Connect with us

Prin Oras

Reabilitarea străzilor din zona Liceului Nicolae Bălcescu rămâne pentru la anul și la mulți ani

Alex Campian

Published

on

Reabilitarea străzilor din zona Liceului Nicolae Bălcescu rămâne pentru la anul și la mulți ani

Modernizarea străzilor din zona Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu a fost trecută la capitolul „proiecte multi-anuale”. Astfel, o serie de străzi din zona Pieței Mihai Viteazul, precum str. Argeș, Canalul Morii, Constanței (parțial) și Nicolae Bălcescu vor intra în conservare până la finalizarea procedurilor birocratice: proiectare, documentație de urbanism și studiu de fezabilitate etc.zona semi-centrală a Clujului surprinsă în septembrie 2020La începutul lunii noiembrie 2021, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a anunțat rezultatele concursului internațional de soluții “Liceul Nicolae Bălcescu, Cluj-Napoca”. Concursul internațional de soluții „Liceul Nicolae Bălcescu, Cluj-Napoca” a fost lansat oficial de către Ordinul Arhitecților din România și Primăria Municipiului Cluj-Napoca în august 2021. Scopul concursului a constat în selectarea celor mai bune soluții în vederea extinderii și amenajării Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu și a străzilor adiacente, pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare.Premiul I constă în contractul de proiectare, cu o valoare estimată la aproape 2,5 milioane lei (aproximativ 500.000 euro).Urmează să fie reabilitate patru corpuri de clădiri plus curtea școlii și străzile adiacente: Argeș, Canalul Morii, Constanței (parțial) și Nicolae Bălcescu.Însă nu în acest an. CITEȘTE ȘI: Primăria face concurs de soluții de 500.000 euro pentru extinderea Liceului Nicolae Bălcescu și a străzilor adiacente. În 16 ani de mandat, Boc nu a construit nici o școală în cartiereÎn cadrul conferinței susținute de edilul Emil Boc la început de an au fost făcute publice o serie de „proiecte prioritare” cu termen de finalizare în 2022. CITEȘTE ȘI: Prioritățile Clujului pentru 2022 provoacă îndoială printre clujeni: „Podul Porțelanului mai aveți de gând să îl terminați? Sau și centurile le faceți după modelul podului?”Din păcate, modernizarea străzilor din zona Liceului Nicolae Bălcescu/Pieței Mihai Viteazul figurează în capitolul proiectelor multianuale. aceeași zonă semi-centrală surprinsă în ianuarie 2022„Pentru celelalte proiecte o să revin cu termenele pe care o să le am după ce avem toate elementele de certitudine sau cu o certitudine cât mai înaltă că ele pot fi realizate în orizontul de timp pe care îl anunț. Aceste termene le-am analizat cu proiectanții, cu toți cei care lucrează astfel încât ele să fie fezabile și realiste. Evident că în implementarea lor, oricând pot apărea probleme. Asta, uneori, din vina lor, cum a fost cazul La Terenuri sau la Turnul Pompierilor, nu? Alteori, condiții obiective, cum a fost în drumul Lombului, de exemplu acele alunecări imprevizibile de teren care pur și simplu au blocat derularea unor proiecte. Acum, proiecte cu dezvoltare multianuală, unde se va lucra în continuare pe parcursul lui 2023 pentru realizarea documentațiilor tehnice și anume: concurs de soluții, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, documentație de urbanism, exproprieri în vederea organizării procedurilor de licitație”, a anunțat primarul Emil Boc în cadrul unei conferințe susținute la începutul săptămânii. Lista proiectelor proiectate în viitor, după anul 2023, este destul de lungă:Parcul Est, Ansamblul Cetățuia, parc coridorul Canalul Morii – zona parcul Rozelor – Plopilor, un parc nou, parcul Zorilor (depunere de oferte până în 15 februarie), parcul Bună Ziua (lansarea concursului de soluții),reabilitarea Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu și a zonei adiacente,creșă nouă în cartierul Dâmbul Rotund, cămin nou pentru persoane vârstnice. „Fac precizarea aici că toate aceste proiecte depind, evident, de termenele potențiale de contestații, care pot apărea în parcursul derulării lor. Dar să sperăm că nu va fi cazul”, a adăugat edilul Emil Boc. O zonă încremenită în anii ‘90Promisiunile privind modernizarea străzilor din zona semi-centrală a Clujului datează încă din toamna lui 2018, când reprezentanții autorităților anunțau desfășurarea analizelor pentru reabilitarea spațiului din preajma Pieței Mihai Viteazul. CITEȘTE ȘI: ÎNAINTE și ACUM Stradă din centrul Clujului european, încremenită în timp sub administrația liberală FOTO„Am început cu Piața Mihai Viteazul, urmând ca pe viitor să ne aplecăm și asupra acestei zone.Pe strada Argeș suntem în proces de evacuare cu toți cei de acolo, acolo unde este Canalul Morii. Acele magazine toate vrem să le desființăm, suntem în proces de evacuare, mai durează încă puțin, nu foarte mult. După ce reușim să îi evacuăm și să eliberăm spațiul din zona respectivă, vom putea trece și la amenajare. Pentru că într-adevăr nu face cinste orașului, într-o zonă intens circulată să avem asemenea acte de comerț”, declara viceprimarul Dan Tarcea, în toamna anului 2018.Nici în 2020 – anul alegerilor locale – zona Canalului Morii nu a reprezentat o prioritate pentru administrația Boc.În continuare, zona a rămas neschimbată, iar împrejurimile Pieţei Mihai Viteazul și a Liceului Nicolae Bălcescu au ajuns să poată fi comparate cu periferia. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite