă industrială, la o zonă vibrantă a orașului: grădină urbană, centru de arte performative și concepte interactive pentru întreaga comunitate, la doar 15 minute de centrul Clujului

Aproximativ 14 hectare de pe fosta platformă Carbochim (fabrică modernizată și relocată) vor fi redate clujenilor prin proiectul de regenerare urbană ce va fi dezvoltat de compania IULIUS. Master planul acestuia este definit de un concept young și family-friendly, ce va include un centru de arte performative, zone de entertainment, facilități ce încurajează sportul, branduri în premieră pentru oraș și regiune, spații office, zone verzi amenajate de peste 5 hectare, noi conexiuni pietonale și pentru biciclete, dar și multe alte funcțiuni. Mixul propus se bazează pe studii de piață locale și pe nevoile comunității, care și-a exprimat opiniile pe platforma www.partedincluj.ro, încă din etapa incipientă de dezvoltare a conceptului. 

 

Proiectul companiei IULIUS de pe fosta platformă Carbochim își propune să integreze fosta zonă industrială (utilizată anterior doar pe o treime din suprafață) ca parte activă a orașului Cluj-Napoca. Centrat pe infuzia de spații verzi ample și experiențe urbane variate, acesta va fi un spațiu accesibil și cu facilități necesare vieții moderne. Grupul are experiența unor astfel de proiecte, cum sunt ansamblurile mixed-use deja dezvoltate la Iași și Timișoara,  care au avut un impact economic și social puternic asupra comunităților și au devenit locuri preferate de petrecere a timpului liber.

,,Cluj-Napoca a devenit o forță economică și odată cu aceasta a crescut și apetitul populației pentru tot ceea ce înseamnă un stil de viață cosmopolit și responsabil. Am ascultat nevoile și dorințele comunității, ne-am consultat cu numeroși reprezentanți ai societății civile, am lucrat împreună cu specialiști din domenii variate și am identificat soluții inspirate din așteptările locuitorilor astfel încât să ajustăm proiectul până la o formă care să fie îmbrățișată cât mai natural de oraș, cu beneficii reale și un impact solid în ceea ce privește dezvoltarea urbană și nu numai. Avem încredere că va fi un proiect pe cât de complex, pe atât de relevant în termeni de contribuție la calitatea vieții”, a spus Sorin Guttman, Project Manager.

Proiectul are la bază conceptul work-live-play, incluzând și funcțiuni în premieră, atât pentru Cluj-Napoca, cât și pentru Transilvania. Este vorba despre un centru de arte perfomative, prima sală de spectacole integrată într-un proiect real estate, centru de family entertainment, spații office, oportunități de dezvoltare a afacerilor, zone de petrecere a timpului liber, restaurante, branduri premium, spații de joacă pentru copii, facilități sportive și educaționale, parc și grădină japoneză, fresh market. Totodată, se vor realiza investiții importante și în infrastructură. Astfel, vor fi create mii de locuri de muncă încă din timpul construcției, numărul lor crescând proporțional cu dezvoltarea zonelor de office și retail, iar calitatea vieții va fi îmbunătățită pe mai multe paliere. Toate aceste facilități vor fi accesibile la doar 15 minute de centrul orașului.

Centru de arte performative, într-una dintre clădirile păstrate de pe fosta platformă Carbochim

Două dintre clădirile de pe vechea platformă industrială vor fi păstrate și reamenajate pentru a fi incluse în proiect. Este vorba despre clădirea administrativă, care va deveni hub antreprenorial, și hala cu arcade, care va deservi culturii clujene. Este o premieră ca în cadrul unui astfel de proiect să fie inclus și un centru de arte performative, care va găzdui spectacole, festivaluri, expoziții și multe altele. În acest sens, compania IULIUS are un parteneriat cu Centrul Cultural Clujean, entitatea care se va ocupa de administrarea acestei locații destinată artei.

De asemenea, suplimentar, proiectul va include și o sală de spectacole, care presupune o îmbinare de programe pentru copii și pentru publicul larg. Sala va găzdui reprezentații ale unor companii de teatru independente și de stat din Cluj, precum și alte tipuri de evenimente de divertisment.

 

Vizite-experiență pentru toate categoriile de public

Proiectul va integra și un concept de entertainment în premieră în regiune, de mare amploare, cu zone de cățărare, trambuline, circuite cu obstacole, zone de gaming, experiențe imersive și simulatoare. Un alt centru de distracție va fi special dedicat copiilor de vârstă preșcolară și școală primară, cu activități care dezvoltă creativitatea, gândirea logică, atenția, dexteritatea și aptitudinile de socializare. Tot aici va exista infrastructură cinematografică de ultimă generație, care va integra concepte în premieră regională.

De asemenea, vizitatorii vor avea acces și la alte concepte de retail orientate spre familii, de la servicii până la branduri îndrăgite de părinți. Un exemplu în acest sens este o librărie cu un format aparte, care, dincolo de selecția celor mai noi și variate cărți pentru lectură, școală și dezvoltarea cunoștințelor, presupune experiențe și interactivitate.

 

Peste 400 de branduri, formate home&deco, restaurante-concept și Fresh Market

Noul proiect va aduce o diversitate de magazine, de la cele accesibile tuturor categoriilor de public, până la branduri premium, de renume internațional. Oferta va include premiere regionale și pe profiluri precum: home&deco, DIY, jucării, librării, bijuterii, accesorii etc., dar și locații flagship ale unor branduri intens așteptate de clujeni.

Proiectul va fi o nouă destinație de petrecere a timpului liber și pentru că va reuni restaurante-concept cu tematică internațională. Pe lângă o zonă de food-court, care va integra operatori din gastronomia românească și globală, se vor regăsi restaurante și cafenele ce vor oferi experiențe deosebite, indoor și în aer liber.

Un alt concept în premieră va fi un Fresh Market modern, pe modelul celor din metropolele europene, care își propune să reunească producători locali cu cele mai proaspete produse, gata de preparat în fața clientului și de servit pe loc.

 

Sport în aer liber sau într-o sală de fitness ultra modernă

 

Proiectul va include zone de sport cu facilități de top pentru antrenamente, astfel încât mișcarea să devină o plăcere și să fie la îndemâna oricui. Cei care își vor dori să facă mișcare în aer liber vor putea opta și pentru zonele din parc, pentru sesiuni de yoga sau pentru plimbatul cu bicicleta. În total vor fi construite peste 700 m.l. de piste în interiorul proiectului, pe linia malului drept al Someșului, și aproximativ 2.500 m.l. prin modernizarea străzilor perimetrale. Această funcțiune se aliniază la noua strategie a orașului prin care se dezvoltă o infrastructură sustenabilă și a fost integrată ca urmare a dorinței comunității de a beneficia de o accesibilitate sporită cu bicicleta sau transportul în comun.

 

Peste 700 de arbori și 100.000 de plante decorative vor da culoare noii grădini urbane

Grădinile urbane au un rol cheie în proiectele IULIUS. În prezent, peste 600 de arbori maturi, cu vârste de până la 60 de ani și înălțimi de până la 13 metri, la care se adaugă și copacii posibil de relocat de pe fosta paltformă industrială se acomodează în pepiniera găzduită de Stațiunea de Cercetare Horticolă USAMV Cluj-Napoca. Alături de alte 100.000 de plante decorative din diverse specii, aceștia vor oferi umbră din prima zi în spațiile verzi de peste 5,2 hectare propuse a fi amenajate. Tot aici va fi și o grădină japoneză, un concept inedit, unde vizitatorii se vor putea deconecta de ritmul cotidian. Pe lângă rolul său de a oferi cadrul pentru relaxare și conectare cu natura, parcul creat în locul spațiilor industriale va găzdui evenimente în aer liber, spectacole, seri de film și multe alte experiențe dedicate întregii familii.

 

Pod rutier, pasarele pietonale, piste biciclete, modernizare străzi – investițiile IULIUS în infrastructură pe fosta platformă Carbochim

Pentru a asigura conectivitatea întregii zonei, prin proiectul de reconversie urbană se vor realiza: un pod rutier și două pasarele pietonale peste râul Someș, modernizarea străzilor Porțelanului și Câmpul Pâinii, amenajarea a două sensuri giratorii, amenajarea Pieței 1 Mai pe segmentul aferent proiectului, crearea a peste 3.200 de ml de piste de bicicletă, atât pe limitele străzilor perimetrale, cât și în cadrul proiectului, pe linia malului Someș. Parte din proiect vor fi și 1.600 de spații de parcare pentru biciclete și 900 de locuri pentru care va fi asigurat cablajul necesar stațiilor de încărcare electrică. Investiția va fi deservită de până la 4.800 de locuri de parcare, subterane și supraterane.

Conceptul întregului proiect este realizat de renumitul studio de arhitectură UNStudio din Olanda, această colaborare fiind o premieră nu doar în Cluj -Napoca, ci și în România.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite