Connect with us

Social

Chiriaș din Cluj: ”M-am scârbit de atitudinea proprietarilor. Am fost mult prea bun cu ei”

Stefan Petre

Published

on

Chiriaș din Cluj: ”M-am scârbit de atitudinea proprietarilor. Am fost mult prea bun cu ei”

Un tânăr stabilit la Cluj relatează cum nesimțirea proprietarilor de locuințe l-a făcut să se gândească să își ia credit ca să cumpere un apartament.Acesta a spus că ”aerele” de proprietar și lipsa oricărei protecții pentru chiriași sunt o problemă uriașă. 
”Sunt unu’ dintre cei care în urma cu 10 ani am ales să fac facultatea aici – lucru bun, nu regret (cu tot ce oferă viața asta de student), ulterior mi-am spus clar ”aici rămân” sau cel puțin pentru următorii ani asta voiam. Stau din păcate sau fericire, depinde… de la început în chirie și nu, nu îmi permiteam nici eu – bineînțeles și nici ai mei să-mi cumpere din primii ani de Cluj, cel putin o garsonieră așa că treptat, am lucrat, am tras să îmi permit a rămâne în Cluj (pentru ca mai nou astea-s marile alternativele pe care ți le oferă minunatul Cluj cu noi, cei veniți din alte zone: ori îți iei frumos bagajelul și te duci acasă, ori tragi de tine și te motivezi să rămâi si sa trăiești decent aici, în ani…).În anii facultății, ca majoritatea, am stat în apartamente cu prieteni, fiind o chirie mult mai mică atunci + se împărțea la 2-3, depinde, nu prea s a simțit la buzunar (zic eu asta acum…) în comparație cu prezentul. De aproximativ 4 ani stau cu prietena și până de curând dădeam o chirie relativ decentă pentru ce ofereau cele 2 apartamente în care am stat și mereu eram pe premiza că, dacă-mi scot bani din bancă, n-aș face-o pentru un apartament, deocamdată, ci mai degrabă să încerc o mică afacere, ceva vezi Doamne, să devenim antreprenori că na…So, am fost nevoiți forțați să ne mutam, luându-ne pe neașteptate toată treaba asta și într-o perioadă când chiriile sunt foarte mari și în perioada în care toate erau date, fiind veniți studenții la facultati. Pe lângă asta, unul dintre principalele motive pentru care am de gând să fac următorul pas (fie el prost sau nu) au fost proprietarii. Băi, sunt mult și am fost mult prea bun cu ei, apartamentele lor în general, aveam grijă ca de-al meu și consider ca așa ar trebui. Totuși mă simțeam și oarecum onorat vezi Doamne ca m-a primit omu’ în casa lui și nu a băgat neapărat în seamă banii pe care îi dădeam/aruncam eu pe geam și ajungeau în buzunaru lui/lor. M-am scârbit de atitudinea astea a lor în principiu. Nu aș intra în subiectul’ ăsta că oricum am scris mult si n-am spus nimic.Vreau să merg la bancă să mă interesez de credit. Am înțeles ca programul prima casa nu mai este, în schimb este casa noua. Întrebările ar fi: (Înainte de asta aș menționa totuși că nu am bani puși la saltea încât să cer doar o parte sau cel puțin avansul – deși acolo poate, poate aș găsi o variantă + știu știu, e și salariul la mijloc care înclina balanța în toată situația asta)Merită credit ipotecar sau casa noua?Merită să mai aștept să vedem ce se întâmplă cu piata? Deși știm cu toții că cuvantul’ criza sau scaderi majore – cuvinte pe care le-am mai citit le aici, sunt vise, cel puțin aici în CJ.Merită să caut un dezvoltator înainte ? (Deși în situația asta cred ca as plăti și chirie până e gata ap + chiria)Merită să fac research cu următoarele proiecte de prin oraș si de pe langa? Pentru ca dacă, acum câțiva ani când am prins miros de bănuți (puțini la număr stați liniștiți), am zis ”pai eu aici îmi iau apartment, nu vreau sa aud de Floresti, etc”. Și da, am ajuns la concluzia că Floreștiul sau alte zone periferice tare ale orașului sunt singurele varianta pe care mi le-aș permite acum, poate nici atat..Am înțeles că e un Avantaj sa mergi sa ceri simulari/oferte de la mai multe bănci? Ce să fac?”, se întreabă tânărul.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

mobilizare

Clujul se unește pentru Răzvan, băiețelul de 4 ani care are nevoie de o minune ca să trăiască o copilărie normală

Alex Campian

Published

on

Răzvan Cristea, băiețelul de 4 ani diagnosticat cu Sindromul Mowat-Wilson, are nevoie de ajutor pentru tratament

Are doar 4 ani, dar viața lui Răzvan Cristea este o luptă continuă. Nu merge, nu vorbește, nu se joacă, nu râde ca ceilalți copii. În locul parcului și al grădiniței, copilăria lui se desfășoară între saloane de spital, centre de terapie și drumuri obositoare către medici specialiști.

Diagnosticul? Unul devastator: Sindromul Mowat-Wilson, o boală genetică rară, care îi afectează grav dezvoltarea. Este o boală care nu iartă și care pune la încercare nu doar trupul firav al lui Răzvan, ci și inima unei mame care nu renunță.


🔬 O speranță dincolo de granițe: tratamentul revoluționar din Mexic

O rază de speranță vine de la mii de kilometri distanță: în Mexic, o tehnologie inovatoare numită Cytotron ar putea stimula regenerarea neuronală. Este poate singura șansă pentru Răzvan de a face primii pași, de a rosti primul cuvânt, de a trăi o viață cât mai apropiată de normal.

Costul acestei speranțe este însă uriaș: peste 55.000 de euro pentru tratament, transport, cazare. O sumă imposibilă pentru părinții lui Răzvan, dar o sumă accesibilă dacă ne unim.


👩‍👦 O mamă care nu renunță. Un copil care are nevoie de noi.

În prezent, Răzvan urmează o terapie de stimulare auditivă cerebrală în Belgia. Mama lui, Andreea, luptă neobosit. Nu cere minuni. Cere doar o șansă pentru copilul ei. O clipă de normalitate. Un „mamă” spus din inimă. Un pas, o privire, un zâmbet.


💌 Cum îl poți ajuta chiar acum pe Răzvan:

📲 Trimite un SMS cu textul RAZVAN la 8827 – donezi 2 euro. Poți trimite oricâte vrei.
🌐 Donează online: www.impreunapentrububu.ro/doneaza
🏢 Reprezinți o companie sau poți sprijini altfel? Scrie la: contact@impreunapentrububu.ro


🧩 Poți fi piesa lipsă din povestea lui

Este una dintre acele povești în care nu poți rămâne indiferent. Răzvan poate fi copilul oricăruia dintre noi. Și are nevoie urgentă de ajutor. Dacă astăzi alegi să trimiți un mesaj, să donezi sau să distribui, s-ar putea ca într-o zi să-l vezi mergând, vorbind, râzând. Și să știi că ai fost parte din această minune.

Nu-l lăsa singur în această luptă. Răzvan nu mai poate aștepta.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Magia Nopții la Cluj Never Sleeps, surprinsă de fotograful Lucian Nuță

Egon Kilin

Published

on

Weekendul trecut, Clujul a fost din nou cuprins de farmecul nopții, odată cu ediția spectaculoasă Cluj Never Sleeps. Pe strada Iuliu Maniu, locul unde istoria se întâlnește cu energia urbană, trupa Eternal Flames a încins atmosfera cu un show de foc plin de emoție, lumină și adrenalină. 🔥🌙

În mijlocul acestui spectacol vizual impresionant, fotograful Lucian Nuță a reușit să surprindă esența momentului în imagini de o forță rară – cadre care redau nu doar mișcarea flăcărilor, ci și vibrația publicului, conexiunea dintre artiști și oraș, și acel „ceva” magic ce transformă o noapte de vară într-o amintire de neuitat. ✨

📷 Lucian este cunoscut pentru talentul său de a captura momente autentice, iar seria de fotografii de la Cluj Never Sleeps dovedește încă o dată măiestria sa. Fiecare imagine transmite povestea unei nopți în care arta, pasiunea și orașul au bătut la unison.

#cluj #clujulmagic #clujneversleeps #eternalflames #luciannuta #artaînstradă #noapteamagică

Foto: Lucian Nuta

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

De ce și-a părăsit o tânără viața construită în Cluj pentru a se întoarce la Timișoara

Alex Campian

Published

on

Pentru mulți tineri din România, comparația între Cluj-Napoca și Timișoara devine inevitabilă – mai ales atunci când aleg o facultate sau își caută un loc de muncă. Cele două orașe, considerate centre universitare și economice importante, sunt adesea puse față în față în funcție de oportunități, costuri și calitatea vieții.

O tânără care a locuit zece ani în Cluj-Napoca a povestit pe Reddit că se gândește serios să se întoarcă în orașul natal, Timișoara. După un deceniu în „capitala Ardealului”, aceasta simte că orașul nu mai corespunde așteptărilor și nevoilor sale actuale.

„A fost o perioadă frumoasă, dar în ultimii ani am început să simt că orașul nu-mi mai oferă ce căutam. Prietenii din copilărie sunt în Timișoara, iar cei pe care i-am legat aici fie au plecat, fie ne vedem rar. Nu mai simt același vibe, iar Clujul mi se pare, de ceva vreme, overhyped și scump pentru calitatea vieții oferite, cu prețuri nejustificate”, a explicat ea.

Tânăra a remarcat că Timișoara are un cost al vieții mai accesibil, mai ales în privința chiriilor și a locuințelor. În plus, ea i-a provocat pe alți români să-și împărtășească experiențele privind cele două orașe.

Un alt utilizator a comentat că numărul mare de clujeni stabiliți în Timișoara poate fi un semn al atractivității orașului din vest. În plus, apropierea de capitale europene precum Budapesta sau Belgrad este un avantaj important.

„Sunt mai mulți clujeni în Timișoara decât timișoreni în Cluj. E un semn, zic eu. În plus, în trei ore ajungi în Budapesta sau Belgrad. De la Cluj, nu prea ai unde merge în același interval. La minusuri: nu ai Untold și nici multe opțiuni de zbor. Vara e foarte cald, fiind zonă de câmpie. Însă oamenii mi se par mai relaxați decât în Cluj, unde există o atitudine pe care n-am înțeles-o niciodată”, a spus acesta.

Un alt român a remarcat că, deși Timișoara este mai plată și lipsită de relief, Clujul oferă acces rapid la natură – munți, păduri și lacuri – ceea ce îl face ideal pentru activități în aer liber.

„În Cluj, la 15 minute cu bicicleta ești în pădure, iar la o oră ai munți și lacuri. În Timișoara ai doar malurile Begăi și ale Timișului, fără mașini. Pe de altă parte, Timișoara e mai aerisită, cu bulevarde largi și prețuri mai decente.”

Un fost locuitor al Clujului, mutat de câțiva ani în Timișoara, spune că orașul bănățean e unul al contrastelor: are un centru spectaculos, dar și cartiere neîngrijite precum Fabric sau Iosefin. În schimb, Clujul e mai uniform, însă cu o dezvoltare urbanistică haotică în zonele periferice, cum ar fi Florești sau Apahida.

„Timișoara are multe palate impresionante, în timp ce în Cluj le numeri pe degete. În centru, Clujul are clădiri mici, de un etaj. Dar Timișoara suferă la capitolul întreținere – multe clădiri istorice sunt în paragină.”

Diferențele se simt și în infrastructura urbană și în prețurile locuințelor. Deși Clujul dispune de un aeroport mai bine conectat, de spitale moderne și de universități apreciate, costul vieții este considerabil mai ridicat.

„Timișoara este încă mai accesibilă pentru un tânăr la început de drum. Chiriile și apartamentele sunt mai ieftine. Deși aeroportul are mai puține zboruri, apropierea de Belgrad și Budapesta compensează”, a explicat un alt comentator.

Tot el subliniază că Timișoara are o climă mai blândă iarna, spre deosebire de Cluj, unde frigul e mai aspru.

„Timișoara e un oraș în care parcă simți că trăiești, iar Clujul a devenit sufocant”, a concluzionat un utilizator care a locuit în ambele orașe.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom