În 2022, în România au fost raportate de către medicii de familie, 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu maladia Alzheimer, potrivit INSP.
Ziua Internațională de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, este marcată, în fiecare an, pe data de 21 septembrie.

Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor, familii și societate în general. Există adesea o lipsă de conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii.

De asemenea, demența reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri. Specialiștii o descriu ca pe o afecțiune neurodegenerativă cauzată de afecțiuni în care celulele creierului se deteriorează și nu mai pot funcționa în mod normal. Boala se manifestă prin deteriorarea cognitivă, afectând gândirea, comportamentul și abilitatea persoanelor afectate de a îndeplini sarcinile de zi cu zi. 

În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi, potrivit statisticilor. 

Demența este a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri.

Femeile sunt afectate „în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică.

Potrivit sursei citate, în România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.

Semnele și simptomele timpurii ale maladiei Alzheimer

Potrivit specialiștilor, factorii de risc pentru demență includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

Semnele și simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte.

OMS recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acțiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în următoarele domenii: abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică; creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență; diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență; sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare.

Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoștințe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenței, cu scopul de a stimula învățarea reciprocă și schimbul multidirecțional între regiuni, țări și indivizi pentru a facilita acțiunea la nivel global.

Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global.

Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoștințe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenței, cu scopul de a stimula învățarea reciprocă și schimbul multidirecțional între regiuni, țări și indivizi pentru a facilita acțiunea la nivel global.

Clujul marchează Ziua Internațională Alzheimer

Consiliul Județean Cluj, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC) a organizat pentru în perioada 20-21 septembrie 2023, sub egida “Zilei Internaționale Alzheimer” și Zilele Erasmus o serie de activități menite să sensibilizeze comunitatea clujeană și instituțiile abilitate cu privire la problematica bolii Alzheimer și să promoveze serviciile oferite de DGASPC Cluj și programul Erasmus+. 

Miercuri, clujenii și-au putut testa gratuit memoria în mai multe locații din Cluj-Napoca, iar astăzi, la sediul Centrului Comunitar Județean Cluj, de pe strada Albert Einstein nr. 14, va fi organizat un simpozion cu tema Suport și terapii pentru bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii sau aparținătorii acestora. Simpozionul va acoperi subiecte precum disparitățile în ceea ce privește riscul de demență, depistarea precoce și potențialele îmbunătățiri ale îngrijirii persoanelor care trăiesc cu demență și a familiilor acestora.

În același context, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului împreună cu partenerii Societatea Română Alzheimer, Filiala Napoca și Centrul Municipal de Asistență Socială din Ustrzyki Dolne, Polonia, marchează Zilele Erasmus. Evenimentul se adresează tuturor organizațiilor interesate de promovarea valorilor europene, învățării sub toate formele sale, implicării comunitare și dorinței de schimbare în bine prin educație.

Pe parcursul Simpozionului va avea loc lansarea proiectului Erasmus+: Ghid internațional care combină metode terapeutice de integrare senzorială, camera de stimulare senzorială și grădina terapeutică pentru a le face vizibile cetățenilor, comunității, profesioniștilor și factorilor de decizie. Totodată, vor exista, de asemenea, oportunități de creare de rețele și colaborare cu alți experți în domeniu la nivel național și internațional.

Source link