Connect with us

Prin Oras

SF-ul pentru metrou, „proiectul secolului în care trăim”, va fi votat luni în Consiliul Local. Transpus pe teren, SF-ul s-ar putea transforma într-un horror

Alex Campian

Published

on

SF-ul pentru metrou, „proiectul secolului în care trăim”, va fi votat luni în Consiliul Local. Transpus pe teren, SF-ul s-ar putea transforma într-un horror

Luni, 22 noiembrie, va fi supus votului consilierilor locali proiectul de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru metrou, mai pe larg scris: „(documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiții «Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții» – componenta investițională Magistrala I de metrou, scenariul 4/opțiunea 4”.Un proiect pe care mulți clujeni îl consideră irealizabil sau, cel puțin, de nerealizat pe timpul vieții noastre, având în vedere istoria ultimelor două decenii, în care majoritatea proiectelor de infrastructură publică, net inferioare ca anvergură metroului, au durat ani de zile, fiind finalizate cu lungi întârzieri sau deloc. Să ne gândim la un singur exemplu: podul Porțelanului a fost închis circulației pentru lucrările de modernizare în aprilie 2019, documentația tehnică a fost întocmită în anul 2015, iar acum, în noiembrie 2021, nu există nici urmă din acest pod pe teren. Dacă de ani de zile nu a putut fi ridicat un banal pod, se ridică fireasca întrebare: de câți ani – sau zeci de ani – ar fi nevoie pentru realizarea infrastructurii de metrou?Studiul de fezabilitate supus aprobării consilierilor locali ne oferă termene demne de un autentic SF (în sensul de film):„Durata de realizare a investiției este de 128 luni, din care:Durata de Proiectare Preliminară – 18 luni (mai 2020 – octombrie 2021)Durata procedurilor de licitație – 14 luni (noiembrie 2021 – decembrie 2022)Durata de proiectare și execuție lucrări, inclusiv achiziție material rulant (19 stații, 1 depou, 21,03 km) – 96 luni (ianuarie 2023 – decembrie 2030), din care:Punere în funcțiune după 48 luni, decembrie 2026, pentru secțiunea 1: Sfânta Maria (Câmpului) – Piața Mărăști – Europa Unită (Sopor) – 9 stații, 1 depou, 9,16 km.Punere în funcțiune după 96 luni, decembrie 2030, pentru secțiunea 2: Țara Moților (Teilor) – Sfânta Maria (Câmpului), 7 stații, 8,8 km, și secțiunea 3: Piața Mărăști – Muncii (3 stații, 3,07 km) – 72 luni (ianuarie 2027 – decembrie 2032).”Valoarea totală a investiției, cu TVA, este, potrivit SF-ului, de 10.112.816.297 lei. Adică, peste 2 miliarde de euro.Finanțarea acestei investiții halucinante ar urma să fie realizată din fonduri europene nerambursabile și rambursabile, din alocații de la bugetul de stat și din alocații de la bugetul local al Clujului și al comunei Florești, plus alte surse legal constituite identificate pe parcurs.„Investiția nu este rentabilă din punct de vedere financiar”, recunoaște Primăria în textul proiectului de hotărâre, însă consideră că „rezultatele nefavorabile din punct de vedere financiar sunt compensate de rezultatele favorabile din punct de vedere socio-economic”, „asupra utilizatorilor și asupra societății în general”.Societatea clujeană însă, oamenii care trăiesc acum în Cluj vor suferi în general în urmă săpării urbei la temelie, vorbind deja despre un oraș cu un trafic blocat. Cum va arăta Clujul cu șantierul deschis pentru metrou ține nu de un SF, ci de un veritabil film horror, cu o durată lungă cât viața noastră, nefiind sigur nici că urmașii urmașilor noștri se vor bucura de rezultatele suferințelor noastre.Emil Boc a fost întrebat astăzi la radio dacă supunerea la vot a acestui proiect, în cadrul ședinței extraordinare de Consiliu Local din 22 noiembrie,  nu e o acțiune grăbită, foarte din scurt.„Dragii mei, discutăm de metrou de ieri, de astăzi? Discutăm de ani de zile! E o etapă procedurală pe care o avem de a aproba indicatorii tehnico-economici, de a vedea exact cât costă, după ce ne-au spus specialiștii. De a aproba acești indicatori tehnico-economici care după aia intră în alte furci caudine! Intră la Ministerul Transporturilor, după aia în interministeriale, după aceea în hotărâre de Guvern! Noi am făcut până atunci dezbateri publice, am vorbit de 2 ani de zile, am trecut etape intermediare, am adoptat prin consiliile locale, am adoptat studiul de prefezabilitate. Deci, studiul acesta nu a venit din cer, gândiți-vă că am aprobat un studiu de prefezabilitate inițial, care a ajuns inclusiv pe masa Guvernului!Deci, de 2 ani de zile, din 2019, lucrăm în faze procedurale și acum suntem într-o etapă în care mergem mai departe la nivelul următor, pentru a putea parcurge pașii necesari astfel încât să fie accesați banii europeni. Iar noi am avut ședință de Consiliu Local ordinară în luna noiembrie, singura care rămâne este ședința extraordinară! Apăi, de joi până luni, toată lumea poate să se documenteze, să se informeze, pentru că, repet, nu e un subiect nou pe ordinea de zi. Iar dezbaterile de la Mediu au fost iarăși publice, am ținut, amintiți-vă, anul trecut, în 4 și 7 decembrie au avut loc două dezbateri lungi. Au mai avut loc dezbateri anul acesta pe marginea subiectului, dezbateri publice, pe lângă cele tehnice care au stat prin comisiile de specialitate, de la Monumente, de la Mediu și de la celelalte structuri ale statului român. E un proces complex, care presupune mai multe etape.Din această perspectivă, acest proiect din nou dă viziune Clujului pe termen mediu și lung. Este proiectul secolului în care trăim, la Cluj! Pentru că el, pe de o parte, va decongestiona radical traficul din Cluj-Napoca, pe axa aceasta pe care noi o avem și ne sufocăm: Florești – Mărăști – Aeroport. Doi, va conecta marile obiective importante ale Clujului: Spitalul Regional de Urgență, Aeroportul îl vom conecta, pentru că la podul IRA se va intersecta metroul cu trenul metropolitan și de acolo vei putea să mergi pe cale ferată și să ajungi la Aeroport, să conectezi Gara cu Aeroportul, așa cum peste tot în lume sunt conectate aceste mari entități.Gândiți-vă că Spitalul Regional de Urgență va fi gata în anii următori, pentru că și aici s-au făcut contractările de bani, terenul există, se lucrează, în consecință, la implementarea lui, trebuie să fie asigurată și conectivitatea necesară, ca noi să putem ajunge acolo.De asemenea, dezvoltarea pe zonele Soporului și Bulevardul Muncii, pentru că sunt cele două brațe importante de dezvoltare, ca linie de metrou, și, în al treilea rând, asta va însemna, din nou, calitatea vieții – spații pietonale extinse la Cluj, piste de biciclete, aer mai curat, un volum foarte mare de călători care va fi asimilat și va fi preluat din mașină și va fi dus mult mai repede dintr-o parte în alta a zonei metropolitane.Și aici aș da un ultim element: Clujul nu se va putea dezvolta în continuare sau să își mențină nivelul de calitate a vieții și de salarii bine plătite dacă nu integrează zona metropolitană. Floreștiul este deja Cluj, ce să mai spunem, că toți vedem acest lucru! Cât vom aștepta ca să nu integrăm în ceea ce înseamnă Cluj-Napoca și Clujul în general, și Floreștiul, și Gilăul și, dupăm aceea, evident, Apahida, continuând după aceea cu celalalte zone, Baciu, și, după aceea, să trecem la inelul următor. Integrarea aceasta metropolitană fără mobilitate, și nu mobilitate oridecare, cu mașină, ci mobilitate alternativă bazată pe energie verde, nepoluantă, adică pe ceea ce este metroul, nu se va putea face”, a declarat Emil Boc, continuându-și ulterior poliloghia sa radiofonică pe tema metroului încă câteva minute.Pentru ca unii politicieni locali să își înscrie numele în istorie, lipit de un proiect megalomanic ca acesta, clujenii ar putea plăti exagerat de scump – cu bani publici, cu nervi, cu timp irosit în traficul blocat de un imens șantier, poate cu pereții crăpați la blocuri și la case ș.a.m.d. SF-ul ar putea deveni, adaptat și transpus pe teren, un film horror de miliarde, cu sute de mii de actori care își vor trăi în moloz rolul vieții lor.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite